România își sporește cheltuielile pentru apărare, pe fondul apelurilor NATO în acest sens

Publicat de Cristina Sîmbeteanu, 4 mai 2017, 11:40

După luni întregi de retorică dură și mesaje amenințătoare pe Twitter, unele țări membre ale NATO se pregătesc să aloce fonduri substanțiale pentru apărare. Guvernul român – care deja se simte inconfortabil pe fondul activităților ruse în Marea Neagră – a anunțat că va cheltui zeci de milioane de dolari pentru achiziționarea de armament avansat, alăturându-se astfel altor cinci state din NATO care au atins obiectivul dificil de a aloca apărării fonduri suplimentare (cel puțin 2% din PIB, n.r.), folosit de președintele american Donald Trump ca un instrument pentru a critica Alianța, a relatat ieri revista Foreign Policy.

„NATO în ansamblul său își sporește cheltuielile întrucât a auzit retorica lui Donald Trump, așa că, deși nu există o nouă strategie amplă, există sentimentul că aliații caută modalități de a face mai mult și rapid“, a afirmat un fost oficial în domeniul apărării, sub rezerva anonimatului.

De fapt, Alianța a adoptat deja o schimbare înainte ca Donald Trump să ajungă la Casa Albă. Anexarea Crimeii de către Rusia în 2014 și războiul din Ucraina au stimulat țările membre, care i-au dat comandantului suprem al NATO în Europa, generalul Curtis Scaparrotti, mai multă flexibilitate în a desfășura trupe. Mii de militari au fost trimiși deja în țările baltice în cadrul unor batalioane multinaționale.

Influența lui Trump va fi testată cu ocazia participării sale la Summitul NATO de la Bruxelles, din 25 mai, fiind prima dată când liderii multor țări membre vor interacționa cu el în mod direct. Reuniunea îi va oferi prilejul de a se adresa nemijlocit șefilor de stat din Alianță, fiind de așteptat ca liderul american să ceară din nou creșterea bugetelor militare, pentru a se atinge obiectivul NATO ca fiecare stat membru să aloce cel puțin 2% din PIB pentru apărare.

Totuși, pentru cei mai noi membri ai NATO, ceea ce justifică sporirea bugetului militar este Rusia, nu Trump. Oficiali români au subliniat că peninsula Crimeea se situează la mai puțin de 350 de kilometri de țărmurile sale, iar țara lor are o frontieră lungă cu Serbia, care s-a apropiat de Kremlin în contextul în care achiziționează avioane și sisteme de apărare aeriană rusești. Iar când NATO a deschis, anul trecut, o bază de apărare antirachetă în România, președintele rus Vladimir Putin a declarat că această țară este ‘în vizorul’ Moscovei.

Drept răspuns, România i-a surprins pe mulți, luna trecută, când și-a anunțat intenția de a cumpăra sisteme de apărare aeriană și antirachetă Patriot, o platformă de fabricație americană aflată deja în dotarea a 13 aliați din Europa și Orientul Mijlociu.

„Avem nevoie de o poziție serioasă de descurajare“, a declarat ambasadorul român în SUA, George Cristian Maior, pentru Foreign Policy. “Crimeea este militarizată de Rusia și poate fi folosită ca o bază pentru proiectarea puterii nu numai în Marea Neagră, ci și în Mediterana de Sud-Est“, a adăugat el.

Ambasadorul, care a condus Serviciul Român de Informații între 2006 și 2015, a spus că guvernul român vede Marea Neagră „ca pe o linie de demarcație între diverse amenințări ce apar la frontiera estică a NATO“.

Având cea mai rapidă creștere economică din Uniunea Europeană, România a inclus pe ‘lista de cumpărături’ corvete mici și rapide cu care să patruleze de-a lungul coastelor sale, sisteme multilansatoare de rachete și echipament de supraveghere și comunicații.

În ceea ce o privește, Rusia își continuă vânzările de sisteme de antirachetă clienților internaționali. Belarusul s-a dotat cu patru batalioane de sisteme de apărare aeriană S-300, de fabricație rusească, iar Serbia se află în prezent în discuții pentru a achiziționa mai multe rachete interceptoare.

În luna august, Rusia a desfășurat și o baterie de rachete sol-aer model S-400 în peninsula Crimeea. Armele pot lovi ținte situate la 250 de kilometri de locul de lansare, ceea ce pune în raza lor de acțiune avioane care zboară în interiorul Ucrainei și deasupra Mării Negre.

În plus, Moscova a fost iritată de înțelegerea, în valoare de 7,6 miliarde de dolari, încheiată de Polonia pentru achiziționare a opt baterii de rachete Patriot, ce urmează să fie încheiată în următoarele săptămâni. Există semnale și că Suedia — țară care nu este membră a NATO — și Lituania ar putea urmări să cumpere sisteme Patriot în următoarele luni, conform declarațiilor unor surse pentru Foreign Policy, deși nu au fost făcute anunțuri oficiale în acest sens.