Calendarul zilei – 9 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 9 octombrie 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 9 octombrie

* Acum 136 de ani (1890) începeau lucrările la podul de la Cernavodă, un complex de poduri feroviare peste Dunăre, Balta Ialomiţei şi braţul Borcea între Cernavodă şi Feteşti, lucrare proiectată şi condusă de inginerul Anghel Saligny. A fost inaugurat la 14/26.IX.1895. În lungime totală de 4037 m, era, la vremea aceea, cel mai lung pod din Europa (9/21)

* Cu 94 de ani în urmă (1932), la Radiodifuziunea Română, avea loc prima transmisiune în direct a unei slujbe religioase (de la Biserica „Sf. Silvestru” din Bucureşti)

* Acum 82 de ani (1944), în timpul unei vizite la Moscova, care a avut loc între 9 şi 17 octombrie, premierul englez Winston Churchill propunea – şi Stalin accepta – o înţelegere privind zonele de influenţă în Balcani, potrivit căreia România intra în sfera de influenţă sovietică (90%), în timp ce Grecia intra, în aceeaşi proporţie, în sfera de influenţă occidentală, iar în Iugoslavia interesele urmau să fie împărţite în mod egal. Pentru Bulgaria proporţia era de 75% pentru sovietici şi 25% pentru occidentali

* Cu 56 de ani în urmă (1970) a fost inaugurată Întreprinderea (sau Uzina) de Cinescoape, în zona industrială Pipera, din București, care avea aproximativ 800 de angajați și producea tuburi cinescop pentru televizoare; în prezent este închisă

* La Leipzig, în urmă cu 37 de ani (1989), avea loc cea mai mare „Demonstrație de luni” cu aproape 70.000 de participanți, care s-a sfârşit cu căderea zidului Berlinului. Zidul Berlinului, unul dintre cele mai pregnante simboluri ale Războiului Rece, a fost construit, iniţial, pe 13 august 1961, şi a fost demolat în săptămânile care au urmat zilei de 9 octombrie 1989

* În urmă cu 26 de ani (2000), cu ocazia marcării zilei de naștere a solistului şi compozitorului britanic, John Lennon, văduva acestuia, Yoko Ono, a inaugurat, la Tokyo, primul muzeu consacrat în exclusivitate legendarului component al formaţiei „The Beatles”

* Se marchează 20 de ani (2006) de când avea loc ceremonia punerii pietrei de temelie a monumentului închinat memoriei victimelor Holocaustului din România. Memorialul Holocaustului din România, realizat de sculptorul Peter Jacobi, a fost inaugurat pe 8 octombrie 2009. Este construit pe o suprafaţă de teren de 2.894 de metri pătraţi aflată la intersecţia străzilor Anghel Saligny, Mihai Vodă, Ion Brezoianu şi Lipscani din Bucureşti

* La această dată, acum 9 ani (2017) Simona Halep devenea cea mai bună jucătoare de tenis din lume și prima din România clasată pe locul 1 în Topul WTA. În august 2018, aflându-se pentru a 40-a săptămână în fotoliul de lider al clasamentului WTA, l-a egalat pe Ilie Năstase, primul lider din istoria ierarhiei tenisului profesionist masculin, în perioada 23 august 1973 – 2 iunie 1974. Simona Halep a câştigat, pe 9 iunie 2018, turneul de Mare Şlem de la Roland Garros, primul din cariera sa. Tenismena, aflată pentru a patra oară într-o finală de Grand Slam, a învins-o în ultimul act al Openului Franţei pe americanca Sloane Stephens. La data de 13 iulie 2019, jucătoarea română de tenis a câştigat al doilea titlu de Grand Slam, pe cel de la Wimbledon, unde a învins-o pe americanca Serena Wiliams

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ap. Iacob al lui Alfeu (Calendarul Creştin-Ortodox 2026; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2026)

– „Ziua Holocaustului” în România; marcată anual (începând din 2004), pe baza unei Hotărâri de Guvern, la propunerea Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului în România şi a Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România; 9 octombrie este data la care, în 1941, a început deportarea populaţiei evreieşti în Transnistria (- 85 de ani); cu prilejul acestei zile sunt programate acţiuni culturale, simpozioane, mese rotunde şi alte activităţi cu tematică specifică

– „Ziua Resurselor Umane” ale Armatei Române; la 9 octombrie 1862, prin Înaltul Decret al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, în cadrul Ministerului de Război, a luat fiinţă „I-a Direcţie Personal şi Operaţii Militare”

– 1883: S-a născut actriţa Maria Filotti; Teatrul din Brăila, oraşul unde s-a născut, poartă numele marii actriţe (m. 1956)

– 1908: S-a născut prozatorul şi publicistul Al.[exandru] Sahia (pseudonimul lui Alexandru Stănescu); membru post-mortem al Academiei Române din 1948 (m. 1937). NOTĂ: Unele surse dau nașterea la 11.X.1908, iar Dicţionarul Membrii Academiei Române (1866-2003), la 14.X.1908

– 1909: S-a născut Horváth István, poet şi prozator de limbă maghiară din România, autor de literatură pentru copii (m. 1977)

– 1913: S-a născut compozitorul, pianistul şi pedagogul Radu Negreanu (m. 2003)

– 1922: S-a născut Emil Manu (numele adevărat, Emil Cismărescu), poet, prozator, istoric şi critic literar (m. 2005)

– 1927: S-a născut (în comuna Glăvani/Cetatea Albă, azi în Ucraina) Valentin Deşliu, cunoscut mai ales ca traducător din literatura bulgară (m. 1993)

– 1931: A murit Matilda Cugler-Poni, poetă din cercul „Junimii” ieşene, colaboratoare la „Convorbiri literare” (n. 1851) – 95 de ani

– 1931: A murit mitropolitul primat Athanasie Mironescu; lucrări de istorie şi morală bisericească; membru de onoare al Academiei Române din 1909 (n. 1856) – 95 de ani

– 1935: S-a născut compozitorul Tiberiu Fatyol (m. 2017)

– 1938: S-a născut Olga Szabó (născută Orbán), fostă scrimeră română, laureată cu argint la Jocurile Olimpice din 1956 de la Melbourne și dublu laureată cu bronz la Ciudad de México (1968) și la München (1972) și dublă campioană mondială (m. 2022)

– 1943: S-a născut (la Grozeşti/Lăpuşna, azi în R. Moldova) Marius Porumb, istoric şi critic de artă; preşedinte al Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice (2001-2007); director al Institutului de Arheologie şi Istoria Artei din Cluj-Napoca (din 1992); a colaborat la organizarea Muzeului Naţional de Istorie din Bucureşti, în 1971, apoi a coordonat şi a organizat Muzeul Arhiepiscopiei Ortodoxe Române din Cluj-Napoca; fondatorul primei reviste de artă medievală din România, „Ars Transilvaniae”; membru titular al Academiei Române din 2009

– 1949: S-a născut Petre Semen, preot, teolog și profesor universitar, specialist în studiul Vechiului Testament și Arheologie biblică, scriitor și publicist

– 1954: S-a născut actorul de teatru, film şi televiziune, regizorul și profesorul universitar Adrian Pintea (m. 2007)

– 1956: S-a născut prozatorul, eseistul şi publicistul Daniel Vighi; revoluționar fără diplomă și privilegii, a militat timp de câteva decenii pentru valorile democratice, liberale în sens larg și europene, precum și pentru o educație civică în spiritul Timișoarei și al Revoluției sale anticomuniste; membru fondator al Societății Timișoara în ianuarie 1990, al Alianței Civice, al Partidului Alianței Civice și al Asociației Culturale „Ariergarda”; s-a implicat în mod remarcabil în viața culturală a orașului Timișoara din ultimele trei decenii, aducând o valoroasă contribuție documentară la istoria orașului și a regiunii (m. 2022) – 70 de ani

– 1967: S-a născut intepretul de muzică uşoară Tavi Colen, fost membru al formaţiei „Talisman”, alături de Alin Oprea, din 1996 până în 2007; a înfiinţat „Tavi Colen Band” în 2008

– 1987: A murit Teodor Boşca, traducător şi dramaturg; a tradus din sonetele Renaşterii italiene şi spaniole, precum şi „Sonetele” lui Shakespeare (n. 1922)

– 1995: A murit juristul şi istoricul Valentin Georgescu; contribuţii în istoria dreptului roman şi românesc vechi şi modern şi a instituţiilor medievale; membru titular al Academiei Române din 1992 (n. 1908)

– 2011: A murit Cătălin Neagu, fost toboşar al formaţiei „Timpuri Noi” (n. 1966) – 15 ani

– 2013: A murit chimistul Eugen Segal; fondator al şcolii de cinetică neizotermică, lucrări în domeniul chimiei fizice (cinetica chimică heterogenă, chemosorbţie şi cinetică a reacţiilor chimice); membru titular al Academiei Române din 2009 (n. 1933)

– 2016: A murit Marin Petrache Pechea, cântăreţ de jazz şi saxofonist; fondatorul Grupului Cromatic (n. 1944) – 10 ani

– 2017: A murit Gheorghe Izbăşescu, poet, prozator, publicist, redactor, editor și profesor (n. 1935)

– 2019: A murit Ion Moraru, scriitor și activist anticomunist român din Basarabia, luptător pentru libertatea și demnitatea românilor din Basarabia, martor ocular al atrocităților celui de-Al doilea Război Mondial şi supraviețuitor al lagărelor staliniste din Siberia (n. 1929)

– 2025: A murit Floare Finta, creatoare de costume și podoabe populare din Negrești Oaș, județul Satu Mare, și vindecătoare cu plante; deținătoare, din 2012, a titlului de „Tezaur Uman Viu” (n. 1933) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Luxemburg: Reuniunea Consiliului Afaceri Economice și Financiare al UE

-Beijing, China: Conferinţă de presă a comisarului european pentru comerţ și securitate economică, Maros Sefcovic

– Republica Cehă: Alegeri legislative

– Oslo, Norvegia: Anunțarea laureatului Premiului Nobel pentru Pace

– Türkmenbaşy, Turkmenistan: Summit planificat al Comunității Statelor Independente, la care va participa președintele rus Vladimir Putin

– Bruxelles: Zi de acțiune a sindicatelor belgiene împotriva politicii de austeritate a guvernului De Wever, demonstrație la Bruxelles

– Paris: Prima rundă a alegerilor primare ale Stângii Socialiste și Democrate (9 – 10 oct.)

– Franța: eSports – Nisa găzduiește a doua ediție a Evo France, o competiție de jocuri de luptă (9 – 11 oct.)

– Singapore: Campionatul Mondial de Formula 1 – Singapore Marele Premiu (9 – 11 oct.)

– Mandalika: Campionatul Mondial de MotoGP, Marele Premiu al Indoneziei (9 – 11 oct.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Poştei”; la 9.X.1874 a fost înfiinţată Uniunea Generală a Poştelor, devenită, în 1878, Uniunea Poştală Universală; din 1947 – instituţie specializată a ONU, cu sediul la Berna (România este membru fondator). Ziua mondială a Poştei a fost declarată, oficial, ca zi de sărbătoare pentru poştaşi în anul 1969, în timpul Congresului UPU desfăşurat la Tokyo

– „Ziua Mondială de Conștientizare a PANS/PANDAS” este marcată anual pe 9 octombrie și este dedicată creșterii conștientizării și sprijinului pentru persoanele afectate de sindroamele PANS (Tulburări Neuropsihiatrice Acut Inflamatorii legate de PANDAS) și PANDAS (Tulburări Neuropsihiatrice Autoimune Pediatrice Asociate cu Streptococul). Ambele sunt tulburări autoimune, în care sistemul imunitar atacă structuri din creier numite ganglioni bazali din creierul anterior, implicate în mișcare și comportament. Simptomele includ ticuri motorii, tulburare obsesiv-compulsivă, deteriorarea scrisului de mână, schimbări de dispoziție, tulburări de somn, alimentație restricționată, iritabilitate și anxietate. PANS și PANDAS nu sunt rare, dar sunt nediagnosticate deoarece simptomele imită tulburările psihiatrice. Evenimentul, lansat în 2009, implică diverse acțiuni precum distribuirea de materiale informative și organizarea de evenimente pentru a promova identificarea timpurie și sprijinul acestor afecțiuni. În fiecare an, #LightUp4PANS reunește organizații și comunități din întreaga lume cu scopul de a crește gradul de conștientizare a PANS și PANDA și a necesității recunoașterii timpurii, a cunoașterii furnizorilor de asistență medicală, a accesului la un tratament adecvat și a cercetării continue

– „Ziua Mondială a Oului” – se celebrează în cea de-a doua zi de vineri din luna octombrie a fiecărui an. Sărbătoarea a fost instituită în 1996 (- 30 de ani), la o conferinţă a Comisiei Internaţionale a Ouălor, desfăşurată la Viena. Această zi este marcată diferit în diverse ţări din lume. Din 1985, în oraşul Abbeville din statul Louisiana (SUA), această sărbătoare este marcată în primul weekeend al lunii noiembrie când se pregăteşte în mod tradiţional o omletă uriaşă dedicată prieteniei

– În SUA este celebrată, anual, „Ziua Leif Erikson”, pentru a evoca debarcarea primilor europeni (vikingii) pe ţărmurile Lumii Noi, în anul 1004; ziua a fost proclamată în 1964, de preşedintele Lyndon Johnson, cu acordul unanim al Congresului SUA. Ziua Leif Erikson este marcată pentru a-l onora pe exploratorul viking Leif Erikson, despre care se crede că a fost primul european care a pășit pe continentul american, cu aproape 500 de ani înainte de Cristofor Columb. Această dată nu provine dintr-un eveniment din viața lui Erikson, ci comemorează sosirea navei Restauration în New York, în 1825, una dintre primele grupuri de imigranți din Norvegia

– Ziua naţională a Ugandei; aniversarea proclamării independenţei – 1962

– 1688: A murit Claude Perrault, medic, arhitect şi teoretician francez, de orientare clasică; i se atribuie realizarea, în colaborare cu arhitectul François d’Orbay, a Colonadei Luvrului (n. 1613)

– 1813, (9 sau 10.X.): S-a născut compozitorul italian Giuseppe Verdi (m. 1901)

– 1835: S-a născut Camille Saint-Saëns, compozitor, organist, dirijor şi pedagog francez (m. 1921)

– 1852: S-a născut chimistul şi profesorul german Emil Fischer; cercetări în domeniile chimiei organice şi biologice; a cunoscut realizările româneşti din domeniul chimiei, în urma colaborărilor sale cu Constantin I. Istrati şi Gheorghe Longinescu; Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1902; membru de onoare străin al Academiei Române din 1913 (m. 1919)

– 1854: S-a născut (în Serbia) Mihajlo Pupin, fizician, chimist, inventator (numeroase brevete în domeniul telegrafiei, telefoniei și radioului) și profesor american; a îmbunătățit în mod semnificativ tehnologia telefonică (m. 1935)

– 1873: S-a născut Carl Flesch, violonist şi pedagog ungar (m. 1944)

– 1879: S-a născut Max Theodor Felix von Laue, fizician și profesor german; autorul teoriei difracţiei razelor X în cristale; Premiul Nobel pentru Fizică în 1914 (m. 1960)

– 1892: S-a născut scriitorul sârb Ivo Andrić; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1961 (m. 1975)

– 1906: S-a născut Léopold Sedar Senghor, om politic şi scriitor senegalez; preşedinte al statului din 1960, după ce Senegalul s-a proclamat independent, funcţie pe care o va deţine până în 1980 (m. 2001) – 120 de ani

– 1908: S-a născut Jacques Tati (numele real: Jacques Tatischeff), regizor de film, scenarist, producător şi actor francez (m. 1982). NOTĂ: Alte surse (www.imdb.com/name) dau ca dată a naşterii 9.X.1907

– 1920: S-a născut Yusef Lateef (numele real: William Emanuel Huddleston), instrumentist, compozitor, profesor şi scriitor american; legendă a jazzului din SUA şi unul dintre primii care a încorporat muzica orientală în jazzul tradiţional (m. 2013)

– 1932: S-a născut pianistul german Alfons Kontarsky (m. 2010)

– 1933: S-a născut Sir Peter Mansfield, fizican și profesor englez; Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină în 2003, împărțit cu chimistul american Paul Lauterbur, pentru descoperirile referitoare la imagistica prin rezonanță magnetică (m. 2017)

– 1936: S-a născut Nicole Croisille, una dintre marile voci ale muzicii franceze din anii ’70 dar și o apreciată actriță și dansatoare (m. 2025) – 90 de ani

– 1940: S-a născut John Lennon, interpret şi compozitor britanic de muzică pop; membru fondator al renumitei formaţii „The Beatles” (m. 1980, asasinat, la New York)

– 1943: A murit fizicianul olandez Pieter Zeeman; cercetări în fizica atomică şi magnetooptică; în 1886 a descoperit fenomenul de lărgire sau scindare a liniilor spectrale (efect fizic ce-i poartă numele), care confirma teoria electromagnetică a luminii; Premiul Nobel pentru Fizică în 1902 (n. 1865)

– 1947: S-a născut compozitorul britanic de muzică pop Rod Temperton (m. 2016)

– 1947: S-a născut cântăreaţa franceză France Gall (nume la naștere: Isabelle Geneviève Marie Anne Gall); a câștigat concursul muzical Eurovision 1965 reprezentând Luxemburgul (m. 2018)

– 1950: A murit filosoful german Nicolai Hartmann; principal reprezentant al filosofiei idealiste, unul dintre cei mai sistematici și mai productivi filosofi din secolul al XX-lea, întemeietor al „ontologiei critice” – formă specifică în orientarea ontologică a cugetării contemporane (n. 1882)

– 1960: S-a născut saxofonistul, flautistul şi compozitorul american de jazz Kenny Garrett

– 1962: S-a născut poetul, eseistul şi traducătorul german Durs Grünbein

– 1967: A murit romancierul, eseistul şi biograful francez André Maurois (nume real: Émile Salomon Wilhelm Herzog) (n. 1885)

– 1967: A murit chimistul britanic Cyril Norman Hinshelwood; Premiul Nobel pentru chimie în 1956, împreună cu Nikolay Semenov (n. 1897)

– 1967: A murit (în Bolivia) Ernesto „Che” Guevara, revoluţionar latino-american de origine argentiniană, unul dintre conducătorii revoluţiei cubaneze (n. 1928)

– 1969: S-a născut Steven Rodney „Steve” McQueen, regizor, producător şi scenarist britanic; pentru filmul său „12 ani de sclavie” a câștigat un Premiu Oscar (în 2014, fiind primul lungmetraj regizat de un cineast de culoare care a fost recompensat cu acest trofeu), Premiu BAFTA și Globul de Aur

– 1978: A murit şansonetistul belgian Jacques Brel (n. 1929)

– 2001: A murit actorul, regizorul şi producătorul american de film Herbert Ross; de formaţie coregraf, a realizat cu precădere musicaluri, comedii sau filme despre lumea scenei şi a filmului (n. 1927) – 25 de ani

– 2009: A murit Jacques Chessex, scriitor elveţian de limbă franceză (n. 1934)

– 2015: A murit chimistul american Richard Fred Heck; Premiul Nobel pentru chimie în 2010, împreună cu chimiștii japonezi Negishi Ei-ichi și Suzuki Akira, pentru studii efectuate în domeniul sintezei organice, ce ar putea permite crearea de substanţe chimice la fel de complexe precum cele care se găsesc în natură (n. 1931)

– 2016: A murit regizorul polonez Andrzej Wajda, unul dintre cei mai importanţi cineaşti ai secolului XX; co-fondator al şcolii poloneze de film (n. 1926) – 10 ani

– 2017: A murit Jean Rochefort, unul dintre cei mai populari actori din cinematografia franceză (n. 1930)

– 2018: A murit Thomas A. Steitz, biolog și biochimist american; Premiul Nobel pentru Chimie în 2009, pentru „studii ale structurii și funcțiilor ribozomului”, împreună cu Venki Ramakrishnan și Ada E. Yonath (n. 1940)

– 2019: A murit Andres Gimeno, unul dintre cei mai mari tenismeni spanioli din istorie; a câştigat turneul de la Roland Garros în 1972, devenind cel mai în vârstă jucător care a cucerit trofeul de la Paris, la vârsta de 34 de ani şi 10 luni (n. 1937)

– 2022: A murit filosoful, antropologul, sociologul și profesorul Bruno Latour, considerat unul dintre cei mai importanţi intelectuali francezi contemporani; a fost printre primii care au perceput importanţa gândirii ecologice (n. 1947)

– 2023: A murit Ireneusz Kania, traducător poliglot și scriitor polonez; a tradus aproape 100 de cărți din peste 15 limbi; a fost un mare prieten al culturii române, din literatura română traducând 15 cărți (din Cioran, Eliade, Noica, Dumitru Radu Popescu, G. Liiceanu) (n. 1940)

– 2024: A murit Ratan Tata, industriaş și filantrop indian; a condus timp de peste 20 de ani conglomeratul indian Tata Group, una dintre cele mai mari companii din India, cu venituri anuale de peste 100 de miliarde de dolari (n. 1937)

– 2024: A murit Leif Segerstam, dirijor, compozitor, violonist, violonist și pianist finlandez; a compus peste 370 de simfonii, împreună cu alte lucrări din opera sa extinsă (n. 1944)

Sursa: RADOR