AEI: România are cel mai mare preț din Europa la motorină, dar niciun plan concret de atenuare a efectelor crizei carburanților

În contextul majorărilor care vor continua, România nu a luat aproape nicio măsură reală în faţa crizei generate de scumpirea combustibililor, susține Dumitru Chisăliță.

Publicat de Adina Sîrbu, 14 martie 2026, 15:35

Preţul motorinei a depăşit pragul de 9 lei pe litru şi ar putea ajunge la aproximativ 10 lei litrul până la sfârşitul lunii martie, pe fondul tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu şi al deficitului structural de motorină din Europa, a declarat preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliţă.

În opinia sa, motorina va rămâne sub presiune, deoarece este esenţială pentru transportul de marfă, agricultură şi logistică.

„Cererea pentru ea este rigidă: camioanele nu pot trece peste noapte la alt combustibil, iar economia reală depinde de fiecare litru consumat. Această evoluţie are consecinţe mult mai largi decât simpla creştere a costului la pompă. Motorina este, de fapt, combustibilul inflaţiei. Orice scumpire se transmite rapid în preţul transportului, apoi în costul alimentelor, al materialelor de construcţii şi al aproape tuturor bunurilor din economie. Când motorina urcă puternic, întreaga structură de costuri a economiei începe să se mişte în sus”, a adăugat Dumitru Chisăliţă.

„De la începutul anului, motorina s-a scumpit deja cu aproximativ 15% la pompă. Pentru mulți șoferi, pentru transportatori sau pentru micile afaceri care depind de transport, aceasta nu mai este doar o statistică. Este o presiune zilnică. Problema este ceea ce urmează. Pe bursele internaționale, motorina a crescut cu 96%, iar cotațiile produselor rafinate au urcat cu aproximativ 64%. Piața nu iartă astfel de diferențe. Mai devreme sau mai târziu, ele se transferă în prețul de la pompă. Cu alte cuvinte, ceea ce vedem acum este doar începutul ajustării.”, a atras atenția președintele AEI.

Fără plan de măsuri concrete în fața crizei provocate de scumpirea carburanților

În același timp, România nu a luat aproape nicio măsură reală în faţa crizei generate de scumpirea combustibililor, susține Dumitru Chisăliţă. Potrivit acestuia, singura excepţie rămâne compensarea de 20 de bani pe litru acordată transportatorilor, în condiţiile în care preţul motorinei a crescut cu 1,62 lei pe litru de la începutul anului.

El menţionează că, vineri, a apărut în spaţiul public un document intitulat „Măsuri propuse pentru atenuarea efectelor negative ale conflictului din Orientul Mijlociu asupra pieţei petroliere din România”, însă documentul este „doar o succesiune de idei, fără scenarii de lucru, fără măsuri concrete, fără responsabili desemnaţi, fără surse de finanţare, fără evaluări de impact şi fără mecanisme clare de aplicare”, afirmă Chisăliţă.

Acesta a remarcat faptul că există în document un element care merită o atenţie deosebită: „Stocurile de urgenţă menţinute pe teritoriul României pot asigura consumul intern pentru circa 45 de zile, iar stocurile menţinute în extern, prin delegare, o perioadă de timp similară – în total circa 90 de zile.” Este esenţial să aflăm unde se află, concret, aceste „stocuri menţinute în extern”. „Dacă ele sunt localizate în state din zona Golfului, atunci, în actualul context, accesul la ele ridică serioase semne de întrebare. La fel de important este să se precizeze în cât timp pot ajunge aceste stocuri în România din momentul în care se decide utilizarea lor?”, precizează analistul.

Potrivit INS, în 2025, 26% din motorina importată de România provenea din Orientul Mijlociu. Astfel, în condiţiile blocării Strâmtorii Ormuz, această cantitate nu mai poate intra în ţară. „Nu este exclus ca tocmai acest fapt să fie unul dintre motivele reale pentru care se doreşte declararea situaţiei de criză petrolieră în România?”, se întreabă preşedintele AEI. În aceeaşi notă, a lipsei cantităţilor de combustibili se înscrie şi ideea deschiderii Rafinăriei Petrotel, mai spune Dumitru Chisăliţă.

„Dacă avem rezervele strategice, comerciale, şi rutele de aprovizionare nu afectează România, conform declaraţiilor, atunci deschiderea Rafinăriei Petrotel în condiţiile interzicerii prelucrării ţiţeiului rusesc (sancţiunile americane s-au ridicat, dar nu şi cele europene) şi a unui deficit de 10% ţiţei la nivel mondial, adică a lipsei efective a ţiţeiului de ce s-ar face?  se întreabă specialistul în energie.

Prețurile maximale la motorină și benzină, nerealiste

El a mai declarat că una dintre măsurile avansate în document este instituirea, pentru o perioadă de o lună, a unui preţ maximal de vânzare de 8,86 lei pentru litrul de motorină şi de 8,41 la benzină, propunere pe care el o consideră profund nerealistă. În aproximativ două săptămâni, potrivit estimărilor AEI, preţul motorinei ar putea ajunge la 10 lei litrul, pe fondul intrării în ţară a motorinei şi ţiţeiului achiziţionate la preţuri mult mai mari, ca efect al războiului din Golf. Cu alte cuvinte, comercianţii ar fi obligaţi să cumpere scump şi să vândă mai ieftin. Niciun operator economic nu va accepta să funcţioneze în pierdere până la faliment, subliniază Chisăliţă.

Consecinţa este previzibilă, în opinia specialistului: de a doua zi, comercianţii nu vor mai importa motorină şi ţiţei, va începe penuria, iar în aproximativ două săptămâni nu va mai exista suficientă motorină la pompă. Totodată, în circa patru săptămâni, aceeaşi situaţie se va regăsi şi în cazul benzinei. Practic, „până la cozi, panică şi revoltă socială nu mai este decât un pas”.

„Putem discuta de plafonarea marjei comerciale, dar asta este altceva decât ce se scrie în document şi nu cred că produce efectul scontat. „Dacă această măsură se va aplica mai mult de 6 luni (şi se va aplica), va falimenta toate micile benzinării. În acelaşi timp marile lanţuri de benzinării, care au activitatea integrată pe verticală şi orizontală vor avea grijă să-şi mute profitul la nivelul alte verigi din lanţ şi măsura nu va scădea preţul. Auditarea comportamentului comercianţilor şi publicarea rezultatelor este singura măsură care poate corecta acest comportament”, este de părere specialistul.

Este formulată vag şi impropriu expresia „măsuri de prevenire a vânzării de produse petroliere la un preţ care depăşeşte valorile preţurilor maximale”, în locul acestei formulări neclare, documentul ar fi trebuit – în opinia lui Chisăliţă – să prevadă explicit mecanisme de control, instituţiile competente şi sancţiunile aplicabile. În realitate, însă, carburanţii pur şi simplu vor dispărea din benzinării.

Propuneri fiscale după aprobarea bugetului

Totodată, planul de măsuri vine cu multiple propuneri fiscale (reduceri de accize, ajutor de stat etc.), dar  la câteva ore după ce s-a aprobat bugetul. „Apariţia acestor propuneri la câteva zile după ce prin buget s-a votat împotriva măsurilor fiscale de reducere a impactului creşterii preţului la combustibili arată exclusiv caracterul populist, inaplicabilitatea lor şi, în fapt, lipsa intenţiei reale de a diminua impactul creşterii preţurilor combustibililor asupra populaţiei”, a concluzionat Dumitru Chisăliţă.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a transmis liderilor coaliţiei o propunere de măsuri de urgenţă pentru atenuarea efectelor conflictului din Orientul Mijlociu asupra pieţei petroliere din România, documentul arătând că Guvernul ia în calcul inclusiv declararea unei situaţii de criză pe piaţa ţiţeiului şi a produselor petroliere, plafonarea preţurilor de vânzare, subvenţii directe la pompă, sprijin fiscal pentru transportatori şi agricultură, derogări de la regulile privind bioetanolul şi repornirea temporară a rafinăriei Petrotel-Lukoil din Ploieşti.

Sursă: Agerpres