GDPR: Dreptul de a cere despăgubiri în instanță pentru prejudiciile cauzate prin încălcarea regulilor de protecție a datelor

Daniela Cireașă: „Dacă puteți demonstra existența unui prejudiciu și legătura cu încălcarea GDPR, aveți posibilitatea să solicitați despăgubiri în instanță”.

Publicat de Adina Sîrbu, 27 august 2026, 09:11

Daniela Cireașă, Data Protection Officer, clarifică termeni și ne spune cum ne protejăm datele personale, în cadrul rubricii GDPR.

Astăzi încheiem seria de episoade dedicate drepturilor persoanelor vizate, despre care se colectează și se folosesc date personale.

Până acum, am aflat ce presupun dreptul la informare și dreptul de acces, dreptul la corectarea datelor personale inexacte sau incomplete, în ce condiții putem solicita ștergerea datelor, ce înseamnă dreptul la restricționarea prelucrării, ce fel de date putem transfera către alt operator, când ne putem exercita dreptul la opoziția prelucrării datelor, ce presupune dreptul de a nu fi judecați doar de un algoritm.

În episodul anterior am primit explicații despre cum ne putem exercita aceste drepturi și ce putem face atunci când nu primim un răspuns, iar în cele ce urmează aflăm ce se întâmplă când încălcarea regulilor de protecție a datelor vă creează un prejudiciu.

Episodul 25: Când GDPR înseamnă și despăgubiri

Încheiem astăzi seria dedicată drepturilor persoanelor vizate cu o întrebare importantă: ce se întâmplă dacă încălcarea regulilor privind protecția datelor vă provoacă un prejudiciu?

GDPR spune clar că aveți dreptul să vă adresați instanței și să solicitați despăgubiri.

Cu alte cuvinte, protecția datelor nu înseamnă doar obligații pentru organizații și nici doar amenzi aplicate de autorități. În anumite situații, persoanele afectate pot cere repararea prejudiciului suferit.

Să luăm câteva exemple.

Imaginați-vă că datele voastre personale sunt divulgate către persoane neautorizate din cauza unor măsuri de securitate insuficiente.

Sau că informații incorecte despre voi sunt utilizate și vă afectează reputația ori relațiile profesionale.

În astfel de situații, dacă puteți demonstra existența unui prejudiciu și legătura acestuia cu încălcarea GDPR, aveți posibilitatea să solicitați despăgubiri în instanță.

Este important de știut că prejudiciul nu trebuie să fie doar unul financiar.

Instanțele pot analiza și prejudicii morale, cum ar fi stresul, anxietatea, afectarea reputației sau pierderea controlului asupra propriilor date.

De asemenea, faptul că ați depus sau nu o plângere la autoritatea de supraveghere nu vă împiedică să vă adresați instanței.

Așadar, rețineți: GDPR nu oferă doar dreptul de a fi informat, de a avea acces la date sau de a cere ștergerea acestora. În anumite situații, vă oferă și posibilitatea de a obține despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin încălcarea regulilor de protecție a datelor.

Cu acest episod încheiem seria dedicată drepturilor persoanelor vizate. Sperăm că aceste informații v-au ajutat să înțelegeți mai bine că datele personale nu sunt doar informații despre voi, ci informații asupra cărora aveți drepturi și pe care legea le protejează.

Rubrica GDPR continuă de săptămâna viitoare cu o nouă serie de episoade dedicată regulilor privind protecția datelor în cazul camerelor de supraveghere video.

Pornind de la faptul că o cameră de supraveghere care filmează persoane prelucrează date cu caracter personal, ceea ce înseamnă că, în multe situații, atât companiile și instituțiile, cât și persoanele fizice trebuie să respecte regulile privind protecția datelor, specialistul Daniela Cireașă va demonta o serie de mituri false, precum: „Dacă este camera mea, pot filma tot ce vreau”, „Este suficient să pun un afiș cu «Zonă supravegheată video»”, „Dacă am filmat un hoț, pot publica imaginile pe Facebook” sau „Dacă am camere pentru securitate, le pot folosi și pentru a-mi supraveghea angajații”.