NATO: Miniştrii apărării au convenit crearea a două centre de comandă, pentru securizarea comunicaţiilor transatlantice şi mobilitate terestră

Publicat de Cristina Sîmbeteanu, 15 februarie 2018, 10:39

Miniştrii apărării ai statelor membre NATO au convenit miercuri, în prima zi a reuniunii lor de la Bruxelles, asupra modernizării structurilor de comandă ale Alianţei prin crearea a două noi cartiere generale strategice, unul pentru comunicaţii maritime în SUA şi altul pentru mobilitate terestră în Europa, luând în discuţie şi împărţirea poverii financiare între ţările aliate, transmit AFP şi DPA.

„Mediul de securitate în Europa s-a schimbat, aşa încât NATO reacţionează“, a subliniat secretarul general Jens Stoltenberg, amintind că, după sfârşitul Războiului Rece, Alianţa şi-a redus numărul centrelor de comandă de la 33 la 7, iar personalul acestora, de la 33.000 la 7.000 de membri.

„SUA au propus să găzduiască noul comandament responsabil cu securizarea comunicaţiilor maritime pentru deplasările de trupe şi de material peste Atlantic, iar germanii pe cel pentru sprijin logistic în Europa“, a declarat secretarul general Jens Stoltenberg, precizând că „decizia privind amplasamentele şi efectivele va fi luată la viitoarea reuniune din luna iunie“.

Potrivit lui Stoltenberg, răspunsul NATO la ameninţarea constituită de Rusia este „proporţional şi măsurat“, el precizând că „nu vrem un nou Război Rece; nu vrem o nouă cursă a înarmării“.

Germania s-a oferit să găzduiască noul centru de comandă pentru logistică şi mobilitate militară, ministrul său al apărării, Ursula von der Leyen, vorbind despre crearea unui echivalent militar al Spaţiului Schengen european de liberă circulaţie a persoanelor.

La reuniune s-a mai convenit înfiinţarea unui nou centru de operaţiuni cibernetice.

Prima zi a reuniunii a prilejuit şi o discuţie privind chestiunea delicată a contribuţiilor financiare ale statelor membre, la presiunea ministrului apărării american, Jim Mattis.

SUA au anunţat o nouă creştere cu 35% în 2019 a bugetului destinat desfăşurării de militari americani în Europa, în cadrul „European Deterrence Initiative“, până la 6,5 miliarde de dolari, după o creştere cu 40% în 2018.

„Toţi am fost de acord că am făcut mari progrese, dar mai este încă mult de muncit“, a afirmat Stoltenberg, notând că doar opt din cele 29 de ţări membre urmează să atingă pragul de 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare în acest an şi alte şapte în 2024.

Cooperarea Structurată Europeană (CSP), lansată în decembrie de 25 de state ale Uniunii Europene urmează să le permită acestora să dezvolte în comun capacităţi de apărare şi să investească în proiecte comune, o iniţiativă ambiţioasă care suscită însă întrebări în cadrul Alianţei.

Principala temere a americanilor, cărora, potrivit unei surse diplomatice din cadrul NATO, li s-au adăugat Canada, Norvegia, Islanda şi Albania, o constituie închiderea pieţelor de armamente ale statelor UE în beneficiul companiilor europene.

„UE nu trebuie să se substituie NATO“ şi nu trebuie să-şi închidă pieţele de apărare pentru americani şi celelalte state nemembre ale UE, a avertizat marţi Jens Stoltenberg, pentru ca a doua zi să sublinieze că, „bine făcută, iniţiativa de apărare europeană poate contribui la o împărţire echitabilă a poverii cheltuielilor“.