Calendarul zilei – 7 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 7 iulie 2022, 05:00 / actualizat: 12 iulie 2022, 14:10

S-a întâmplat într-o zi de 7 iulie

* Se împlinesc 165 de ani (1857), de când, în Moldova, au început alegerile pentru Adunarea ad-hoc (convocate prin hotărârea Congresului de pace de la Paris, 1856), falsificate de ultraconservatorul Nicolae Conachi-Vogoride, ostil unirii Moldovei cu Ţara Românească. La data de 24 iulie/5 august Franţa, Rusia, Prusia şi Regatul Sardiniei au decis ruperea legăturilor cu Poarta Otomană, care refuzase să anuleze alegerile falsificate din Moldova. Ca urmare a întrevederii dintre Napoleon al III-lea şi regina Victoria (din 25 iulie/6 august), s-a ajuns la o soluţie de compromis: Marea Britanie accepta anularea alegerilor (falsificate) din Moldova, iar Franţa se mulţumea cu o unire parţială, Ţara Românească şi Moldova urmând să aibă instituţii similare, renunţând însă la proiectul privind unirea Principatelor sub un principe străin. Aceste hotărâri au marcat, pe plan diplomatic, un moment important în realizarea statului român. La 7/19.IX.1857 au început alegerile pentru Adunarea ad-hoc a Ţării Româneşti (câştigate de unionişti) (7/19)

* Cu 93 de ani în urmă (1929) a intrat în vigoare Concordatul cu Sfântul Scaun. Primele tratative purtate de statul român şi Vatican, în vederea încheierii unui Concordat, au început, la solicitarea Vaticanului, în anul 1920. La 10 mai 1927, în Cetatea Vaticanului s-a semnat Concordatul dintre România şi Sfântul Scaun, intrat în vigoare la 7 iulie 1929, în care se stipula că religia catolică „se va practica şi exercita liber şi în public în toată România”. Astfel, documentul a permis reorganizarea Bisericii Catolice de rit latin, garantându-se credincioşilor acesteia exprimarea libertăţii religioase, aşa cum fusese recunoscută, în Constituţia din 1923, pentru ortodocşi şi greco-catolici. Reprezentanţa României la Vatican a fost ridicată la rangul de ambasadă la 22 decembrie 1938, pentru ca în 1940 să revină la statutul de legaţie. După cea de-a doua conflagraţie mondială, în condiţiile instaurării în ţara noastră a regimului comunist, raporturile dintre România şi Sfântul Scaun s-au deteriorat treptat. La începutul anului 1946, nunţiul papal, monseniorul Andrea Cassulo, a fost declarat „persona non grata”. Ulterior, prin Decretul nr. 151 din 17 iulie 1948, Concordatul a fost denunţat. La 1 decembrie 1948, guvernul de la Bucureşti a decretat „reunificarea cu Biserica Ortodoxă Română” a greco-catolicilor, act faţă de care Vaticanul a protestat. La 7 iulie 1950, relaţiile diplomatice ale României cu Vaticanul au fost întrerupte. Prin Decretul Lege nr. 9 din 31 decembrie 1989, emis de Consiliul Frontului Salvării Naţionale, ca urmare a abrogării Decretului Lege 358/1948, Biserica Română Unită cu Roma (greco-catolică) a fost recunoscută oficial. După evenimentele din decembrie 1989, la 15 mai 1990, după 40 de ani de întrerupere, relaţiile diplomatice ale Sfântului Scaun cu noua Românie democratică au fost restabilite. La 28 noiembrie 1990, a fost numit nunţiul apostolic la Bucureşti, iar la 5 noiembrie 1992 şi-a deschis din nou porţile Ambasada Vaticanului la Bucureşti (Nunţiatura Apostolică)

* Acum 92 de ani (1930) a fost aprobată Legea pentru protecţia monumentelor pe baza căreia lua fiinţă, pe lângă Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, Comisia Monumentelor Naturii, alcătuită din 6 specialişti, al cărei prim preşedinte a fost Andrei Popovici-Bâznăşanu. În perioada 1930-1943, Comisia a pus sub rezervaţie 36 de teritorii din ţară, printre care şi Parcul Naţional „Retezat”

* Se împlinesc 85 de ani (1937) de când începea cel de-al doilea război chino-japonez, conflict major între Republica China și Imperiul Japonez în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, încheiat cu capitularea Japoniei, în 1945. Înainte de 1937, cele două națiuni s-au confruntat în „incidente” locale, fiecare dintre cele două părți având numeroase motive să nu declanșeze un război pe scară mare. Invadarea Manciuriei de către japonezi, cunoscută și ca „Incidentul Mukden”, a avut loc în 1931. Ultimul dintre aceste incidente a fost „Incidentul de la podul Marco Polo” din 1937, care a fost de altfel considerat momentul oficial de începere a războiului total dintre cele două țări. Din 1937 până în 1941, China a luptat singură împotriva Japoniei. După atacul de la Pearl Harbor, al doilea război chino-japonez a devenit parte a celui de-al Doilea Război Mondial, iar China s-a bucurat de sprijinul Aliaților

* Se împlinesc 65 de ani (1957) de când era încheiată cooperativizarea în Dobrogea, prima regiune colectivizată din România

* În urmă cu 59 de ani (1963) Corul Naţional de Cameră „Madrigal” a debutat în cadrul „Festivalului Muzicii de Cameră” de la Braşov. Înfiinţat la 11.IV.1963, în cadrul Conservatorului „Ciprian Porumbescu” din Bucureşti, la iniţiativa dirijorului Marin Constantin (1925-2011), corul a fost gândit ca o formaţie camerală de tip renascentist, cu timpul dezvoltându-se prin redescoperirea comorilor muzicii bizantine şi vechi româneşti, a colindelor, a lucrărilor de inspiraţie folclorică, a patrimoniului clasic autohton şi contemporan. Astăzi, Corul Național de Cameră Madrigal, la inițiativa dirijorului Ion Marin și sub conducerea artistică a dirijoarei Anna Ungureanu, promovează unul dintre cele mai vizionare programe românești de incluziune socială destinate copiilor, având la bază muzica, prin cântul coral: Proiectul naţional „Cantus Mundi”

* Cu 29 de ani în urmă (1993), în perioada 7 – 11 iulie, a avut loc prima ediţie a Salonului Auto Bucureşti – SAB. De atunci, în fiecare toamnă (cu unele excepții), Romaero Băneasa a găzduit această importantă expoziție cu profil auto care a căpătat de-a lungul timpului o importanță din ce în ce mai mare. Astfel, în 1997 salonul a primit statut internațional, devenind astfel un punct de referință în lumea automobilistică. SIAB este un eveniment major pentru industria auto din România, fiind singurul salon auto internațional, înregistrat în calendarul oficial OICA – Organizația Internațională a Constructorilor de Automobile

* Acum 17 ani metroul londonez a fost ţinta celui mai grav atentat terorist din istoria capitalei britanice, în dimineaţa zilei de 7 iulie 2005, trei atacatori sinucigaşi aruncându-se în aer, în trei trenuri diferite. În urma exploziilor 52 de oameni şi-au pierdut viaţa, iar alţi peste 700 au fost răniţi

Aniversări – Comemorări

– Sf. Mare Muceniță Chiriachi (Calendarul Creştin-Ortodox 2022)

– 1881: S-a născut sculptorul şi medalistul român de origine germană Emil W.[ilhelm] Becker; clădiri din Bucureşti considerate reprezentative pentru arhitectura românească a secolului XX sunt decorate cu basoreliefuri şi sculpturi semnate de acesta (Universitatea, Muzeul George Enescu, Vila Minovici, Primăria Capitalei ş.a.); o altă realizare de excepţie o reprezintă sculpturile din interiorul criptei Mausoleului de la Mărăşeşti (1924) (m. 1952)

– 1886: S-a născut (la Paris) compozitorul şi dirijorul Ion Hartulary-Darclée; fiul sopranei Hariclea Hartulary-Darclée (m. 1969)

– 1906: S-a născut matematicianul Gheorghe Mihoc; a fost considerat, împreună cu Octav Onicescu, creatorul şcolii româneşti de teoria probabilităţilor şi statistică matematică; membru titular al Academiei Române din 1963, preşedinte al acestui for (martie 1980 – decembrie 1981) (m. 1981)

– 1923: S-a născut Liviu Ciulei, regizor de teatru şi film, actor, scenograf, arhitect și profesor; considerat părintele teatrului românesc modern; membru corespondent al Academiei Române din 1992 (m. 2011)

– 1923: S-a născut sculptorul şi profesorul Constantin Lucaci; celebru, în special pentru fântânile sale cinetice şi sculpturile monumentale în piatră şi oţel (m. 2014)

– 1923: A murit compozitorul Guilelm Şorban (n. 1876)

– 1928: S-a născut inginerul şi profesorul Vasile-Mihai Popov; contribuţii la proiectarea şi execuţia calculatoarelor analitice Mecan I şi II, în cadrul Institutului de Energetică; stabilit (din 1968) în SUA, unde a devenit cunoscut pentru descoperirea unei metode de analiză a stabilităţii sistemelor dinamice neliniare (numită astăzi criteriul Popov); membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 2017)

– 1936: S-a născut compozitorul şi dirijorul Liviu Borlan (m. 1994)

– 1943: S-a născut Nicolae Noica, inginer constructor, profesor universitar; director al Bibliotecii Academiei Române, fost ministru al Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului; membru de onoare al Academiei Române din 2019

– 1951: S-a născut Dan Ion Nasta, poet, eseist şi traducător (traduceri în limba franceză din poezia românească)

– 1951: S-a născut poeta Daniela Caurea (m. 1977)

– 1951: A murit biologul şi profesorul Dimitrie Voinov; cercetări de histologie şi citologie; are meritul de a fi dezvoltat la Universitatea din Bucureşti o şcoală puternică de citologie umană; membru titular al Academiei Române din 1927 (n. 1867)

– 1986: A murit scenograful Mihai Tofan (n. 1926, la Tigheci/Cahul, azi în R. Moldova)

– 1987: A murit poetul Virgil Huzum (n. 1905) – 35 de ani

– 1988: A murit poetul simbolist și profesorul Mihail Cruceanu; a încercat şi proză fantastică; autor de interesante evocări memorialistice (n. 1887)

– 1989, 7/8: A murit Horia Stamatu, poet, eseist şi ziarist; în 1941 pleacă în Germania, unde este internat în lagărul de la Buchenwald (1942-1944); din 1945 se stabileşte la Freiburg; între anii 1948 şi 1951 trăieşte la Paris, fiind unul dintre fondatorii Institutului Român de Cercetări de pe lângă Sorbona (alături de Eugen Ionesco, Emil Cioran, Mircea Eliade ş.a.); în perioada 1951-1961 s-a stabilit în Spania, apoi s-a întors la Freiburg, unde a și murit (n. 1912)

– 1998: A murit Teodor (Theodor) Enescu, istoric şi critic de artă (n. 1926)

– 2000: A murit compozitorul Vinicius Grefiens; a fost redactor muzical la Radiodifuziunea Română (1942-1944; 1947-1950) (n. 1916)

– 2004: A murit biochimistul Mihail Şerban; a realizat studii de biochimie comparată şi enzimologie; a realizat sinteze de noi compuşi macromoleculari cu aplicaţie în biochimia analitică şi preparativă; membru al Academiei Române din 2001 (n. 1930)

– 2008: A murit Ada Brumaru, muzicolog şi critic muzical; a realizat, începând din 1950, emisiuni muzicale la Radiodifuziunea şi, apoi, şi la Televiziunea Română (n. 1930)

– 2015: A murit Angela Ciochină, cântăreaţă de muzică uşoară, compozitoare şi profesoară de canto (n. 1955)

– 2020: A murit Florin Mihăilescu, critic, teoretician şi istoric literar, profesor universitar (n. 1937)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bali, Indonezia: Miniștrii de externe din cadrul G20 urmează să se întâlnească într-o reuniune hibridă (7 – 8 iul.)

– Moscova/ Bali: Ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov, participă la reuniunea miniștrilor de externe ai G20

– Londra: Sunt marcați 17 ani de la atacurile asupra rețelei de transport a Londrei, cu moartea a peste 50 și rănirea a 700

– Roma: Alegerea noului Președinte al Fondului Internațional pentru Dezvoltare Agricolă (IFAD)

– Genova, Italia: Începe procesul a 59 de persoane pentru prăbușirea mortală a podului de autostradă Morandi

– Avignon, Franța: A 76-a ediție a Festivalului Internațional de Teatru de la Avignon (7 – 26 iul.)

– Kuala Lumpur, Malaysia: Verdictul în procesul de corupție al lui Rosmah Mansor, soția fostului prim-ministru Najib Razak

Aniversări – Comemorări

– Insulele Solomon: aniversarea proclamării independenţei – 1978. Ziua naţională

– Japonia: „Sărbătoarea Stelelor”; conform tradiţiei nipone, stelele Vega şi Altair au în fiecare an, la această dată, o „întâlnire romantică” pe Calea Lactee

– 1816: A murit Richard Brinsley Sheridan, dramaturg şi om politic englez de origine irlandeză (n. 1751)

– 1843: S-a născut Camillo Golgi, histolog şi patolog italian; contribuţii în domeniul microscopiei sistemului nervos şi al metodelor de colorare a ţesuturilor; a descris granulaţiile din citoplasmă şi corpusculii tactili speciali care-i poartă numele; Premiul Nobel pentru Medicină în 1906, împreună cu medicul spaniol Santiago Ramón y Cajal (m. 1926)

– 1860: S-a născut Gustav Mahler, compozitor şi dirijor austriac (m. 1911)

– 1884: S-a născut Lion Feuchtwanger, romancier, eseist, poet şi dramaturg german; a emigrat în 1933 în Franţa, Anglia şi apoi, în 1940, în SUA (m. 1958)

– 1887: S-a născut pictorul francez de origine rusă Marc Chagall, stabilit definitiv în Franţa din 1923 (m. 1985) – 135 de ani

– 1889: A murit compozitorul, dirijorul și contrabasistul italian Giovanni Bottesini (n. 1821)

– 1893, 7/19: S-a născut poetul şi dramaturgul rus Vladimir Maiakovski (m. 1930)

– 1893: S-a născut Miroslav Krleža, prozator, poet şi dramaturg croat; a pus bazele romanului croat modern (m. 1981)

– 1899: S-a născut regizorul american de film George Cukor (m. 1983)

– 1901: S-a născut Vittorio De Sica, regizor şi actor italian de film (m. 1974)

– 1907: S-a născut Robert A. Heinlein, scriitor american de science-fiction; considerat, alături de Isaac Asimov și Arthur C. Clarke, unul dintre „Cei trei mari” ai literaturii SF (n. 1988) – 115 ani

– 1911: S-a născut Gian Carlo Menotti, compozitor american de origine italiană (m. 2007)

– 1913: S-a născut muzicianul afro-american Pinetop Perkins (pe numele său complet Joseph Williams Perkins), un nume de referinţă pentru genul piano-blues (m. 2011)

– 1916: A murit muzicologul francez Jules Combarieu (n. 1859)

– 1930: A murit Sir Arthur Conan Doyle, scriitor britanic, „părintele” unui personaj celebru, detectivul Sherlock Holmes (n. 1859)

– 1932: S-a născut (în Polonia) producătorul, directorul de imagine, regizorul şi monteurul american Irving Saraf (numele la naştere: Ignatz Szcharfertz) (m. 2012) – 90 de ani

– 1939: S-a născut mezzosoprana, actriţa şi profesoara rusă Elena Obraztsova (m. 2015)

– 1940: S-a născut Ringo Starr (Sir Richard Starkey, pe numele său adevărat), vocalist, baterist şi compozitor britanic, fost component al formaţiei „The Beatles”

– 1943: S-a născut Toto (Salvatore) Cutugno, cântăreț și compozitor italian de muzică ușoară

– 1983: A murit Hermann Kahn, cibernetician, matematician, fizician şi viitorolog american (n. 1922)

– 2006: A murit cântăreţul şi compozitorul englez Syd Barrett (Roger Keith Barrett), membru fondator al trupei „Pink Floyd” (n. 1946)

– 2014: A murit Alfredo Stéfano Di Stéfano, fotbalist şi antrenor argentiniano-spaniol, considerat unul dintre cei mai mari jucători din istoria fotbalului; a făcut parte din „echipa de aur” a clubului Real Madrid în perioada 1953-1963, când spaniolii au cucerit de cinci ori Cupa Campionilor Europeni (n. 1926)

– 2014: A murit actorul american Dickie Jones (numele real: Richard Percy Jones) (n. 1927)

– 2014: A murit Eduard Şevardnadze, politician şi diplomat georgian; preşedinte al Georgiei (oct. 1995 – nov. 2003), ministru al afacerilor externe al URSS (1985-1990), calitate în care a jucat un rol esenţial în încheierea războiului rece; este unul dintre părinţii spirituali ai doctrinei lui Gorbaciov, „perestroika”, fenomenul care, în final, a dus la căderea comunismului în Europa de Est; anterior, în perioada 1972 – 1985 a fost prim-secretar al Partidului Comunist Georgian (n. 1928)

– 2017: A murit pictorița franceză Pierrette Bloch, una dintre figurile marcante ale artei abstracte din Franța (n. 1928) – 5 ani

– 2019: A murit Artur Brauner, producător de film și antreprenor german de origine poloneză; are peste 300 de filme la activ, dintre care numeroase mari succese consacrate memoriei Holocaustului, precum „Europa, Europa” (n. 1918)

– 2021: A murit regizorul, producătorul de film, actorul și scriitorul american Robert Downey Sr. (nume la naștere: Robert John Elias Jr.); tatăl actorilor Robert Downey Jr. și Allyson Downey (n. 1936) – 1 an