Turismul la Marea Neagră, în pericol? Tot mai puține nave de croazieră ajung în Portul Constanța

Publicat de Cristina Sîmbeteanu, 2 februarie 2017, 11:27

În anul 2013, navele de pasageri care au vizitat portul Constanţa au făcut 69 de escale şi au adus 54.616 de pasageri. În anul următor, traficul de croazieră a atins un vârf istoric, cu 92 de escale şi 70.000 de pasageri, arată o statistică citată de cotidianul cugetliber.ro.

Apoi, turismul de croazieră de la Marea Neagră a încasat prima lovitură. Ocuparea Crimeei de către Rusia şi prezenţa unor importante forţe navale în regiune a făcut ca 69% din croazierele maritime programate pentru 2015 să fie anulate. Astfel că anul s-a încheiat cu un bilanţ dezamăgitor: doar 36 de vizite ale navelor de croazieră cu 35.000 turişti la bord.

Dar lovitura de graţie urma să o dea terorismul. Atentatele sângeroase din Turcia au făcut ca Marea Neagră să fie ştearsă de pe listele croazierelor. Astfel că, în 2016, portul Constanţa a mai primit doar 14 vizite ale navelor de pasageri, iar numărul turiştilor a coborât la 8.632 de persoane, mai informează jurnaliștii Cuget Liber.

Declinul continuă în 2017. Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime a publicat lista croazierelor, din care rezultă că portul Constanţa va fi vizitat de 7 nave, care vor face 12 escale. Este vorba de navele maritime „Costa neoRiviera” (cu escală pe 7 mai), „Azamar Quest” (19 iunie, 20 iulie), „Prinsendam” (15 octombrie), „Golden Iris” (22 octombrie), „Amadea” (27 octombrie) şi navele fluviale „Treasures” (26 mai, 16 iunie, 7 iulie, 28 iulie, 18 august) şi „Swiss Jewel” (15 iunie).

Însă nu toată vina poate fi plasată pe umerii factorilor externi. O parte din vină revine și României.

Viorel Grigorenco, reprezentatul firmei Phoenix Shipping and Trading, care a agenturat numeroase nave de croazieră, comentează astfel situaţia: „De-a lungul anilor am observat că una dintre problemele reclamate de organizatorii de croaziere este preţul ridicat faţă de ceea ce li se oferă turiştilor. Ca idee, la navele de croazieră agenţiile practică cel mai mic comision, poate din cauza con-curenţei, dar şi din motive logice: staţionarea scurtă a navelor se coroborează cu servicii restrânse. Preţul escalei creşte semnificativ din cauza tarifelor portuare ridicate. Deci, o escală la Constanţa amplifică preţul excursiei pe mare atât de mult, încât faţă de oferta de a vizita Casa Poporului sau Delta în timpul staţionării navei în port (excursii opţionale) nu justifică respectiva escală. Sondajele companiilor de navigaţie, coroborate cu cele ale tur-operatorilor arată că portul Constanţa nu se mai regăseşte în preferinţele turiştilor străini.

Pe de altă parte, ce poate oferi Constanţa, care nu le asigură turiştilor nicio protecţie în faţa hoţilor de buzunare ce mişună în piaţa Ovidiu, pe pietonală sau mai ştiu eu unde? Să vadă ruinele Cazinoului, să se deplaseze din dana de pasageri, prin traficul periculos al portului, până în oraş? Mulţi turiştii nu doresc un taxi, ci o promenadă! – comentează autorul materialului publicat de Cuget Liber.

Portul preia orice navă de pasageri precum o navă de marfă, cu aceleaşi tarife. Este nevoie de o altă viziune de asamblu privind organizarea escalelor la Constanţa. Ar trebui revăzut impactul direct al turiştilor străini asupra micilor meşteşugari, asupra artei populare şi a transferului de informaţii culturale pe care turismul le produce. Sumbrul oraş al lui Mazăre a devenit un mort indecent al primarului actual”, afirmă Grigorenco, citat de Cuget Liber.