Animals International susține unele revendicări ale crescătorilor privind gestionarea bolilor, dar respinge reluarea exportului de animale vii
Organizația cere accelerarea tranziției de la exportul de animale vii la cel de produse cu valoare adăugată.
Publicat de Adina Sîrbu, 16 septembrie 2026, 15:42
Exporturile de animale vii din România s-ar putea debloca în cel mult o lună, anunță vicepreședintele Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European, Daniel Buda.
Într-un mesaj postat pe pagina sa de socializare, Daniel Buda a precizat că fermierii vor primi, pe lângă dozele gratuite de vaccin pentru imunizarea animalelor, și ajutor financiar din partea Comisiei Europene.
În maxim o lună de zile, aceste exporturi se vor debloca. Comisia Europeană a înțeles situația în care se află România. Ne-a oferit în mod gratuit peste 1,3 milioane de doze, astfel încât animalele să fie vaccinate, cele care pleacă către țările țerțe și avem acorduri comerciale cu țările terțe pentru a se debloca aceste exporturi. Până la urmă, fermierii au niște nevoi care nu pot să fie ignorate. Vin după o vară foarte fierbinte, cu pășuni care au fost arse de soare, cu prețuri crescute la motorină, cu prețuri crescute la îngrășămintele chimice și, în același timp, iată că ne confruntăm cu aceste boli, că sunt două boli, de fapt, care ne-au dus la blocarea exporturilor. Toți fermierii care vor avea și care au avut animalele ucise din cauza bolii, vor fi despăgubiți pentru ceea ce înseamnă beneficiu nerealizat, adică banii pe care i-ar fi obținut de la aceste animale și, mai mult, banii necesari pentru a se cumpăra alte efective de animale și contravaloarea animalelor care sunt ucise.
Pe de altă parte, Gabriel Păun, director pentru Uniunea Europeană Animals International, spune că protestul oierilor confirmă că modelul exportului de animale vii a ajuns la capăt de drum, iar România trebuie să accelereze tranziția către produse cu valoare adăugată.
Animals International susține mai multe dintre revendicările crescătorilor privind gestionarea bolilor, dar respinge reluarea exportului de animale vii: „Nu putem reconstrui aceeași vulnerabilitate care ne-a adus aici.”
Protestul crescătorilor de ovine desfășurat ieri în Piața Victoriei arată amploarea crizei în care a ajuns sectorul ovin din România după doi ani de focare de pestă a micilor rumegătoare, sacrificări în masă, despăgubiri, restricții comerciale și dispute privind gestionarea sanitar-veterinară a crizei.
Câteva sute de crescători au protestat la București, iar reluarea exporturilor de ovine a fost prezentată drept una dintre principalele revendicări. Protestatarii au contestat, de asemenea, modul în care sunt gestionate focarele, sacrificarea efectivelor și imposibilitatea de a solicita contraprobe în anumite situații. [1]
Animals International consideră legitime o parte dintre nemulțumirile crescătorilor: dreptul la contraprobe și verificări independente atunci când diagnosticul conduce la uciderea unui întreg efectiv, renunțarea la sacrificarea generalizată acolo unde vaccinarea și măsurile epidemiologice permit alternative, plata corectă și rapidă a despăgubirilor și asumarea responsabilității pentru deficiențele grave care au caracterizat gestionarea crizei.
Organizația nu susține însă revendicarea privind revenirea la modelul economic bazat pe exportul masiv de animale vii.
Înțeleg furia fermierilor și sunt de acord cu o parte importantă dintre revendicările lor. Nu este normal ca un crescător să-și vadă toate animalele ucise fără posibilitatea unei contraprobe reale. Nu este normal ca despăgubirile să întârzie și nu este normal ca oamenii să plătească pentru erorile unui sistem pe care nu îl controlează. Dar soluția nu poate fi să reconstruim exact același model vulnerabil care ne-a adus aici: exportul de animale vii. După doi ani de avertismente, focare, sacrificări, blocaje comerciale și pierderi economice, acesta este momentul să schimbăm modelul, nu să îl resuscităm, a declarat Gabriel Păun, director pentru Uniunea Europeană al Animals International.
Comisia Europeană a prelungit restricțiile până la sfârșitul anului
Prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2026/1387, Comisia Europeană a prelungit până la 31 decembrie 2026 măsurile restrictive privind deplasarea ovinelor și caprinelor din România. Motivația Comisiei este deosebit de relevantă: instituția europeană consemnează reapariția infecției cu virusul pestei micilor rumegătoare într-o zonă neafectată anterior, la mai mult de 12 luni de la ultimul focar raportat, precum și existența a „foarte puține informații cu privire la originea focarului”. Comisia apreciază că situația epidemiologică prezintă un risc ridicat de răspândire suplimentară. [2]
Pentru Animals International, situația nu mai reprezintă doar o problemă epidemiologică, ci și una de credibilitate instituțională.
România cere Europei să aibă încredere în sistemul nostru, în timp ce Comisia constată oficial că nici măcar originea unor focare nu este suficient clarificată. Nu poți rezolva o criză de credibilitate cerând pur și simplu redeschiderea granițelor. Încrederea se reconstruiește prin transparență, trasabilitate, vaccinare și printr-un model comercial care nu poate fi paralizat de fiecare nou focar, a declarat Gabriel Păun.
Animals International este organizația care a semnalat pentru prima oară apariția acestei boli în România încă din 2024
În august 2024, Animals International avertiza deja Guvernul asupra consecințelor răspândirii pestei micilor rumegătoare și propunea, între soluțiile pentru securizarea relațiilor comerciale cu țările terțe, transformarea graduală a comerțului cu animale vii în comerț cu carne. Doi ani mai târziu, exporturile sunt blocate, crescătorii protestează în Piața Victoriei, iar vaccinarea a devenit una dintre măsurile centrale ale planului prezentat de România pentru ieșirea din actuala criză.
Timp de doi ani s-a încercat salvarea exportului în viu cu orice preț. Rezultatul este în fața noastră: animale ucise, despăgubiri uriașe din bani publici, fermieri disperați și piețe închise. Nu fermierul trebuie abandonat. Trebuie abandonată dependența lui de un sistem care se poate opri peste noapte printr-o singură decizie sanitar-veterinară, a declarat Gabriel Păun.
Guvernul recunoaște deja necesitatea procesării interne
Animals International a transmis în această vară Guvernului României un memorandum strategic prin care propune o tranziție planificată de la exportul de animale vii la exportul de carne refrigerată și congelată și alte produse de origine animală cu valoare adăugată.
În răspunsul transmis Animals International, Guvernul prrin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale recunoaște oportunitatea creșterii valorii adăugate a exporturilor agroalimentare românești, dezvoltarea unor lanțuri valorice integrate și necesitatea investițiilor în facilități de sacrificare, procesare, depozitare și comercializare. Ministerul indică inclusiv posibilitatea utilizării fondurilor europene din Planul Strategic PAC 2023–2027 și a altor instrumente naționale și europene pentru dezvoltarea acestor capacități. În același timp, ministerul pledează pentru o tranziție graduală, corelată cu cererea piețelor externe.
Animals International consideră că evoluțiile din ultimele luni justifică acum accelerarea acestei tranziții.
Când am transmis memorandumul, am propus o tranziție ordonată pe 24 de luni. Între timp, realitatea a accelerat calendarul. Exporturile sunt blocate, fermierii sunt în stradă, iar credibilitatea sistemului sanitar-veterinar este profund afectată. Nu există un moment economic mai bun pentru a investi masiv în alternativa care păstrează valoarea în țară. Dacă animalele nu pot pleca, produsul poate pleca. Piețele nu trebuie pierdute; trebuie schimbat ceea ce le vindem.
Nu trebuie renunțat la piețe, ci schimbat produsul
Animals International subliniază că transformarea modelului nu presupune abandonarea piețelor tradiționale din Orientul Mijlociu și Africa de Nord. Experiența organizației în țările de destinație arată că trebuie făcută distincția între cererea consumatorului pentru carne și modelul comercial prin care aceasta ajunge la consumator. Existența unui comerț în animale vii nu înseamnă automat că produsul final nu poate fi substituit prin carne procesată în România.
România poate furniza carne refrigerată sau congelată și poate răspunde cerințelor religioase ale piețelor de destinație, inclusiv prin sacrificare halal și, acolo unde există cerere și sunt îndeplinite condițiile aplicabile, kosher. În loc să exporte animalul și, odată cu acesta, valoarea economică asociată sacrificării, procesării și valorificării produselor și subproduselor, România poate păstra o proporție mai mare din această valoare în economia națională.
Există și o bază economică solidă pentru această direcție. Studiul privind industria zootehnică românească prezentat în Parlamentul European analizează explicit înlocuirea exporturilor de bovine și ovine vii cu carne refrigerată sau congelată și identifică avantaje economice, logistice și de ocupare a forței de muncă ale unei asemenea tranziții. [5]
Această schimbare ar putea reduce expunerea fermierilor la blocaje epidemiologice și comerciale, permite relații contractuale mai stabile, dezvolta industria românească de procesare, crea locuri de muncă și venituri fiscale și reduce riscul biologic asociat deplasării unui număr foarte mare de animale.
Totodată, ar elimina suferința suplimentară și inutilă provocată animalelor de transporturile rutiere și maritime pe distanțe de mii de kilometri.
Crescătorii trebuie să devină beneficiarii procesării, nu victimele ei
Animals International atrage atenția că tranziția nu poate fi construită împotriva crescătorilor. Una dintre principalele probleme semnalate de sector este prețul oferit de abatoarele românești și dezechilibrul de putere dintre producător și procesator. Tocmai de aceea, fondurile europene nu ar trebui să finanțeze doar dezvoltarea marilor procesatori existenți, ci și cooperative ale crescătorilor, abatoare deținute sau co-deținute de producători, contracte transparente pe termen lung, centre de colectare și parteneriate directe între ferme, procesatori și cumpărătorii din țările de destinație.
Nu vrem să mutăm puterea de la exportatori la câteva abatoare mari. Vrem ca fermierul român să participe la valoarea pe care astăzi o exportă odată cu animalul. Dacă oierii se asociază, investesc în procesare și negociază direct cu piețele externe, pot câștiga din întregul lanț valoric, nu doar din prețul primit la poarta fermei, a adăugat Păun.
Animals International cere Guvernului accelerarea planului de transformare a exportului
În contextul actualei crize, Animals International solicită Guvernului României să transforme direcțiile prezentate recent de Ministerul Agriculturii într-un program concret și măsurabil de tranziție și să convoace un grup de lucru cu Ministerul Agriculturii, ANSVSA, organizațiile crescătorilor, sectorul de procesare și experți economici.
Organizația propune: accelerarea vaccinării, consolidarea biosecurității și trasabilității, garantarea unui mecanism credibil de contraprobe, evitarea sacrificării generalizate acolo unde cadrul epidemiologic și legislația permit măsuri alternative, plata rapidă a despăgubirilor, accelerarea investițiilor prin PAC în sacrificare și procesare, stimularea cooperativelor de producători și deschiderea negocierilor comerciale cu piețele externe pentru trecerea progresivă a contractelor de la animale vii la carne și alte produse cu valoare adăugată.
Protestul de ieri nu demonstrează că România trebuie să redeschidă exportul de animale vii. Demonstrează cât de periculoasă a devenit dependența de el chiar pentru cei care trăiesc din creșterea oilor. Nu mai avem nevoie de încă o derogare, încă o negociere și încă o criză peste șase luni. Avem nevoie de un model care să funcționeze și atunci când apare următorul virus. Aceasta este reziliența economică, a conchis Gabriel Păun, director pentru Uniunea Europeană Animals International.