TULCEA: Reticența părinților, principala piedică în sprijinirea tinerilor cu risc psihosocial

Consecințele dramatice ale ignorării problemelor emoționale ale adolesenților: în 2025, trei liceeni s-au sinucis, iar un altul a recurs la un gest similar anul acesta.

Publicat de Adina Sîrbu, 4 martie 2026, 18:38

Pentru protejarea tinerilor cu risc psihosocial este nevoie de reţele formate din profesori, părinţi şi profesionişti, însă puţini părinţi întind mâna propriilor copii, din cauză că nu recunosc problemele cu care se confruntă copiii şi adolescenţii, au susţinut, miercuri, în timpul unei mese rotunde organizate de Prefectura judeţului Tulcea, profesori, consilieri şcolari, psihologi şi organizaţii neguvernamentale care se adresează tinerilor.

Dezbaterea pe tema prevenirii situaţiilor de risc psihosocial în rândul tinerilor a fost iniţiată după ce anul trecut trei liceeni s-au sinucis, iar un altul a recurs la un gest similar anul acesta.

„Faptul că tinerii ajung să se taie este un semn de depresie. Avem foarte mulţi tineri în şcoli, începând cu 14-15 ani până undeva la 17 ani, care se auto-mutilează. Acest comportament de auto-vătămare este foarte frecvent. Copiii ajung să facă lucrul acesta din nevoia de a fi văzuţi, de a fi văzuţi în şcoală, de a fi văzuţi de părinţi”, a declarat preşedintele asociaţiei Colegiul psihologilor antreprenori din Tulcea, Silvia Miloş.

Ea a susţinut necesitatea unei reţele formate din profesori, părinţi şi profesionişti care să intervină în cazul copiilor cu risc psiho-social, iar inspectorul general adjunct al Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ), Mioara Ranciu, a sprijinit ideea, menţionând însă dificultatea atragerii părinţilor în această reţea.

„Este nevoie de eforturi în echipă, instituţionale şi mai ales cu familia. Din păcate, ne lovim de reticenţa familiei de cele mai multe ori. Dacă e să mă refer la cei trei copii de anul trecut, toţi aceştia proveneau din familii cu traume. (…) Eu sunt consilier şcolar şi mi-am luat catedra la o grădiniţă, dar părinţii fug de noi. Când încercăm să intrăm la clase, să observăm, avem nevoie de acordul părinţilor. Nu putem. Să-i luăm la cabinet, avem nevoie de acordul lor. Pentru că nu recunosc că ar avea o problemă copiii lor”, a menţionat reprezentanta ISJ, Mioara Ranciu.

La rândul său, directoarea Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CJRAE), Carmina Butoi, a atras atenţia asupra necesităţii unui parteneriat interinstituţional solid, dar şi a clarificării din punct de vedere legislativ a statutului consilierului şcolar, recunoscând în acelaşi timp deficitul de resursă umană specializată.

„Eu aş putea să spun că este nevoie de un consilier în fiecare şcoală, dar mai este şi o altă problemă. Tulcea are 41 de posturi de consilier şcolar normate şi noi avem 35 de oameni. Avem posturi vacante în acest moment, pentru că resursa umană este extrem de limitată în judeţul nostru. Suntem subdimensionaţi. Şi atunci, suntem acum cu patru mari şcoli din Tulcea care nu au consilier. Şi nu mai spunem câte zeci sunt în judeţ”, a afirmat directoarea CJRAE, Carmina Butoi.

Conducerea CJRAE a amintit numărul tot mai mic al părinţilor care participă la activităţile iniţiate în beneficiul tinerilor aflaţi în situaţii de risc psiho-social, numeroasele atribuţii ale profesorilor care sunt şi consilieri şcolari şi faptul că anul trecut modificările legislative intrate în vigoare nu permit plata la oră fracţionat.

„Problema este la părinţi. Este foarte greu să aduci părintele la o discuţie şi să-l facem să înţeleagă care e problema copilului, în primul rând să conştientizeze că acolo este o problemă. <Eu îi dau mâncare, are haine, care e problema lui? Nu are altceva de făcut>. Nu am refuzat niciun caz adus în atenţia noastră de primăriile din comune, de instituţii. Unora le este teamă de reacţia socială, ce va zice lumea, dar ei nu realizează că acel copil poate fi ajutat”, a spus reprezentanta Direcţiei Generale pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, Simona Lazăr.

La finalul întâlnirii, prefectul judeţului Tulcea, Alexandru Munteanu, a menţionat că va mai organiza o dezbatere cu aceeaşi temă luna viitoare.

Sursă: AGERPRES