Ascultă Radio România Constanța Live

Directorul adjunct ABADL, Nicușor Buzgaru: Montarea de plase împotriva algelor nu ar avea eficiență

Directorul adjunct ABADL, Nicușor Buzgaru: Montarea de plase împotriva algelor nu ar avea eficiență

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 31 mai 2021, 12:58

Dorința de a face bine mediului marin și satisfacția turiștilor nu sunt întotdeauna la unison, spune directorul adjunct al Administrației Bazinale de Apă Dobrogea Litoral, Nicușor Buzgaru.

Este motivul pentru care una dintre tabere are mereu de pierdut. Aproximativ 40 de mii de tone de alge sunt adunate în fiecare vară, de pe cele aproximativ 290 de hectare de plaje turistice românești.

Montarea plaselor de alge în largul mării a fost o idee îndelung dezbătută, iar autoritățile se gândesc mai nou cum să exploateze potențialul turistic subacvatic al Mării Negre, cultivând iarba de mare, în loc să o distrugă.

Cristina Ghelasie a vorbit pe acest subiect cu inginerul Nicușor Buzgaru, unul dintre specialiștii, care s-au ocupat de proiectul de combatere a eroziunii costiere.

Ne pregătim pentru un sezon turistic mai bun, cu mai puține restricții și cu turiști mai mulțumiți. Atunci când a încheiat contractul pentru extinderea plajelor, Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral a avut în vedere impunerea unui protocol pentru montarea de plase în larg, care să blocheze algele să ajungă pe țărm?

Nicușor Buzgaru: ”Montarea de plase în larg nu a fost inclusă în partea de planificare a implementării proiectului de combatere a eroziunii costiere, etapa a II-a, deoarece, deja de mai bine de 10 ani, această idee a plaselor pentru intercepția masei algale a fost studiată de mine, personal, și de colegii mei, înaintea mea, și, din păcate, pe condițiile aplicabile în zona noastră, a Mării Negre, aceste plase pentru alge nu ar avea eficiență. Există proiecte de succes în lume, unde aceste plase sunt utilizate, dar sunt utilizate pentru intercepția altei specii de alge, o specie oceanică, numită Sargassum, care este mult mai ușor de interceptat, fiind vorba de plante foarte mari. Acestea, pe care noi le avem în Marea Neagră, sunt foarte mici ca dimensiune, se descompun foarte ușor și ar impune ca aceste plase să fie amplasate în zona de îmbăiere, ceea ce ar crea o serie de pericole, în primul rând pentru turism și de obstacole în calea activităților specifice turismului, în zona plajelor și, bineînțeles, ar putea să constituie o problemă de natură ecologică, în sensul că vietățile marine, în special delfinii, ar putea să rămână prinși în aceste plase și ar trebui, constant, la perioade foarte scurte de timp, să existe un echipaj de scafandri, care să patruleze pe aceste plaje și să se asigure ca vreun delfin să nu fie prins în ele și, mai mult decât atât, ca un turist sau un înotător să nu fie prins în ele.”

În fiecare an, există turiști care se plâng de prezența acestor alge, în număr mai mare sau mai mic. Care sunt factorii care influențează înflorirea algală?

Nicușor Buzgaru: ”Înflorirea algală la malul Mării Negre este influențată de o sumedenie de factori. Poate cei mai importanți sunt conținutul de nutrienți în apă, turbiditatea sau, mă rog, cât de transparentă este apa și cât de bine se pot dezvolta, influența vântului, a valurilor, sunt mulți factori, care se suprapun și pot crea condiții propice sau mai puțin propice pentru dezvoltarea algală. În zona Mamaia, poate cei nostalgici, care se gândesc că înainte erau mai puține alge, acolo a existat un factor detrimental, în speță, combinatul de superfosfați și acid sulfuric de la Năvodari, care în anii ‘70 deversa cam necontrolat în zonă, iar apa de îmbăiere era încărcată cu diverse chimicale nefaste pentru dezvoltarea algelor, dar și pentru înotători. Dar, fiind o perioadă mai obscură, vă dați seama, că nu erau date publicității aceste aspecte.”

Prezența algelor este un lucru benefic pentru mare. Așadar, nu ar trebui să mai strâmbăm din nas de fiecare dată când vedem alge în mare, ci să ne bucurăm că marea noastră trăiește.

Nicușor Buzgaru: ”Din punct de vedere al ecosistemului, este evident, orice ecolog poate confirma că prezența algelor este un semn de sănătate a ecosistemului. Sănătatea ecosistemului este indubitabil mai bună acum, față de acum 30 de ani sau poate 40 de ani, când, cel puțin în zona Mamaia, era influența combinatului de superfosfați, unde o parte din pierderile din procesul tehnologic ajungeau în zona de îmbăiere, din păcate. Ne dorim ca acum, prin implementarea acestui proiect (n.r. Protejarea litoralului românesc împotriva eroziunii costiere https://ec.europa.eu/regional_policy/ro/projects/Romania/protecting-romanias-coastline-from-erosion) să vedem o revenire a ecosistemului, pentru că o foarte mare atenție a fost acordată acestei componente de mediu. Din păcate, componenta de mediu și dezvoltarea ei nu este întotdeauna la unison cu dorințele turistice. Aceste alge, din păcate, ajung la țărm, ele sunt curățate în cel mai scurt timp posibil, condiționat de logistică, bineînțeles. Pe de o parte, înțeleg ramura turistică și turiștii, care sunt puțin deranjați, numai că ei trebuie să înțeleagă că este un fenomen natural, care va persista. Să încerci să intervii antropic înseamnă să modifici ecosistemul. De cele mai multe ori, când oamenii încearcă să modifice ecosistemul conduce la distrugerea acestuia. Aceasta este situația cu care ne vom confrunta, avem proiecte de implementare de recifi artificiali, proiecte de implementare de specii de interes comunitar, cum este Zostera noltii, o iarbă de mare. Nu este o algă, este o plantă submarină, care ar trebui să aducă un plus întregii zone litorale, costiere, ne gândim că poate va crește interesul pentru activități de scufundare recreativă. Sunt o sumedenie de lucruri, care se pot face, dar din păcate fenomenul algal nu va putea fi înlăturat niciodată. Am analizat toate variantele posibile, speciile din Marea Neagră, acelea care ajung la noi la țărm, se descompun foarte ușor, sunt foarte fragile și o plasă nu ar putea să o rețină foarte mult timp, pentru că se va rupe, sub acțiunea valurilor și va trece peste ea, practic, făcând investiția și logistica necesară amplasării plasei – inutile.”

Ce cantitate de alge este adunată în fiecare sezon de pe litoral?

Nicușor Buzgaru: ”În ultimii 10 ani am avut o fluctuație destul de mare, un minim de 10.500 de tone și un maxim de peste 40.000 de tone.”

Se întâmplă ceva cu această cantitate de alge? Sunt ele folosite pentru ceva sau pur și simplu sunt aruncate la gunoi?

Nicușor Buzgaru: ”Avem în analiză, în acest moment, varii soluții care ar putea fi aplicate pentru valorificarea algelor sau măcar pentru amortizarea în parte a costurilor generate de ridicarea acestora. Practic, ele sunt un proces natural, dar în momentul în care noi începem să le îndepărtăm, ele devin un deșeu din punct de vedere al legislației și atunci ele sunt depozitate la o rampă de deșeuri, în condițiile legislației actuale. Colaborăm cu o sumedenie de instituții, care vin cu proiecte în încercarea de a valorifica în parte sau în totalitate aceste alge, pentru că ar exista un oarecare potențial. Din păcate, ele nefiind alge de cultură, ci alge pe care marea le aruncă pe țărm și deja sunt într-un proces de descompunere, mai mult sau mai puțin avansat, sunt puține domenii care le pot folosi în această stare.”


Sursă documentare: “Gestionarea plajelor”, autor ing. Nicușor Buzgaru

Foto: alge marine plaja Capul Turcului, Eforie Sud, mai 2021

Redactor – Cristina Ghelasie

Vernisajul expoziției „Scoarțe muntenești și dobrogene. Un secol de motive populare” a avut loc la Muzeul de Etnografie „Vergu-Mănăilă” din Buzău
Ştiri joi, 11 iunie 2026, 19:42

Vernisajul expoziției „Scoarțe muntenești și dobrogene. Un secol de motive populare” a avut loc la Muzeul de Etnografie „Vergu-Mănăilă” din Buzău

Muzeul de Artă Populară Constanța a fost prezent ieri, la vernisajul expoziției  „Scoarțe muntenești și dobrogene. Un secol de motive...

Vernisajul expoziției „Scoarțe muntenești și dobrogene. Un secol de motive populare” a avut loc la Muzeul de Etnografie „Vergu-Mănăilă” din Buzău
Peste 80 de delfini eșuați au fost găsiți pe plajele litoralului românesc, de la începutul anului!
Ştiri joi, 11 iunie 2026, 19:29

Peste 80 de delfini eșuați au fost găsiți pe plajele litoralului românesc, de la începutul anului!

Biologii marini de la ONG Mare Nostrum au anunțat un număr record de cetacee eșuate pe litoralul românesc al Mării Negre de la începutul...

Peste 80 de delfini eșuați au fost găsiți pe plajele litoralului românesc, de la începutul anului!
FOTO, VIDEO | Suspiciune de toxiinfecție alimentară la un restaurant din Agigea. CJPC Constanța a descoperit deficiențe grave
Ştiri joi, 11 iunie 2026, 19:04

FOTO, VIDEO | Suspiciune de toxiinfecție alimentară la un restaurant din Agigea. CJPC Constanța a descoperit deficiențe grave

Inspectorii de la Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor (CJPC) Constanța au efectuat astăzi, un control la restaurantul Golful...

FOTO, VIDEO | Suspiciune de toxiinfecție alimentară la un restaurant din Agigea. CJPC Constanța a descoperit deficiențe grave
Calendar istoric MINAC: 11 iunie – D-ale urbei: o învățătoare înfometată, o revoltă pe mare și un accident la Agigea
Ştiri joi, 11 iunie 2026, 18:53

Calendar istoric MINAC: 11 iunie – D-ale urbei: o învățătoare înfometată, o revoltă pe mare și un accident la Agigea

Nu trecuseră decât vreo patru ani de la integrarea Dobrogei în România, iar plajele litoralului începuseră deja să fie luate cu asalt de sute...

Calendar istoric MINAC: 11 iunie – D-ale urbei: o învățătoare înfometată, o revoltă pe mare și un accident la Agigea
Ştiri joi, 11 iunie 2026, 18:28

Șarpele Glykon, în expoziția „Muzeul Muzeelor” de la MNAR

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța anunță participarea uneia dintre cele mai valoroase artefacte din colecțiile sale la...

Șarpele Glykon, în expoziția „Muzeul Muzeelor” de la MNAR
Ştiri joi, 11 iunie 2026, 18:23

CONSTANȚA: Autoritățile locale intenționează demolarea Corpului A al Spitalul Clinic de Boli Infecțioase

Autoritățile locale din Constanța intenționează demolarea Corpului A al Spitalul Clinic de Boli Infecțioase. Acestea au solicitat Ministerului...

CONSTANȚA: Autoritățile locale intenționează demolarea Corpului A al Spitalul Clinic de Boli Infecțioase
Ştiri joi, 11 iunie 2026, 16:57

CONSTANȚA: În weekend, bulevardul Tomis devine pietonal

Tomis pietonal înseamnă ocazia de a descoperi locuri și povești urbane, de a petrece timp pe terase și de a savura preparatele restaurantelor...

CONSTANȚA: În weekend, bulevardul Tomis devine pietonal
Ştiri joi, 11 iunie 2026, 16:37

Tururi culturale în parcul Tăbăcăriei

Seria tururilor culturale a continuat astăzi cu o călătorie în timp în parcul Tăbăcăriei. Ghid a fost istoricul Raul Răzvan Ivan. Acesta i-a...

Tururi culturale în parcul Tăbăcăriei