Calendarul zilei – 13 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 13 iulie 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 13 iulie

* Cu 252 de ani în urmă (1774) moaştele Sfântului Dimitrie Basarabov au ajuns în Catedrala Mitropolitană din București (actuala Catedrală patriarhală). În anul 1774, în timpul mitropolitului Grigorie al II-lea (1760-1787), pe când Ţara Românească se afla sub ocupaţie rusească, generalul rus Petru Saltîcov a dăruit boierului macedoromân Hagi Dimitrie moaştele sfântului (satul Basarabovo din Bulgaria a fost complet distrus în urma războiului ruso-turc (1769-1774), iar moaştele nu puteau să mai ramână în biserica pustiită de acolo). În anul 1792 Sfântul Dimitrie a fost proclamat „Ocrotitorul Bucureştilor” (după anumite procesiuni cu moaştele sale, în 1815 a oprit epidemia de ciumă din Bucureşti, în 1827 a pus capăt secetei, iar în 1831 a înlăturat holera care se abătuse peste localnici). NOTĂ: Pentru a marca împlinirea a 250 de ani de la acest eveniment, Arhiepiscopia Bucureștilor și Catedrala Patriarhală au organizat o serie de pelerinaje cu moaștele Sf. Dimitrie cel Nou, care au ajuns, în Postul Mare din 2024, la 123 de parohii și mănăstiri din eparhie. Moaștele sfântului nu au mai călătorit prin eparhie de la seceta severă din anii 1950. În zilele de 12 și 13 iulie, la Catedrala Patriarhală a fost serbată cu fast prima pomenire a acestui eveniment istoric, introdus recent în calendarul bisericesc

* Acum 178 de ani (1848) o armată otomană de aproximativ 20.000 de oameni, în frunte cu Suleiman Paşa, sosea la Rusciuk (Ruse), gata să intervină în Ţara Românească. La data de 19/31 iulie, aceasta a trecut Dunărea, la Giurgiu, cu scopul de a restabili „ordinea legală” şi de a proteja „vechile drepturi şi instituţiuni ale ţării” (13/25)

* Se marchează 120 de ani (1906) de când, pe baza Decretului Regal nr. 2777, Mihail Vlădescu, ministru al cultelor din acea vreme, îl numea pe Alexandru Tzigara-Samurcaş director al „Muzeului de Etnografie, de Artă Naţională, Artă Decorativă şi Artă Industrială”, muzeu care a funcţionat pe locul fostei Monetării a statului până în anul 1912, când s-a pus piatra de temelie a ceea ce avea să devină clădirea „neo-românească” a Muzeului de la Şosea, actualul Muzeu Național al Ţăranului Român, (re)înfiinţat sub această titulatură pe 5 februarie 1990

* În urmă cu 118 ani (1908) femeile au concurat pentru prima dată în istorie la Jocurile Olimpice moderne. Prima ediţie a Jocurilor Olimpice moderne s-a desfăşurat la Atena, Grecia în 1896, acestea fiind primele Jocuri Olimpice de când împăratul roman Teodosiu I le-a interzis în 393. Prima ediţie a Jocurilor Olimpice a fost una exclusiv masculină, participarea femeilor fiind considerată de către fondatorul JO moderne, baronul Pierre de Coubertin, ca fiind „lipsită de pragmatism, neinteresantă, inestetică şi incorectă”. Cu toată atitudinea ostilă, prezenţa femeilor s-a impus după 1908, acestea primind dreptul de participare mai întâi pentru 3 probe – golf, tenis şi yachting -, apoi şi la înot, din 1912. În 1928, femeile au concurat pentru prima dată în probe de atletism, însă, sub pretextul că s-au înregistrat numeroase situaţii de leşin la sfârşitul probei de 800 m, această participare a fost interzisă până în 1960. Probele feminine de tir au fost introduse pentru prima dată în rândul probelor olimpice abia în anul 1984, iar probele feminine de haltere şi de polo pe apă, la ediţia din anul 2000. Mai recent, la ultimele ediţii ale Jocurilor Olimpice au fost introduse pentru prima dată competiţiile de box feminin, în delegaţia SUA, pentru prima dată în istorie, numărul sportivelor fiind mai mare decât cel al sportivilor

* Acum 96 de ani (1930), între 13 şi 30 iulie, s-a desfăşurat, în Uruguay, primul Campionat Mondial de Fotbal (FIFA World Cup), la care a participat şi naţionala României. În total, au existat 13 țări participante, dispuse în patru grupe numerice, ţara noastră făcând parte din cea de-a treia grupă. FIFA a ales ca loc de desfășurare ruguayul în urma conferinței de la Barcelona din data de 18 mai 1929. A fost ales statul sud-american deoarece naționala de fotbal și-a apărat cu succes titlul olimpic la Jocurile Olimpice de vară din 1928, iar țara gazdă aniversa centenarul primei sale constituții. Toate meciurile s-au disputat în Montevideo, majoritatea pe Estadio Centenario, stadionul special construit pentru acest turneu. Primul gol din istoria Campionatului Mondial a fost înscris de francezul Lucien Laurent, în minutul 19 al confruntării cu Mexic. Prima partidă a României s-a disputat împotriva echipei statului Peru, la 14 iulie 1930, pe stadionul Pocitos, în prezența a doar 300 de spectatori, tricolorii reușind să învingă cu scorul de 3-1. Ultima partidă a competiției s-a disputat la 30 iulie 1930, între două echipe din America de Sud: Uruguay și Argentina. Gazdele au triumfat cu scorul de 4-2 pe arena Estadio Centenario, devenind primii campioni mondiali

* Cu 81 de ani în urmă (1945) a fost transportată prima bombă atomică în deșertul Alamogordo din New Mexico (SUA), fiind pregătită pentru un test în premieră al unei bombe atomice, care a avut loc cu două zile mai târziu, la data de 16 iulie

* Se împlinesc 70 de ani (1956) de când apărea Hotărârea CC al PMR şi a Consiliului de Miniştri cu privire la îmbunătăţirea învăţământului de cultură generală. S-a generalizat învăţământul de şapte ani şi s-au înfiinţat noi şcoli şi institute pedagogice cu o durată de şcolarizare de doi ani pentru pregătirea învăţătorilor

* În urmă cu 31 de ani (1995) Republica Moldova a semnat, la Strasbourg, documentele de aderare la Consiliul Europei (CoE), devenind, oficial, cel de-al 35-lea membru al organizaţiei. Pe parcursul acestor ani, Moldova a semnat zeci de convenţii, care au avut o importanţă capitală pentru dezvoltarea legislaţiei naţionale şi armonizarea ei cu standardele europene în diverse domenii. Deși, parteneriatul dintre Republica Moldova (RM) şi Consiliul Europei a fost iniţiat încă la începutul anului 1992, când Parlamentul Republicii Moldova a adresat o scrisoare oficială Adunării Parlamentare a CoE (APCE) prin care a solicitat acordarea statutului de invitat special, ceremonia oficială de aderare a Republicii Moldova la CoE a avut loc la data de 13 iulie 1995

* În urmă cu 7 ani (2019) jucătoarea română de tenis Simona Halep a învins-o pe Serena Williams (6 – 2, 6 – 2, în nici o oră de joc), în finala feminină de la Wimbledon 2019, data de 13 iulie intrând în istoria sportului românesc. Simona Halep a devenit astfel prima româncă ce câștigă Grand Slamul londonez, după ce în 2018 a câștigat un al doilea titlu de Grand Slam, cel de la Roland Garros. În iunie 2026, pe BTarena din Cluj-Napoca, Simona Halep s-a retras din activitate  în cadrul unui eveniment grandios la care a fost însoțită de nume importante din cariera ei. De asemenea, pe teren, alături de ea, au intrat Elina Svitolina, Gael Monfils și Andrei Pavel, într-un meci care a marcat finalul carierei ei de sportivă

Aniversări – Comemorări

– Aducerea moaștelor Sf. Cuvios Dimitrie cel Nou la București (Calendarul Creştin-Ortodox 2026)

– „Ziua Specialităţii Militare Război electronic”; rolul războiului electronic pe timp de pace este identificarea şi dimensionarea factorilor de risc şi a ameninţărilor la adresa securităţii şi apărării naţionale, specifice spaţiului electromagnetic, precum şi realizarea unei capacităţi de descurajare şi reacţie credibilă, adecvată tuturor situaţiilor probabile. În România această zi este marcată anual pe data de 13 iulie și, respectiv, 18 septembrie, fiecare dintre aceste momente având o semnificație istorică distinctă în cadrul Ministerului Apărării Naționale. 13 iulie este recunoscută oficial ca dată aniversară a specialității militare în calendarul de tradiții al Forțelor Terestre Române și este celebrată de structurile specializate din întreaga Armată. Cea din urmă dată amintește de 18 septembrie 1918, momentul în care, în baza rezoluției Ministerului de Război, a luat ființă prima structură destinată interceptării și bruiajului comunicațiilor inamice, marcând începuturile acestei specialități în România

– 1875: S-a născut pictorul Arthur Segal (m. 1944, la Londra, unde se stabilise)

– 1885: S-a născut compozitorul, dirijorul şi profesorul Constantin Baciu (m. 1959)

– 1886: S-a născut Maria Ventura, actriţă de renume european (societară a Comediei Franceze din 1922); directoare (1929-1934) a unui teatru bucureştean ce i-a purtat multă vreme numele; stabilită în Franţa (m. 1954, la Paris) – 140 de ani. NOTĂ: Unele surse menționează ca an al naşterii 1888

– 1888, 13/25: S-a născut prof. univ. dr. Alexandru (Leca) Morariu, unul dintre marii filologi, lingvişti, istorici şi critici literari, etnologi și folcloriști ai Bucovinei; profesor la Catedra de Literatură română modernă şi folclor din cadrul Facultăţii de Litere şi Filosofie – Universitatea din Cernăuţi (1924 – 1944), fiind ales în anul 1936 decan al Facultăţii, apoi prorector al Universităţii; a fost un mare susţinător al culturii româneşti din Bucovina; a fost secretar de redacţie la revista Junimea literară – Cernăuţi, director al Teatrului Naţional Cernăuţi, a înfiinţat Institutul de Literatură, Filologie şi Etnografie – Folclor, a fondat Revista Făt – Frumos, Buletinul Mihai Eminescu (m. 1963)

– 1901: S-a născut basul şi actorul Nicolae Secăreanu (m. 1992) – 125 de ani

– 1905: S-a născut prozatorul George Acsinteanu (m. 1987)

– 1916, 13/26: A murit chimistul Nicolae Teclu; cercetări privind arderea, gazele, tehnologia hârtiei; membru titular al Academiei Române din 1879 (n. 1839) – 110 ani

– 1921: S-a născut scriitorul, editorul și economistul L. M. Arcade (pseudonimul literar al lui Leonid Arcade Mămăligă), animator cultural şi promotor neobosit al culturii române în spaţiul occidental; s-a stabilit definitiv în Franța în 1947, unde a scris proză în mai multe publicații românești, a editat mai multe volume la editura „Caietele Inorogului”, înființată și susținută de el, în colaborare cu Mircea Eliade și Horia Stamatu, și a găzduit un cenaclu românesc în casa lui din Neuilly-sur-Seine, la care au participat personalități ca Emil Cioran, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Vintilă Horia, Horia Stamatu şi mulţi alţii; a înfiinţat Centrul de promovare a cărții românești în exil – Hyperion, prin care a reuşit să distribuie pe întreg mapamondul 10.000 de volume româneşti, publicate la peste 130 de edituri (m. 2001) – 105 ani

– 1924: S-a născut baritonul Octav Enigărescu (m. 1993)

– 1928: S-a născut scriitorul Ştefan Berciu, autor de romane şi piese poliţiste (m. 2000)

– 1929: A murit Eusebie Mandicevschi (cunoscut în Occident mai ales sub numele de Eusebius Mandyczewski), compozitor, muzicolog şi profesor român stabilit la Viena (n. 1857, la Cernăuţi, azi în Ucraina)

– 1946: S-a născut Emil Dreptate, poet și jurnalist; corespondent pentru Radio România Actualități în Bistrița-Năsăud și director al cotidianului „Mesagerul de Bistriţa-Năsăud” (m. 2018) – 80 de ani

– 1951: S-a născut Petre Bucinschi, poet, prozator, eseist și publicist; a continuat să scrie și după ce a orbit, în 1991 (m. 2014) – 75 de ani

– 1953: S-a născut compozitoarea, pianista şi profesoara Violeta Dinescu, stabilită (din 1982) în Germania

– 1957: A murit filologul Constantin I. Balmuş; traducător din limbile latină şi greacă; autor al unor interesante cercetări dedicate literaturii elene şi latine; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1898)

– 1967: S-a născut actorul Adrian Vîlcu

– 1972: S-a născut Gabriela Firea, realizatoare de emisiuni tv., publicistă, poetă şi politician; fost primar general al Municipiului Bucureşti între anii 2016 – 2020 (prima femeie primar a Capitalei)

– 1973: A murit Marţian Negrea, compozitor, muzicolog, dirijor şi pedagog (n. 1893)

– 1983: A murit prozatorul Liviu Bratoloveanu (n. 1912)

– 1997: A murit (la Haifa, Israel) criticul şi istoricul literar, eseistul şi jurnalistul Eugen Luca (nume real: Jean Leibovici) (n. 1923)

– 2009: A murit soprana Ioana Nicola Ştirbei (n. 1920)

– 2011: A murit Cornel Fugaru, compozitor de muzică uşoară, solist vocal şi instrumentist, lider al formației Sincron (n. 1940) – 15 ani

– 2018: A murit actorul de teatru și film Cornel(iu) Gârbea; cunoscut pentru activitatea de la Teatrul Mic din Bucureşti, precum şi pentru rolurile jucate în mai multe filme realizate de către regizorul Sergiu Nicolaescu, mai ales în perioada dinainte de 1990 (n. 1928)

– 2018: A murit scriitorul, poetul și ziaristul Ciprian Chirvasiu (n. 1964)

– 2024: A murit sculptorul Nicolae Fleissig; stabilit definitiv în Franţa din 1982 (n. 1948)

– 2025: A murit fostul jucător şi arbitru de rugby Mircea Vătui; ca arbitru de rugby, între anii 1974-1993 a arbitrat peste 300 de meciuri în campionatul intern și între 1982 şi 1990 a fost şi arbitru internaţional; la nivelul Federaţiei Române de Rugby a fost membru al Biroului Federal între 1998-2005, secretar al Comisiei Centrale de Arbitri între 1998-2005, membru al Comisiei pentru Transferul şi Statutul Jucătorului; între 1991 și 2005 a fost vicepreședinte al Asociației Municipale de Rugby București și președinte al Comisiei de Competiții AMRB (n. 1943) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea miniștrilor afacerilor externe din UE; Consiliul Afaceri Externe va fi prezidat de Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Kaja Kallas

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit din cadrul UE

-Bruxelles: Comitetul de experți al UE privind interzicerea accesului minorilor la rețelele de socializare își prezintă recomandările Comisiei

– Budapesta: Deputații votează un amendament la Constituție care vizează demiterea președintelui

-Norvegia: Ministrul german de externe, Johann Wadephul, vizitează Norvegia și se întâlnește cu ministrul norvegian de externe, Espen Barth Eide (13 – 14 iulie)

-Moscova (Rusia): Vizita ministrului azer de externe Jeyhun Bayramov

-Paris: Reuniunea „coaliției voluntarilor”, aliații Kievului

– Viena: Publicarea raportului lunar OPEC

– Kingston, Jamaica: Reuniunea Consiliului Autorității Internaționale pentru Fundul Mării (13 – 24 iul.)

– Seul: Membru al familiei regale britanice, Prințesa Anne și soțul ei, Sir Tim Laurence, vor face o călătorie de trei zile în Coreea de Sud (13 – 15 iul.)

Aniversări – Comemorări

– Ziua naţională a Republicii Muntenegru; marchează ziua anului 1878, când Congresul de la Berlin a recunoscut Muntenegru ca cel de-al 27-lea stat independent din lume şi startul primei răscoale populare din Europa (în Muntenegru) împotriva Axei, în 1941

– 100 î.H.: S-a născut Cezar (Caius Iulius Caesar), om politic, general, scriitor şi orator roman; unul dintre cei mai străluciţi strategi ai Antichităţii; a introdus, în anul 45 î.H., calendarul iulian (m. 44 î.H; asasinat)

– 1762: A murit astronomul englez James Bradley; prima sa descoperire este cunoscută sub denumirea „aberaţia luminii” (1727); cea de-a doua descoperire importantă, „mutaţia axei Pământului”, a făcut-o în 1747 (n. ~1693)

– 1793: S-a născut poetul romantic englez John Clare (m. 1864)

– 1793: A murit (asasinat) Jean Paul Marat, publicist şi om politic francez; ca preşedinte al Clubului iacobinilor a avut un rol important în răscoala din 31.V-2.VI.1793, soldată cu excluderea girondinilor din Convenţia Naţională şi cu instaurarea dictaturii iacobine (n. 1743)

– 1822: S-a născut astronomul german Heinrich Louis D’Arrest, cel care a descoperit planeta Neptun (1846) (m. 1875)

– 1900: S-a născut George Lewis (nume la naștere: Joseph Louis Francois Zenon), muzician de jazz și clarinetist american (m. 1968)

– 1921: A murit (la bordul transatlanticului „France”) fizicianul francez Gabriel Lippmann; a realizat prima fotografie color a spectrului solar; Premiul Nobel pentru fizică în 1908; membru de onoare străin al Academiei Române (1909) (n. 1845) – 105 ani

– 1924: S-a născut actorul francez de film Michel Constantin (pe numele său real Constantin Hokloff) (m. 2003)

– 1924: S-a născut tenorul italian Carlo Bergonzi; considerat un specialist în ariile compozitorului Giuseppe Verdi (m. 2014)

– 1924: A murit Alfred Marshall, economist englez, reprezentant al neoclasicismului; a aplicat analiza marginală în modul cel mai limpede; întemeietorul tradiției marginale care domină știința microeconomiei de astăzi (n. 1842)

– 1925: S-a născut Ivan Medek, critic muzical ceh, jurnalist, realizator de emisiuni radiofonice; a fost una dintre vocile importante ale mişcării anti-comuniste din Cehoslovacia, semnatar al Cartei ’77; un apropiat al lui Václav Havel (m. 2010)

– 1927: S-a născut Simone Veil, politician francez, supravieţuitoare a lagărului nazist de la Auschwitz; prima femeie devenită ministru în Franţa precum şi prima femeie aleasă preşedinte al Parlamentului European (1979-1982); considerată o figură a feminismului după ce a legalizat avortul în Franţa în 1974, în calitate de ministru al sănătăţii (m. 2017)

– 1929: S-a născut compozitorul şi saxofonistul spaniol de jazz Pedro Iturralde, unul dintre cei mai importanţi artişti ai genului (m. 2020)

– 1932: S-a născut astrofizicianul franco-canadian Hubert Reeves; a fost un povestitor al istoriei universului, pasiunea vieţii sale; după ce a colaborat o vreme cu NASA în anii ’60, urmează o carieră de profesor în Belgia după care se mută în Franţa, unde devine director de cercetare la Centrul naţional de cercetare ştiinţifică (CNRS) şi consilier în cadrul Comisariatului pentru energie atomică (CEA) (m. 2023)

– 1933: S-a născut Piero Manzoni, pictor neo-avangardist italian (m. 1963)

– 1933: S-a născut actriţa britanică de film Patsy Byrne (m. 2014)

– 1934: S-a născut scriitorul nigerian Wole Soyinka (dramaturg, poet şi romancier); Premiul Nobel pentru Literatură în 1986

– 1934: A murit etnologul german Robert Fritz Gräbner; a elaborat teoria „culturii complexe”, care a susţinut existenţa unor difuziuni între sferele culturii primitive; teoria sa a stat la baza formării şcolii de istorie etnografică în Europa (n. 1877)

– 1935: S-a născut Monique Wittig, romancieră şi eseistă franceză, stabilită în SUA în 1976 (m. 2003)

– 1940: S-a născut actorul britanic de film şi televiziune Sir Patrick Stewart

– 1941: S-a născut actorul american Robert Forster (nume complet: Robert Wallace Forster Jr.); a devenit cunoscut marelui public mai ales după ce regizorul Tarantino i-a oferit un rol memorabil în filmul „Jackie Brown” (1997) (m. 2019) – 85 de ani

– 1941: S-a născut cineastul francez Jacques Perrin (nume real: Jacques André Simonet), actor, producător de film și realizator de documentare (m. 2022) – 85 de ani

– 1942: S-a născut Harrison Ford, actor american de film

– 1944: S-a născut Ernő Rubik, arhitect, designer şi profesor universitar ungar; a inventat, în 1974, celebrul „cub” care-i poartă numele, cel mai popular joc din anii ’80; Rubik a inventat numeroase alte jocuri

– 1951: A murit compozitorul austriac Arnold Schönberg; considerat unul dintre pionierii muzicii dodecafonice (n. 1874) – 75 de ani

– 1954: A murit pictoriţa mexicană Frida Kahlo (n. 1907)

– 1974: A murit Patrick Maynard Stuart Blackett, fizician englez cunoscut pentru perfecționarea camerelor cu ceață și pentru studiile privind razele cosmice și paleomagnetismul; a avut un rol important în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, fiind consilier în materie de strategie militară (n. 1897)

– 1976: S-a născut Oleg Gennadievici Sențov, regizor, scriitor și prizonier ucrainean din Crimeea; simbol al luptei pentru eliberarea deținuților politici din Rusia și din întreaga lume; laureat în 2018 al Premiului Saharov pentru libertatea de gândire – 50 de ani

– 2004: A murit dirijorul german Carlos Kleiber (n. 1930)

– 2006: A murit comedianul şi actorul american de film Red Buttons (n. 1919) – 20 de ani

– 2011: A murit Alexandru Gromov, prozator din Rep. Moldova, cunoscut ca autor de scrieri ştiinţifico-fantastice şi publicistice pentru copii şi tineret (n. 1925) – 15 ani

– 2011: A murit compozitorul american Jerry (Jordan) Ragovoy; a compus, printre altele, hituri pentru Janis Joplin şi Rolling Stones (n. 1930) – 15 ani

– 2012: A murit producătorul american de film Richard Zanuck (n. 1934)

– 2012: A murit Shlomo Bentin, psiholog şi profesor israelian (de origine română), expert de talie mondială în neuropsihologia cognitivă, laureat al Israel Prize pentru psihologie pe anul 2012 (n. 1946)

– 2012: A murit actorul american Sage Stallone, fiul lui Sylvester Stallone (n. 1976)

– 2013: A murit Cory (Allan Michael) Monteith, actor și cântăreț canadian (n. 1982)

– 2014: A murit Nadine Gordimer, scriitoare de limbă engleză din Republica Africa de Sud; Premiul Nobel pentru Literatură în 1991 (n. 1923)

– 2014: A murit dirijorul, compozitorul şi violonistul american de origine franceză Lorin Maazel (n. 1930)

– 2015: A murit cântăreţul mexican Joan Sebastian, un reprezentant de frunte al muzicii latino (n. 1951)

– 2017: A murit Liu Xiaobo, critic literar, activist chinez pentru democrație și drepturile omului; a fost deținut 8 ani, înainte de a muri, pentru participarea sa la mișcarea pentru democrație Carta 08; Premiul Nobel pentru Pace în anul 2010 (n. 1955)

– 2024: A murit Shannen Doherty, actriţă americană, devenită celebră datorită rolurilor interpretate în serialele TV „Beverly Hills 90210” şi „Charmed” (n. 1971)

– 2024: A murit Richard Simmons (nume real Milton Teagle Simmons), celebru instructor de fitness, actor și producător american (n. 1948)

Sursa: RADOR