Ascultă Radio România Constanța Live

Universitatea „Ovidius” din Constanța a fost gazda conferinței „Emigrarea turcilor și tătarilor din România în Turcia între cele două Războaie Mondiale”

Universitatea „Ovidius” din Constanța a fost gazda conferinței „Emigrarea turcilor și tătarilor din România în Turcia între cele două Războaie Mondiale”

Publicat de , 3 iunie 2022, 18:27 / actualizat: 6 iunie 2022, 18:30

Cea mai puţin cunoscută este istoria tătară, din această cauză trebuie să cunoaştem adevărata istorie a tătarilor în adevăratele sale dimensiuni, şi cu cele bune şi cu cele rele. Astfel, în ultimii ani preocupările istoricilor scot la iveală date esențiale despre istoria tătarilor, un astfel de demers științific, după ani de cercetare dedicate problematicii emigrării turcilor și tătarilor din România în Turcia între cele două Războaie Mondiale, susținute de Metin Omer propune o perspectivă istorică a integrării turcilor și tătarilor în spațiul românesc, după 1878, iar emigrarea este analizată în contextul politic al României interbelice și al relației cu Turcia republicană.

Sunt surprinse eforturile făcute pentru ameliorarea condițiilor de emigrare, inclusiv prin semnarea unei convenții speciale între cele două țări, dar și condițiile pe care le-au găsit turcii și tătarii în noua lor țară, precum și nivelul destul de ridicat de adaptare și de integrare economică și socială, așa cum se reflectă în mărturiile vremii.

Recent Universitatea „Ovidius” din Constanța a fost gazda conferinței și a lansării de carte „Emigrarea turcilor și tătarilor din România în Turcia între cele două Războaie Mondiale”, conferința a fost organizată de Institutul „Yunus Emre” din Constanța, Facultatea de Istorie și Științe Politice din cadrul Universității „Ovidius” din Constanța în colaborare cu Turkish Airlines.

Conform comunicatului de presă emis de Institutul Yunus Emre din Constanța, discursurile de deschidere au fost susținute de conf. univ. dr. Emanuel Plopeanu, decanul Facultății de Istorie și Științe Politice din cadrul Universității „Ovidius” din Constanța și de Tuna Balkan, Coordonator al Institutului Yunus Emre din Constanța.

Emanuel Plopeanu a precizat că „Volumul reușește să furnizeze o imagine de ansamblu a fenomenului de emigrare care a acoperit deceniul al IV-lea și care a luat prin surprindere atât statul român cât și statul turc.” Tot în deschiderea conferinței Tuna Balkan, coordonator al Institutului Yunus Emre din Constanța a transmis următoarele: „Aș dori să-i mulțumesc lui Metin Omer, care a cercetat și scris despre un subiect atât de important lăsându-și amprenta în istorie spre transmiterea ei către generațiile viitoare și, de asemenea, domnului profesor Hakan Kırımlı care a redactat prefața acestei cărți. De asemenea, doresc să mulțumesc conducerii Universității „Ovidius” care ne-a găzduit astăzi și, bineînțeles, domnului decan al Facultății de Istorie și Științe Politice,conf.univ.dr. Emanuel Plopeanu.

Autorul volumului istoricul Metin Omer a precizat următoarele: „Ceea ce aduce nou lucrarea „Emigrarea turcilor și tătarilor din România în Turcia între cele două Războaie Mondiale” este în primul rând o perspectivă a tuturor actorilor direct implicați: România, Turcia și comunitatea turcă și tătară. Acest lucru a fost posibil prin folosirea unor surse inedite în limbile turcă și română, a presei românești, turcești și a comunității.” Omer a continuat: „Fenomenul emigrării a fost important atât pentru România, cât și pentru Turcia, însă nu a reprezentat cel mai discutat punct de pe agenda diplomatică a celor două țări. Foarte probabil, această situație s-a datorat dorinței ambelor părți de a reglementa situația și a-i ajuta pe emigranți. Divergențele cu privire la identificarea cauzelor emigrării au fost ușor rezolvate. Pentru o mai bună coordonare, în 1936, cele două țări au semnat Convenția pentru reglementarea emigrării populației turcești din Dobrogea.

După ce a prezentat istoria emigrației tătarilor crimeeni, prof. dr. Hakan Kırımlı de la Universitatea Bilkent, Departamentul de Relații Internaționale, autorul prefaței volumului a precizat „Emigrarea turcilor și tătarilor din România în Turcia între cele două Războaie Mondiale”, este o lucrare importantă, la care mă bucur că mi-am adus și eu contribuția. Eu însumi provenind dintr-o familie emigrată, pe linie paternă din Crimeea și pe linie maternă din Dobrogea. Ceea ce mai țin să precizez este faptul că în povestirile părinților mei legate de momentele petrecute în România nu auzeam niciodată vreun cuvânt defavorabil atât la adresa României cât și a românilor, iar acest lucru este foarte important în a crea o imagine de ansamblu cu privire la viața petrecută acolo.”

*******

Metin este un  tânăr tătăr mândru de rădăcinile lui,  un membru de bază a comunităţii tătare,  ambiţios  şi cu planuri mari. În legătură cu locurile natale şi familie Metin ne-a povestit „M-am născut și am crescut în Medgidia într-o familie de tătari cu origini în Crimeea, străbunicii mei stabilindu-se în Dobrogea după Războiul Crimeii. După ce am terminat liceul în Medgidia, am ales să urmez cursurile Facultății de istorie și științe politice, Universitatea Ovidius, apoi masteratul Politică mondială și europeană în cadrul aceleiași facultăți. Am obținut titlul de doctor în istorie la Facultatea de istorie, Universitatea Hacettepe, Ankara”.

În prezent, Metin Omer este cercetător științific III la Institutul de Știință, Cultură și Spiritualitate „Ovidius”, Universitatea „Ovidius” din Constanța. Domenii de interes: istoria turcilor și tătarilor din România, relațiile româno-turce. Volume în calitate de editor: Un destin la Marea Neagră. Tătarii din Dobrogea”, Editura ISPMN, Cluj-Napoca, 2017 (volum coordonat împreună cu Adriana Cupcea); Seminarul Musulman din Medgidia. Documente și Memorie/ The Muslim Seminary of Medgidia: Documents and Memory”, Editura ISPMN, Cluj-Napoca, 2016 (împreună cu Adriana Cupcea și Manuela Marin), Marea: loc al memoriei și desfășurărilor geostrategice”, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2014 (volum coordonat împreună cu Florin Anghel și Gabriel Stelian Manea). A participat în proiecte de traduceri ale unor articole și cărți din turcă în română.

Metin Omer este unul dintre tinerii  cu care comunitatea tătară se mândreşte, iar în ceea ce priveşte naţiunea poate exista prin limbă, religie şi istorie, parafrazând spusele marelui Cicero (filozof, orator roman) – “Istoria este martorul care confirmă trecerea timpului; iluminează realitatea, vitalizează memoria, oferă călăuzire în viaţa de zi cu zi şi ne aduce ştiri din antichitate”, completez cu un paragraf din discursul lui Metin Omer cu privire la istoria tătarilor: „Când ne gândim la istoria modernă a tătarilor, inevitabil ne vin în minte trei fenomene: emigrarea, lupta naţională şi deportarea”.

Redactor: Ghiulşen Ismail-Iusuf /Foto: Institutul „Yunus Emre” din Constanța

Ziua Culturii Naţionale/TULCEA: Niciun muzeu nu oferă intrare gratuită în cursul zilei de joi
Cultură joi, 15 ianuarie 2026, 13:04

Ziua Culturii Naţionale/TULCEA: Niciun muzeu nu oferă intrare gratuită în cursul zilei de joi

Niciuna dintre instituţiile muzeale din judeţul Tulcea din subordinea Institutului de Cercetări Eco-Muzeale ‘Gavrilă Simion’ (ICEM)...

Ziua Culturii Naţionale/TULCEA: Niciun muzeu nu oferă intrare gratuită în cursul zilei de joi
Ziua Culturii Naționale/ Nicușor Dan: Cultura – spațiul în care marile idei se transformă în repere durabile
Cultură joi, 15 ianuarie 2026, 10:03

Ziua Culturii Naționale/ Nicușor Dan: Cultura – spațiul în care marile idei se transformă în repere durabile

Cultura a fost și rămâne spațiul în care marile idei ale societății se transformă în repere durabile, transmite, joi, președintele Nicușor...

Ziua Culturii Naționale/ Nicușor Dan: Cultura – spațiul în care marile idei se transformă în repere durabile
Vizita lui Mihai Eminescu la Constanța, una dintre cele mai iubite povesti din istoria Dobrogei
Cultură joi, 15 ianuarie 2026, 09:25

Vizita lui Mihai Eminescu la Constanța, una dintre cele mai iubite povesti din istoria Dobrogei

”Draga mea Veronică,(…) O să mă-ntrebi ce efect mi-a făcut marea, pe care o văz pentru-ntâia oară? Efectul unei nemărginiri pururea...

Vizita lui Mihai Eminescu la Constanța, una dintre cele mai iubite povesti din istoria Dobrogei
Ziua Culturii Naționale/ Ministrul Demeter Andras: O zi în care privim spre ceea ce urmează
Cultură joi, 15 ianuarie 2026, 09:02

Ziua Culturii Naționale/ Ministrul Demeter Andras: O zi în care privim spre ceea ce urmează

Ministrul Demeter Andras subliniază că Ziua Culturii Naționale nu este una în care să se zăbovească asupra a ceea ce s-a încheiat, ci una în...

Ziua Culturii Naționale/ Ministrul Demeter Andras: O zi în care privim spre ceea ce urmează
Cultură joi, 15 ianuarie 2026, 08:41

Sărbătoreşte Ziua Culturii Naționale împreună cu Radio România

Radio România Cultural deschide anul Brâncuşi, de Ziua Culturii Naţionale De Ziua Culturii Naţionale şi în deschiderea Anului Constantin...

Sărbătoreşte Ziua Culturii Naționale împreună cu Radio România
Cultură joi, 15 ianuarie 2026, 07:53

15 ianuarie, Ziua Culturii Naţionale, ziua lui Eminescu. 176 de ani de la nașterea marelui poet

Universalitatea operei lui Mihai Eminescu a fost recunoscută şi de UNESCO, poemul Luceafărul a intrat în Guiness Book of Records, iar numele...

15 ianuarie, Ziua Culturii Naţionale, ziua lui Eminescu. 176 de ani de la nașterea marelui poet
Cultură miercuri, 14 ianuarie 2026, 12:36

Calendar istoric MINAC: 14 ianuarie 1930 – Înmormântarea prefectului Constantin Pariano

Când te plimbi astăzi pe Bulevardul Elisabeta, nu poți să nu te oprești preț de o clipă pentru a admira clădirea Muzeului de Sculptură...

Calendar istoric MINAC: 14 ianuarie 1930 – Înmormântarea prefectului Constantin Pariano
Cultură luni, 12 ianuarie 2026, 15:15

AUDIO | „Astăzi la Constanța”, 365 de texte semnate de istoricul Cristian Cealera, noul proiect al MINAC

Încă din prima zi a anului 2026 a început, la țărmul mării, un proiect ambițios și unic al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie,...

AUDIO | „Astăzi la Constanța”, 365 de texte semnate de istoricul Cristian Cealera, noul proiect al MINAC