Calendarul zilei – 27 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 27 iulie 2026, 05:00

 S-a întâmplat într-o zi de 27 iulie

* Cu 164 de ani în urmă (1862) domnitorul Alexandru Ioan Cuza semna Decretul nr. 168 privind înfiinţarea Departamentului Trebilor Străine, precursor al Ministerului Afacerilor Externe de astăzi. Decretul a fost publicat la 1 august 1862 în „Monitorul. Jurnal Oficial al Principatelor Unite”. Concomitent cu trimiterea la Paris şi la Constantinopol a unor reprezentanţi care aveau misiunea de a obţine recunoaşterea dublei alegeri a lui Alexandru Ioan Cuza, era organizată o nouă instituţie, sub titulatura oficială de Departamentul Trebilor Străine şi de Stat. Decretul Domnesc nr. 168 din 27 iulie 1862 semnat de Alexandru Ioan Cuza, prevedea înfiinţarea următoarelor secţii ale ministerului: Cancelarie, Afaceri Consulare, Politic, Contencios, Publicaţii Oficiale. La conducerea acestuia a fost numit Apostol Arsache. Apariţia instituţiei care avea ca principal obiectiv reglementarea legăturilor externe ale tânărului stat a impulsionat eforturile de emancipare politică şi de dobândire a unui statut internaţional, care să impună România drept stat independent şi suveran (27.VII/8.VIII)

* În urmă cu 108 ani (1918) era fondat Spitalul Witting (denumit în prezent Spital Clinic Nr.1 Căi Ferate Witting), situat lângă Gara de Nord. Întemeietor a fost doctorul Traugott Witting, care a pus bazele chirurgiei vasculare din România

* Acum 86 de ani (1940) avea loc „debutul” celui mai celebru iepure din istoria desenului animat – Bugs Bunny, odată cu apariţia primului episod intitulat „A Wild Hare” („Un iepure sălbatic”) din seria de desene animate Looney Tunes. Îndrăgitul iepure a fost conceput în Brooklyn, printre artiştii care au contribuit la crearea sa, numărându-se Ben Hardaway, Tex Avery, Chuck Jones sau Robert McKimson. În spatele vocii lui Bugs Bunny se afla actorul Mel Blanc (1908 – 1989), expresia care l-a consacrat fiind „What’s up, Doc?” (tradusă aproximativ prin „Care-i treaba, moşule?”)

* Acum 82 de ani (1944) a avut loc consfătuirea secretă la care au participat Lucreţiu Pătrăşcanu şi Emil Bodnăraş (PCR), generalii Constantin Sănătescu şi Constantin Vasiliu-Răşcanu (reprezentând Palatul Regal şi, respectiv, Armata), precum şi Grigore Niculescu-Buzeşti (PNŢ), în cadrul căreia s-a decis ca mareşalul Ion Antonescu să fie înlăturat de la putere la 15 august, dată schimbată ulterior (27/28)

* Acum 73 de ani (1953) se încheia „Războiul din Coreea”, prin semnarea, la Panmunjon, a armistiţiului dintre RPD Coreeană şi Coreea de Sud. Războiul a fost declanşat la 25.VI.1950, prin invadarea Coreei de Sud de către trupele nord-coreene. Comandamentul ONU a semnat acordul de armistițiu coreean care a împărțit Coreea de-a lungul celei de-a 38-a paralele. Nu a fost semnat niciodată un tratat de pace, ceea ce înseamnă că, din punct de vedere tehnic, cele două state din peninsulă sunt încă în război

* Sunt marcați 70 de ani (1956) de când România devenea membru al UNESCO – Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură, agenţie specializată a ONU, înfiinţată la 16.XI.1945, cu sediul la Paris

* Acum 36 de ani (1990) Parlamentul a hotărât ca ziua de 1 Decembrie să devină Ziua Naţională a României. Sărbătorită pentru prima dată la 1.XII.1990 (la 18.XI/1.XII.1918 Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, a românilor din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş, a hotărât unirea lor şi a teritoriilor locuite de ei cu România). NOTĂ: În timpul dictaturii comuniste, Ziua Naţională era marcată la 23 august, ziua când România a întors armele, în 1944, şi s-a alăturat Naţiunilor Unite în lupta împotriva puterilor Axei

* Parlamentul republicii a declarat suveranitatea Belarusului în urmă cu 36 de ani (1990). În procesul de destrămare a Uniunii Sovietice, Belarusul și-a declarat independența la 25 august 1991. Alexandr Lukașenko este președintele țării din 1994

* Se marchează 30 de ani (1996) de când o bombă a explodat în Centennial Olympic Park, în timpul Jocurilor Olimpice de la Atlanta, SUA, provocând moartea a două persoane și rănirea altor 112

* Acum 24 de ani (2002) s-a produs dezastrul de la spectacolul aerian de la Sknyliv, când un avion ucrainean Sukhoi Su-27, pilotat de Volodymyr Toponar și copilotat de Yuriy Yegorov, s-a prăbușit în timpul unei prezentări de acrobatizare la aerodromul Sknyliv de lângă Lviv, Ucraina, provocând moartea a 77 de persoane și rănirea altor o sută

* Se împlinesc 5 ani (2021) de când peisajul cultural minier Roșia Montană a fost înscris în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Valoarea universală excepțională a Peisajului cultural minier Roșia Montană – cel mai important, extins și divers din punct de vedere tehnic complex subteran minier al antichității romane, împreună cu zonele de exploatare a minereului, zone de locuit, zone sacre, necropole – a fost, astfel, recunoscută pe baza criteriilor (ii), (iii) și (iv) definite de Convenția Patrimoniului Mondial. În același timp, situl a fost înscris în Lista Patrimoniului Mondial în Pericol, recunoscându-i-se astfel atât vulnerabilitatea, cât și necesitatea luării de măsuri urgente de protecție

* Cu 2 ani în urmă (2024) Ansamblul Monumental de la Târgu Jiu a intrat, de la această dată, pe lista UNESCO a Patrimoniului Mondial al Umanității. Decizia a fost luată la cea de-a 46-a sesiune a Comitetului Patrimoniului Mondial care s-a desfășurat în perioada 21-31 iulie, la New Delhi, India. Ansamblul Monumental ridicat la Târgu Jiu între anii 1937-1938 de către Constantin Brâncuși (1876-1957) a fost inaugurat la 27 octombrie 1938 și este singura creație de for public a marelui sculptor

* Și tot în urmă cu doar 2 ani, Limesul Dacic, parte componentă a sistemului de fortificații al Imperiului Roman a intrat pe lista UNESCO a Patrimoniului Mondial al Umanității. Decizia a fost luată la cea de-a 46-a sesiune a Comitetului Patrimoniului Mondial care s-a desfășurat în perioada 21-31 iulie, la New Delhi, India. Frontierele Imperiului Roman – Dacia, care sunt o nominalizare serială a 277 de părți componente de-a lungul unei frontiere intens militarizată, traversează peste o mie de kilometri de peisaje diverse prin județele (în ordine alfabetică) Alba, Argeș, Bistrița – Năsăud, Brașov, Caraș – Severin, Covasna, Cluj, Harghita, Hunedoara, Mehedinți, Mureș, Olt, Sălaj, Sibiu, Teleorman și Vâlcea. Limesul a fost operațional aproape 170 de ani, între 106 și 271 d.Hr. și reprezintă cea mai lungă graniță terestră și cea mai complexă graniță a unei foste provincii romane din Europa. Frontiera Limesului Dacic este definită printr-o rețea de situri individuale de diferite tipuri, inclusiv cetăți legionare, fortărețe auxiliare, metereze de pământ, turnuri de supraveghere, tabere temporare și clădiri seculare. Dacia a fost singura provincie romană situată în întregime la nord de Dunăre. Frontierele protejau Dacia de populațiile „barbare”, controlau mișcările și asigurau accesul la resurse valoroase de aur și sare

Aniversări – Comemorări

– Sf. Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon (Calendarul Creştin-Ortodox 2026)

– Sf. Mucenic Pantelimon, doctor fără plată (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2026)

– Sf. Pantelimon, medic martir (Calendarul Romano-Catolic 2026)

– 1881: A murit Alexandru Pelimon, poet, prozator, dramaturg, memorialist şi traducător (n. ~1822) – 145 de ani

– 1901: S-a născut lingvistul şi profesorul Sever Pop, membru post-mortem al Academiei Române (2012) (m. 1961) – 125 de ani

– 1907: S-a născut Lucian Predescu, istoric literar, scriitor şi publicist (m. 1983)

– 1921: S-a născut (la Mihăileni, azi în R. Moldova) lingvistul Eugenio Coşeriu, stabilit în Germania din 1963; considerat unul dintre cei mai originali teoreticieni ai lingvisticii; părinte al lingvisticii integrale; specialist în lingvistica generală şi romanică; a formulat teorii noi referitoare la unele probleme fundamentale ale filologiei şi istoriei limbii; fondatorul primei şcoli lingvistice din America de Sud şi al Şcolii lingvistice de la Tübingen; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1991) (m. 2002, Tubingen) – 105 ani

– 1925: S-a născut Marcel Gafton, poet şi traducător (m. 1987)

– 1929: S-a născut compozitorul român de etnie germană Walter Mihail Klepper, stabilit în Germania (m. 2008)

– 1930: S-a născut Costache Anton, scriitor de literatură pentru copii și traducător; redactor principal al revistei pentru copii „Cutezătorii” (1967-1990)

– 1930: S-a născut Gheorghe Scripcă, prozator, poet şi dramaturg (m. 2001)

– 1931: S-a născut Simona Patraulea, realizatoare de emisiuni de radio și de televiziune; cunoscută pentru emisiunile „Steaua fără nume”, „Floarea din grădină“ şi „Cu mască, fără mască” (m. 2018) – 95 de ani

– 1937: S-a născut Mircea Corneliu Spătaru, sculptor, pictor, caricaturist, ceramist și profesor universitar; printre monumentele şi ansamblurile sculpturale de for public create se numără: Ansamblul monumental „Iuliu Maniu” din Piaţa Revoluţiei Bucureşti (1998), Statuia lui Ion Mihalache din Topoloveni (2000), Monumentul cenotaf Moise Nicoară de la Biserica Mavrogheni din Bucureşti (2005), Statuia lui Charles de Gaulle din Piaţa Charles de Gaulle, Bucureşti (2006), Monumentul Carol I din Craiova (2007), Monumentul Nicoale Bălcescu din Parcul Izvorul Rece, Bucureşti (2007) (m. 2011)

– 1937: S-a născut Pan Izverna (pseudonimul lui Pantelie Tărăbâc), medic, poet, prozator şi traducător (m. 2013)

– 1938: S-a născut prozatorul şi traducătorul Eugen Zehan (m. 2013)

– 1941: S-a născut Teoharie Coca-Cosma, profesor de educaţie fizică, comentator și jurnalist sportiv, director general adjunct al Societăţii Române de Radio (1990), membru în Consiliul de administraţie al SRR şi SRTV (1990-1992); a comentat, în 1986, finala Cupei Campionilor Europeni de la Sevilla, câștigată de Steaua București în fața FC Barcelona, la penalty-uri (m. 2025) – 85 de ani

– 1942: S-a născut Dorin Iormeanu – Dimitriu, artist plastic, designer şi arhitect; stabilit în străinătate din 1973 (m. 2016)

– 1944: S-a născut actorul Radu Iţcuş (m. 2014)

– 1946: S-a născut regizorul de teatru şi film Alexandru Tocilescu; în iulie 2011, a devenit primul regizor român care a primit o stea pe Aleea Celebrităților din București (m. 2011) – 80 de ani

– 1948: S-a născut Fred Popovici, compozitor şi muzicolog

– 1959: A murit (în închisoarea Jilava) Vasile Stoica (cunoscut sub numele de Basil Stoica), diplomat, publicist, analist politic și scriitor; a luptat pentru fondarea, recunoaşterea internaţională şi consacrarea României Mari (n. 1889)

– 1962: A murit pictorul şi biologul Ion Ţuculescu (n. 1910)

– 1966: A murit Ion Muşlea, folclorist şi bibliograf; unul dintre principalii fondatori ai folcloristicii române moderne; a condus Arhiva de Folclor din Cluj, începând din 1930; membru corespondent al Academiei Române din 1947 (n. 1899) – 60 de ani

– 1969: S-a născut Dacian Julien Cioloş, inginer agronom, om politic, prim-ministru al României din noiembrie 2015 (până în ianuarie 2017); comisar european din partea României pentru domeniul agriculturii în cadrul Comisiei Europene între anii 2010 şi 2014; ministru al agriculturii şi dezvoltării rurale (2007-2008); consilier special pentru securitate alimentară al preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker (iulie-noiembrie 2015); europarlamentar din partea Alianței 2020 USR-PLUS în legislatura 2019 – 2024; în martie 2026, a fost desemnat de România, prin vocea președintelui Nicușor Dan, candidat al țării noastre pentru postul de Secretar General al Francofoniei; în această calitate a fost numit consilier prezidențial, pentru pregătirea și promovarea acestei candidaturi până la alegerile care vor avea loc la Sommet-ul Francofoniei din noiembrie 2026

– 1973: A murit (la Paris) Paul Menu, fotograf şi operator de origine franceză, autorul primelor filmări din România, realizate în intervalul 10 mai – 20 iunie 1897 (Defilarea de 10 mai; Târgul Moşilor; Hipodromul şi cursele de la Băneasa; Terasa Capşa ş.a.) (n. 1876, la Paris)

– 1975: S-a născut poetul şi prozatorul Dan Coman

– 1983: S-a născut Andrei Tiberiu Maria, cunoscut sub numele de scenă Smiley, cântăreț, compozitor, producător, prezentator TV și actor; şi-a început cariera muzicală ca membru al trupei Simplu

– 1983: A murit poetul și traducătorul Teodor Balş (numele real: Emilian Bălăşescu) (n. 1924)

– 1999: A murit Iuliu Merca, compozitor, chiarist, basist şi vocalist de blues şi rock; împreună cu Ştefan Boldija a înfiinţat formaţia „Semnal M” în anul 1977 (n. 1948)

– 2000: A murit Eugen Preda, publicist şi comentator de radio; primul director general al Radiodifuziunii Române după decembrie 1989 (ianuarie 1990 – septembrie 1994); a lucrat la Radiodifuziune din martie 1950; a scris cărţi de istorie a politicii şi a economiei contemporane, precum şi cărţi de evaluare a contextelor militare postbelice; după 1990 întreaga sa energie s-a concentrat asupra reorganizării Radiodifuziunii (n. 1929)

– 2006: A murit Alexandru Şafran, cărturar, teolog, filosof, istoric şi literat evreu, român şi elveţian; în 1940, Congresul Comunităţilor Evreieşti l-a ales şef-rabin al Cultului Mozaic din România (cel mai tânăr rabin din lume), fiind, totodată, şi singurul reprezentant al populaţiei evreieşti în Parlamentul României; în 1947 a fost expulzat din ţară şi s-a stabilit la Geneva; şef-rabin al Comunităţii Evreieşti din Geneva (1948-1997); membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1997) (n. 1910, la Bacău) – 20 de ani

– 2006, 27/28: A murit actorul de film şi teatru Virgil Flonda; a fost director artistic al Teatrului „Radu Stanca” din Sibiu (n. 1948) – 20 de ani

– 2007: A murit Victor Frunză, prozator, eseist, editor; redactor la Radioteleviziunea Română între anii 1958 şi 1971; în urma unei scrisori deschise difuzate de agenţia Reuters (1978), în care critica politica PCR, suferă persecuţii şi este silit să se expatrieze, stabilindu-se, în 1980, în Danemarca; aici va publica, în 1984, prima ediţie a unei istorii a comunismului românesc (n. 1935)

– 2012: A murit Viorel Sergovici, operator de imagine şi regizor de film; a lucrat la Televiziunea Română (n. 1947)

– 2017: A murit Eugen Cristian Motriuc, actor al Teatrului Mic din București vreme de trei decenii (n. 1949)

– 2020: A murit dirijorul și profesorul universitar Camil Marinescu (n. 1964)

– 2024: A murit poetul și scriitorul Nicolae Croitoru (n. 1946)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Afaceri Economice și Financiare (Buget) al UE

– Bruxelles: Termen-limită pentru decizia Comisiei Europene privind partajarea datelor de căutare Google

– Manila, Filipine: Președintele Ferdinand Marcos Jr. își rostește discursul despre starea națiunii, în fața unei sesiuni comune a Congresului

-Budapesta: Parlamentul votează mai multe proiecte de lege noi, inclusiv cel privind crearea unui nou organism anticorupție

-Viena: Cancelarul Austriei, Cristian Stocker, îl primește pe premierul grec, Kyriakos Mitsotakis, la Salzburg

-Moscova: Conferință de presă săptămânală susținută de Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe

-Buenos Aires: Directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva, va vizita Argentina (27 – 28 iulie)

– Kingston, Jamaica: Reuniunea Adunării Autorității Internaționale pentru Fundul Mării (27 – 31 iul.)

– Los Angeles: Dependența de rețelele sociale – Începe procesul împotriva Meta și Snapchat

– München: Date privind indicele climatului de afaceri în iulie – IFO

Aniversări – Comemorări

– 1759: A murit Pierre Louis Maupertuis, matematician şi filosof francez (n. 1698)

– 1824: S-a născut Alexandre Dumas-fiul, romancier şi dramaturg francez (m. 1895)

– 1835: S-a născut Giosuè Carducci, scriitor şi critic literar italian; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1906 (m. 1907)

– 1844: A murit John Dalton, fizician şi chimist englez; a descoperit legea proporţiilor multiple, care stă la baza teoriei atomice; a studiat defectul de vedere de care suferea el însuşi, cunoscut de atunci sub numele de „daltonism” (n. 1766)

– 1848: S-a născut Loránd Eötvös (de Vásárosnamény), fizician maghiar, cunoscut pentru studiile sale în domeniul gravitației (a efectuat așa-numitul experiment Eötvös) și legate de dependența de temperatură a tensiunii superficiale; Universitatea din Budapesta, Concursul de Matematică Loránd Eötvös și Craterul Eötvös de pe Lună îi poartă numele (m. 1919)

– 1849: S-a născut John Hopkinson, inginer şi fizician britanic; preocupat de electricitate, a pus bazele construcţiei aparatelor cu dinam (m. 1898)

– 1856: S-a născut istoricul italian Ettore Pais; lucrări de epigrafie, arheologie şi istorie antică; membru de onoare străin al Academiei Române (1924) (m. 1939) – 170 de ani

– 1867: S-a născut compozitorul, dirijorul şi pianistul spaniol Enrique Granados (m. 1916)

– 1875: S-a născut Paul Gore, istoric şi publicist din R. Moldova; contribuţii la studiul istoriei românilor basarabeni; a susţinut mişcarea de eliberare a Basarabiei şi de unire a acesteia cu România; membru de onoare al Academiei Române (1919) (m. 1927)

– 1903: S-a născut actorul rus de film Nikolai Cerkasov (m. 1966)

– 1912: S-a născut Igor Markevici, dirijor şi compozitor elveţian de origine rusă (m. 1983)

– 1915: S-a născut tenorul italian Mario del Monaco (m. 1982)

– 1917: S-a născut actorul şi cântăreţul francez Bourvil (pseudonimul lui André Raimbourg) (m. 1970)

– 1917: A murit medicul elveţian Emil Theodor Kocher; cercetări asupra glandei tiroide; a efectuat prima tiroidectomie (1876), inaugurând astfel chirurgia endocrină; Premiul Nobel pentru medicină în 1909 (n. 1841)

– 1922: S-a născut producătorul şi scenaristul de televiziune american Norman Lear, cunoscut pentru seriale de comedie de mare succes; unul dintre cei mai influenţi oameni de televiziune din Statele Unite (m. 2023)

– 1924: A murit Ferruccio Busoni, compozitor, pianist, dirijor, editor, scriitor şi profesor italian (n. 1866)

– 1929: S-a născut scriitorul britanic Henry Patterson (pseudonim Jack Higgins), autorul unor romane thriller de mare succes (m. 2022)

– 1930: S-a născut Valentin Mândâcanu, traducător, publicist şi lingvist din Republica Moldova; rămas în memorie drept unul dintre promotorii limbii române şi autor al eseului „Veşmântul fiinţei noastre”, publicat în 1988, care a impulsionat lupta pentru revenirea la alfabetul latin în Basarabia; participant activ al Mişcării de Eliberare Naţionale din Basarabia (m. 2012)

– 1938: A murit scriitorul german Tamm Traugott; secretar, un timp, al regelui Ferdinand I, a cunoscut îndeaproape obiceiurile şi cultura poporului român; membru corespondent străin al Academiei Române din 1891 (n. 1860)

– 1940: S-a născut Pina Bausch, coregrafă şi dansatoare germană, reprezentantă de primă mărime a școlii germane de balet și o importantă inovatoare a dansului modern din a doua jumătate a secolului al XX-lea (m. 2009)

– 1940: S-a născut Gary Kurtz, producător american de film; a realizat primele două filme din seria „Star Wars” (m. 2018)

– 1946: A murit, la Paris, scriitoarea americană Gertrude Stein (n. 1874) – 80 de ani

– 1952: S-a născut soprana și profesoara americană Carol Vaness

– 1962: A murit poetul şi prozatorul englez Richard Aldington (n. 1892)

– 1971: A murit Bernhard Paumgartner, dirijor, compozitor şi muzicolog austriac (n. 1887) – 55 de ani

– 1972: A murit contele Richard (Nikolaus) von Coudenhove-Kalergi, publicist, gânditor politic şi militant federalist european de origine austro-ungară şi japoneză; considerat fondatorul primei mişcări pentru o Europă Unită (volumul „Pan-Europa”, apărut în 1923, este considerat un manifest paneuropean, iar Uniunea Pan-Europeană, creată de el în 1923, este prima organizaţie neguvernamentală „europeistă” de pe continent); doctrina elaborată de el propunea, pentru prima dată, punerea în comun a minereurilor franceze şi a cărbunelui german ca soluţie la disputele dintre cele două state; el înfiinţează Uniunea Parlamentară Europeană, la al cărei congres din 1947 propune, ca soluţie pentru construcţia europeană, o piaţă comună cu monedă unică (n. 1894)

– 1981: A murit regizorul american de film William Wyler; clasic al cinematografului hollywoodian, creator al unor filme-reper în istoria primului secol de cinema (n. 1902) – 45 de ani

– 1984: A murit actorul britanic de film James Mason (n. 1909)

– 1999: A murit Aleksandr Danilovic Aleksandrov, matematician, fizician și filozof rus (n. 1912)

– 2003: A murit Bob Hope, actor de film american de origine britanică; cu Bing Crosby şi Dorothy Lamour au format un trio celebru al anilor ’40-’50 ai secolului XX (n. 1903)

– 2008: A murit Youssef Chahine, regizor de film, producător, actor şi scenarist egiptean; considerat una dintre figurile cele mai importante ale cinematografiei arabe (n. 1926)

– 2009: A murit George Russell, compozitor, teoretician de jazz și pianist american (n. 1923)

– 2010: A murit Simion Ghimpu, poet, prozator, pedagog din Republica Moldova (n. 1939)

– 2011: A murit producătoarea americană Polly Platt (n. 1939) – 15 ani

– 2012: A murit cântăreţul şi actorul american de film Tony Martin (născut Alvin Morris), cunoscut pentru baladele sale romantice din anii ’50 şi ’60 şi pentru mariajul său de şase decenii cu dansatoarea Cyd Charisse (n. 1913)

– 2017: A murit actorul și dramaturgul american Sam Shepard (n. 1943)

– 2019: A murit artistul franco-venezuelean Carlos Cruz-Diez, personalitate marcantă a cinetismului (direcţie în arta modernă care cuprinde o serie de tendinţe, curente şi grupări preocupate de reprezentarea şi implicarea mişcării în artele vizuale) (n. 1923)

– 2019: A murit John Robert Schrieffer, fizician și profesor american; Premiul Nobel pentru Fizică în 1972, împreună cu John Bardeen și Leon Neil Cooper, pentru dezvoltarea teoriei BCS, prima teorie microscopică de succes a superconductivității (n. 1931)

– 2021: A murit Jean-François Stévenin, actor, regizor, scenarist și producător francez; tatăl actorilor Sagamore, Robinson, Salomé și Pierre Stévenin (n. 1944) – 5 ani

– 2024: A murit Edna O’Brien, scriitoare irlandeză de renume internaţional (n. 1930)

– 2024: A murit Susana Maria Alfonso de Aguiar, cunoscută sub numele de Mísia, cântăreață portugheză de muzică fado (n. 1955)

Sursa: RADOR