Calendarul zilei – 23 februarie

Publicat de Codrin RAITA, 23 februarie 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 23 februarie

* Cu 571 de ani în urmă (1455) ieşea de sub tipar prima carte din Europa produsă în masă, „Biblia lui Gutenberg”. Cu toate că acesta a reprezentat un moment marcant în evoluţia tehnologică a lumii, Johann Gutenberg (1400-1468) nu a obţinut profituri substanţiale din invenţia sa. Ca o curiozitate, doar 49 de copii din cele aproximativ 180, mai există în prezent răspândite prin biblioteci, colecţiile muzeelor sau în arhivele marilor universităţi ale lumii, unele fiind complete, altele constând doar într-un singur volum, sau chiar câteva pagini

* Se împlinesc 170 de ani (1856) de când, în numele conaţionalilor săi, Nicolae Golescu adresa plenipotenţiarilor Marii Britanii, Franţei şi ai Regatului Sardiniei la Congresul de la Paris, un memoriu în care cerea unirea Moldovei cu Muntenia într-un stat independent, sub garanţia marilor puteri europene

* Cu 157 de ani în urmă (1869), la Miercurea-Sibiului, a avut loc, o conferinţă naţională a fruntaşilor politici ai românilor transilvăneni, la care s-a creat Partidul Naţional Român din Transilvania, sub conducerea lui Ilie Măcelariu (23.II/7.III – 24.II/8.III)

* Acum 133 de ani, la data de 23 februarie 1893, era patentat la Berlin (Germania) un motor cu ardere internă, cu aprindere prin compresie, inventat de inginerul Rudolf Christian Karl Diesel, personalitate deja cunoscută la acea dată în cercurile tehnice europene. Diesel l-a creat prin îmbunătățirea motorului Otto, unul de mari dimensiuni, cu un singur cilindru, în patru timpi, dezvoltat în anii 1870. Rudolph Diesel a ajuns la concluzia că procesul de aprindere electrică din motoare putea fi realizat dacă aerul era încălzit la cel puțin temperatura sa de autoaprindere. Puțin timp după aceea, a fost aprobat patentul său german cu numărul 67.207, intitulat „Arbeitsverfahren und Ausführung für Verbrennungskraftmaschinen“, adică „Metode și tehnici de lucru pentru motoarele cu combustie internă”. De atunci, motorul Diesel, unul cu motorină, a devenit o parte extrem de importantă a vieții de zi cu și a transportului. Primul motor comercial utilizând patentul Diesel a fost instalat de Adolphus Busch în berăria sa din St. Louis, Missouri, SUA. Una dintre cele mai notabile utilizări ale motoarelor Diesel a fost cea de propulsare a submarinelor în Primul Război Mondial. Apoi, în cel de-Al Doilea Război Mondial, au fost folosite pentru aproape tot echipamentul militar, atât de pe mare, cât și de pe pământ. După război, motoarele cu motorină au început să fie întrebuințate pentru utilaje grele de construcții, tractoare, automobile, camioane și autobuze. Totodată, sunt folosite și în prezent pentru vapoare și locomotive, și sunt instalate în locuri precum spitale și aeroporturi pentru generatoare de energie electrică în cazuri extreme, de pene de curent

* În urmă cu 123 de ani (1903) avea loc prima audiţie, la „Ateneul Român”, a 3 lucrări de George Enescu: „Suita I”, „Rapsodia I” şi „Rapsodia a II-a”, sub bagheta compozitorului

* Sunt marcați 110 ani (1916) de când, din iniţiativa profesorului Orest Tafrali, lua fiinţă Muzeul de Antichităţi din Iaşi, iniţial ca „laborator” al Catedrei de Arheologie şi Istorie Veche a Universităţii ieşene. Patrimoniul Muzeului de Antichităţi se află, actualmente, în cadrul Muzeului de Istorie a Moldovei

* Cu 97 de ani în urmă (1929) începea prima ediţie a concursului Miss România. Pe 3 martie 1929, Magda Demetrescu, o orfană în vârstă de 17 ani, câştiga concursul, unul foarte strict de altfel, bazat pe o mulţime de criterii. Participantele trebuia să aibă între 16 şi 25 de ani, să nu fie măritate şi să aibă o moralitate desăvârşită. Concursul era cât se poate de serios, iar participarea era privită drept o datorie patriotică. Şi juriul era unul impresionant, format din ministrul de interne Alexandru Vaida-Voevod, profesorul Al. Tzigara Samurcaş, prinţesa Alexandrina Cantacuzino, Liviu Rebreanu, sculptorul Karl Storck, directorul Muzeului Kalinderu, Ioan Steriade şi Nicolae Batzaria, ministru şi prozator. Organizată de publicaţia „Realitatea Ilustrată”, competiţia a stârnit interesul a sute de românce, câştigătoarea participând la Miss Univers, în oraşul american Galveston, în iunie 1929, unde s-a clasat pe locul 6

* Acum 27 de ani (1999) se încheia Conferinţa de la Rambouillet, convocată de Grupul de Contact, în scopul negocierii unui acord interimar care să prevadă o „autonomie substanţială” pentru Kosovo. Acesta s-a încheiat prin acceptarea, în linii mari, a proiectului de către cele două părţi. Belgradul exclude desfăşurarea unei forţe internaţionale în Kosovo, iar albanezii nu renunţă la pretenţia lor de a organiza un referendum privind independenţa provinciei (6 – 23 feb.)

Aniversări – Comemorări

– Începutul Postului Sfintelor Paști. Zi aliturgică. Canonul Mare (Calendarul Creştin-Ortodox 2026)

– Sf. Episcop Mucenic Policarp al Smirnei; Începe Postul Mare. Post și ajun (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2026)

– Sf. Policarp, episcop martir (Calendarul Romano-Catolic 2026)

– „Ziua Hidrografului Militar”; prin Decizia Ministerială a ministrului de război nr. 126 din 23 februarie 1926 (- 100 de ani), s-a înfiinţat un serviciu special de hidrografie, geofizică şi astronomie pe lângă Divizia de Mare, cu scopul de a desfăşura acţiuni complexe, pentru asigurarea navigaţiei în Marea Neagră (în prezent se numește Direcția Hidrografică Maritimă)

– 1858: S-a născut compozitorul, violonistul, dirijorul și profesorul George Fotino (m. 1946)

– 1888: S-a născut Mihail Săulescu, poet simbolist şi dramaturg (m. 1916; a căzut în luptele de lângă Predeal)

– 1892: S-a născut Tudor Măinescu (prenumele la naştere: Constantin), poet, prozator şi traducător (m. 1977)

– 1895: S-a născut Victor Bickerich, organist și profesor de muzică român de origine poloneză (m. 1964)

– 1899: S-a născut medicul Tiberiu Spârchez; cercetări originale în domeniile gastroenterologiei şi al bolilor hepatobiliare; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1977)

– 1901: A murit Ioan S. Neniţescu, poet, dramaturg, monograf, editor și profesor; membru corespondent al Academiei Române din 1869 (n. 1854) – 125 de ani

– 1912: S-a născut baritonul Alexandru Enăceanu (m. 1972)

– 1912: S-a născut Romulus Vulcănescu, etnolog, sociolog al culturii, scriitor; membru de onoare al Academiei Române (1993) (m. 1999)

– 1919: S-a născut Gheorghe Pop de Băseşti, jurist şi om politic, preşedinte al Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918; luptător pentru libertatea şi unitatea naţională a românilor; între 1881-1902 vicepreședinte, iar între 1902-1918 președinte al Partidului Național Român din Transilvania (n. 1835)

– 1923: S-a născut Eta Boeriu (numele la naştere: Margareta Caranica), cunoscută traducătoare din literatura italiană (Dante, Petrarca, Castiglione, Michelangelo, Leopardi, Moravia, Pavese; a realizat şi o antologie a poeziei italiene) şi poetă (m. 1984)

– 1932: S-a născut Constantin Rădulescu, speolog şi paleontolog; unul dintre primii cercetători români moderni ai micromamiferelor miocene până în Cuaternar; membru corespondent al Academiei Române din 1993 (m. 2002)

– 1936: S-a născut Nicolae Coman, compozitor, profesor, poet, traducător şi muzicolog (m. 2016) – 90 de ani

– 1945: S-a născut dirijorul, compozitorul, muzicologul și profesorul Răsvan Cernat; fost dirijor și director al Operei Naționale București și al Teatrului Național de Operă și Balet Oleg Danovski din Constanța

– 1947: S-a născut cântăreața de muzică populară Maria Tudor (m. 2018)

– 1962: A murit Silviu Dragomir, istoric (contribuţii la istoria medie şi modernă a românilor) şi om politic (secretar al Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia din 1.XII.1918; ministru în mai multe rânduri, între anii 1937 şi 1940); membru titular al Academiei Române din 1928 (n. 1888)

– 1969: A murit (la Londra) Constantin Silvestri, compozitor, dirijor şi pianist (n. 1913)

– 1971: S-a născut Dan Negru, realizator şi prezentator de emisiuni de televiziune – 55 de ani

– 1971: A murit pictorul Mircea Teodorescu; spirit complex, îl interesau în egală măsură celelalte arte, în special muzica, dar şi ştiinţele exacte (n. 1900) – 55 de ani

– 1990: A murit graficianul Florin Pucă (n. 1932)

– 1999: A murit George Grigoriu, compozitor, solist şi dirijor de muzică uşoară; una dintre forţele creatoare ale muzicii de divertisment, afirmându-se şi în film, musical, operetă şi coral (n. 1927)

– 2021: A murit Sergiu Natra (nume la naștere Sergiu Nadler), compozitor de muzică cultă și profesor israelian, originar din România; cunoscut în special pentru compozițiile sale pentru harpă (n. 1924) – 5 ani

– 2022: A murit Ion Adrian Zare, fost fotbalist retras din activitate, care a jucat pe post de fundaș la echipe ca Bihor Oradea, Dinamo București și BFC Siófok (n. 1959)

– 2023: A murit Grigore N. Posea, specialist în geografie, unul din cei mai cunoscuți geomorfologi români, profesor universitar; președintele Societății de Geografie din România în perioada 1990-2000 și președinte de onoare al acesteia, din 2000; președinte – fondator al Asociației Geomorfologilor din România (1990-1999) (n. 1928)

– 2023: A murit Albin Stănescu, pictor și grafician; prodigioasă activitate în domeniul ilustrației de carte și de revistă, al benzilor desenate, al afișului și al graficii publicitare (n. 1938)

– 2023: A murit Constantin Prut, critic și istoric de artă, profesor universitar; autorul lucrării „Dicţionar de artă modernă şi contemporană”, o lucrare unică în literatura de specialitate în limba română (n. 1940)

– 2024: A murit Mioara Roman, scriitoare, jurnalistă de radio, traducătoare și profesoară de limbă și civilizație arabă; a lucrat la Radio România Internațional vreme de 17 ani, ca șefă a secției de limbă arabă; soția fostului premier Petre Roman (n. 1940)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea miniștrilor de externe ai UE

→Miniștrii de externe ai statelor membre UE, sub președinția Înaltului Reprezentant Kaja Kallas, se reunesc în clădirea Europa pentru a aborda teme critice de securitate globală:

• Orientul Mijlociu: Analizarea crizei umanitare din Gaza și a tensiunilor din Cisiordania, cu accent pe eforturile diplomatice pentru un armistițiu durabil.
• Ucraina: Evaluarea sprijinului militar și financiar al UE în contextul evoluțiilor recente de pe front și pregătirea noilor pachete de sancțiuni împotriva Rusiei.
• Cornul Africii: Discuții privind stabilitatea regională și parteneriatele strategice în zonă.

– Bruxelles: Reuniune a Consiliului Agricultură și Pescuit al UE

-Paris: Președintele Republicii Finlanda, Alexander Stubb, va efectua o vizită de lucru la Paris și se va întâlni cu președintele francez Emmanuel Macron la Palatul Elysee.

-Haga: Noul guvern condus de Rob Jetten depune jurământul

– Port-Louis (Insula Mauritius): Discuții între Statele Unite și Mauritius privind baza militară Diego Garcia (23 – 25 feb.)

-Paris: Decizie în cazul fostului inginer al DGSE, urmărit penal pentru furnizarea de informații către o companie germană

-Paris: Patru bărbați născuți în Moldova, judecați pentru fabricarea de etichete pentru sicrie în legătură cu Ucraina

-Washington (Statele Unite) – ECB: discurs al președintelui, Christine Lagarde, cu ocazia decernării Premiului Paul Volcker

-Londra: Se așteaptă condamnarea directorului AOG Technics, acuzat de furnizarea de piese contrafăcute pentru motoare de avioane

– Kiev, Ucraina: Întâlnire a unor înalți oficiali ucraineni și europeni la Conferința privind justiția

– Haga: Fostul președinte filipinez Rodrigo Duterte, interogat de Curtea Penală Internațională pentru acuzații de crime împotriva umanității

-Hong Kong, China: Curtea de Apel se pronunță asupra apelului democraților din Hong Kong împotriva condamnării lor în temeiul Legii Securității Naționale

– Geneva: A 61-a sesiune a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului (23 feb. – 2 apr.)

• Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, urmează să participe la cea de-a 61-a sesiune a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului de la Geneva și, în special, să susțină un discurs pe 23 februarie, în cadrul segmentului la nivel înalt privind dreptul internațional și democrația în drept internațional. În contextul delicat al prăbușirii sistemului internațional bazat pe norme, el va sublinia importanța multilateralismului în cadrul acestei vizite, care va oferi o oportunitate de a consolida legăturile cu Organizația Națiunilor Unite și organismele internaționale de la Geneva. Pe 24 februarie, el se va deplasa la Lausanne pentru o conferință privind securitatea democratică într-o Europă angajată într-un proces de reînarmare.
• La Geneva, Secretarul General se va întâlni, de asemenea, cu reprezentanți ai statelor în vederea consolidării cooperării în domeniul drepturilor omului și al guvernării democratice. De asemenea, el se va întâlni cu oficiali ai altor organizații internaționale pentru a promova o cooperare și un dialog sporit între Consiliul Europei și instituțiile cu sediul la Geneva.
• Pe 24 februarie, Secretarul General va participa la un eveniment axat pe drepturile sociale și stabilitatea democratică, co-organizat de Consiliul Europei în marja sesiunii, ca o pregătire pentru conferința la nivel înalt privind drepturile sociale, care va avea loc în perioada 18-19 martie la Chișinău (Republica Modova). Discuția se va concentra pe modul în care investițiile în drepturile sociale pot consolida încrederea publică și reziliența democratică, scopul fiind de a traduce angajamentele Summitului Mondial de la Doha pentru Dezvoltare Socială (2025) în acțiuni concrete într-un context european, în special prin intermediul Cartei Sociale Europene.
• În după-amiaza zilei de 24 februarie, dl Berset va fi principalul vorbitor la o conferință de la Lausanne intitulată „Ce securitate democratică într-o Europă care se reînarmează?”, care va fi găzduită de Fundația Jean Monnet pentru Europa și Universitatea din Lausanne.

– Geneva: Conferința pentru Dezarmare organizează dezbaterea anuală la nivel înalt (23 – 27 feb)

– Washington, DC: Forum privind utilizarea forței de către agenții Departamentului de Securitate Internă

– Saint Lucia: Luni, 23 februarie 2026, statul Saint Lucia celebrează Ziua Independenței, marcând 47 de ani de la eliberarea de sub tutela britanică (22 februarie 1979). Tema ediției din acest an este „Păstrarea patrimoniului nostru, modelarea viitorului nostru” (Preserving Our Heritage, Shaping Our Future).

→Evenimente principale în Saint Lucia (23 februarie):

• Parada Militară de Independență: Desfășurată dimineața pe terenul de cricket „Daren Sammy”, cu participarea forțelor de poliție și a grupurilor de tineret.
• Raliul Tineretului: Un eveniment central unde elevi din toată insula participă la spectacole culturale și discursuri motivaționale.

– Paris: Audiere cu ușile închise privind cererea lui Nicolas Sarkozy pentru condamnări concomitente

– Los Angeles: Nick Reiner va fi pus oficial sub acuzare pentru uciderea mamei și a tatălui său, cineastul Rob Reiner

– Roma: Enel – prezentarea planului strategic

– Brest, Franța: Procesul comandantului chinez al petrolierului rusesc Ghost Fleet, interceptat în largul coastei franceze

– Basel, Elveția: Parada felinarelor, „Morgestraich”, în deschiderea Carnavalului de la Basel. Acesta începe în lunea de după miercurea cenușii, cu Morgestraich, durează exact 72 de ore și se încheie în dimineața zilei de joi, cu Ändstraich (23 – 26 feb.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Filantropiei Corporatiste”, a patra zi de luni a lunii februarie, este o zi internațională de advocacy menită să conștientizeze și să inspire companiile din întreaga lume și comunitatea să se implice în filantropie. NOTĂ: La 5 septembrie este „Ziua internaţională a carităţii”, hotărâtă de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 67/105 din 2012, la iniţiativa Ungariei. Ziua de 5 septembrie a fost aleasă pentru a aduce un omagiu Maicii Tereza de Calcutta (trecută la cele veşnice la 5 septembrie 1997, canonizată la 4 septembrie 2016), care şi-a dedicat întreaga viaţă celor nevoiaşi, laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 1979, „pentru activitatea întreprinsă în lupta pentru a depăşi starea de sărăcie şi suferinţă, care constituie, de asemenea, o ameninţare la adresa păcii”

– Ziua naţională a Japoniei. Ziua de naștere a împăratului Naruhito (1960)

– Ziua naţională a Republicii Cooperatiste Guyana; aniversarea proclamării republicii/1970

– Ziua naţională a Sultanatului Brunei; proclamarea oficială a independenţei/1984

– În Rusia se marchează, la această dată, „Ziua bărbaţilor” (denumită astfel, din anul 1992), care readuce în actualitate fosta sărbătoare militară sovietică „Ziua apărătorilor patriei”, fostă „Zi a armatei şi flotei maritime militare sovietice” (la 23.II.1918 a luat fiinţă Armata Roşie)

– 1685: S-a născut compozitorul german Georg Friedrich Händel; alături de contemporanul său, Johann Sebastian Bach, este unul din cei mai importanţi reprezentanţi în muzică ai stilului baroc din perioada târzie (m. 1759)

– 1792: A murit Sir Joshua Reynolds, pictor englez; fondator (1768) al Academiei Regale de Artă (n. 1723)

– 1821: A murit poetul englez John Keats; unul din cei mai importanți reprezentanți ai romantismului englez, alături de Lord Byron și Percy Bysshe Shelley (n. 1795) – 205 ani

– 1840: S-a născut economistul austriac Carl Menger; importante contribuţii în domeniul teoriei valorii sau a utilităţii marginale; fondator al Şcolii de Studii Economice din Viena (m. 1921)

– 1855: A murit Johann Gauss (nume complet: Johann Carl Friedrich Gauss), renumit matematician, fizician şi astronom german; a rămas în istoria științei pentru lucrările sale fundamentale despre teoria numerelor, geometria diferențială, analiza matematică și studiul planetelor (n. 1777)

– 1884: S-a născut Casimir Funk, chimist american de origine poloneză; în 1912 a identificat vitamina B1, pe care a denumit-o „amina vieţii” („vitamina”, de unde şi denumirea dată de atunci acestor substanţe organice indispensabile proceselor vitale) (m. 1967)

– 1889: S-a născut regizorul american Victor Fleming; este cunoscut mal ales pentru regizarea filmelor „Vrăjitorul din Oz” și „Pe aripile vântului”, pentru ambele câștigând Premiul Oscar pentru cel mai bun regizor (m. 1949)

– 1897: A murit Woldemar Bargiel, compozitor german (n. 1828)

– 1917: A murit matematicianul francez Jean-Gaston Darboux; contribuţii în domeniile geometriei diferenţiale şi teoriei integrării funcţiilor reale („teorema lui D”); a avut stânse legături cu România: a purtat o lungă corespondenţă cu medicul Constantin I. Istrati, iar Gheorghe Ţiţeica şi-a susţinut teza de doctorat la Sorbona sub conducerea sa; membru de onoare străin al Academiei Române (1913) (n. 1842)

– 1924: S-a născut scriitorul şi regizorul francez de film Claude Sautet (m. 2000)

– 1927: S-a născut soprana franceză Régine Crespin (m. 2007)

– 1928: S-a născut actorul britanic Bernard Kay, una dintre figurile importante ale cinematografiei anilor ’60-’70 (m. 2014)

– 1929: S-a născut Péter Ábel, scriitor, jurnalist, critic şi istoric de cinema maghiar (m. 1992)

– 1929: S-a născut Patriarhul Moscovei şi al Întregii Rusii Alexei al II-lea (m. 2008)

– 1931: A murit Nellie Melba (Helen Mitchell), soprană australiană de origine scoţiană (n. 1861) – 95 de ani

– 1934: A murit Sir Edward Elgar, compozitor şi dirijor englez (n. 1857)

– 1936: S-a născut actorul argentinian Federico Luppi (m. 2017) – 90 de ani

– 1938: S-a născut Jiří Menzel, regizor de film și teatru, actor și scenarist ceh, câștigător al unui premiu Oscar (1967) (m. 2020)

– 1938: S-a născut regizorul american Paul Morrissey, care a filmat în anii 1960 şi 1970 cultura underground din New York şi a fost cunoscut pentru colaborarea sa cu artistul Andy Warhol (m. 2024)

– 1940: S-a născut Peter Fonda, actor, scenarist, producător și regizor american de film; devenit celebru cu rolul din filmul „Easy Ride”; fiul actorului legendar Henry Fonda şi fratele actriţei Jane Fonda (m. 2019)

– 1944: S-a născut Oleg Iankovski, actor de teatru şi film rus; bine cunoscut pentru rolurile din filmele regizate de Andrei Tarkovski (m. 2009)

– 1944: S-a născut Johnny Winter, cantautor, chitarist şi producător american, o legendă a blues-ului din Texas (m. 2014)

– 1945: A murit Aleksei Nikolaevici Tolstoi, prozator şi dramaturg rus (n. 1882/1883)

– 1950: S-a născut Haralambie Moraru, prozator şi publicist din Rep. Moldova (m. 2016)

– 1955: A murit Paul Claudel, poet, dramaturg şi diplomat francez (n. 1868)

– 1960: S-a născut prinţul moştenitor al Japoniei, Naruhito, cel mai mare fiu al „împăratului emerit” Akihito; la 30 aprilie 2019, împăratul Akihito a renunţat la funcţiile sale, aceasta fiind prima abdicare imperială, în Japonia, după mai bine de 200 de ani; a doua zi după abdicare, la 1 mai 2019, Naruhito, actual prinţ moştenitor, a preluat toate atribuţiile tatălui său

– 1965: A murit Stan Laurel (numele real: Arthur Stanley Jefferson), actor de film american de origine britanică, membru al celebrului cuplu de comici „Stan şi Bran” (n. 1890)

– 1966: S-a născut Didier Queloz, astronom și profesor elvețian; Premiul Nobel pentru fizică în 2019, împreună cu fizicianul și cosmologul american James Peebles și cu astrofizicianul elvețian Michel Mayor, „pentru contribuții la înțelegerea evoluției Universului și a locului Pământului în Cosmos” (prin descoperirea unei exoplanete pe orbita unei stele din categoria Soarelui) – 60 de ani

– 2000: A murit Ofra Haza, cântăreaţă de muzică pop şi actriţă israeliană (n. 1957)

– 2002: A murit inginerul american Gordon Matthews; a inventat voice-mail-ul (n. 1936)

– 2019: A murit Krzysztof Birkenmajer, geolog polonez; considerat unul dintre cei mai remarcabili cercetători polari din lume; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1997 (n. 1929)

– 2020: A murit jurnalistul francez Herve Bourges, personalitate marcantă a audiovizualului francez (director general al posturilor de televiziune TF1, France 2 şi France 3 şi al postului radiofonic RFI, director al Consiliului Superior al Audiovizualului din 1995 până în 2001); apărător fervent al francofoniei și militant anti-colonialist (n. 1933)

– 2021: A murit Vojislav „Vojkan” Borisavljević, compozitor și dirijor sârb (n. 1947) – 5 ani

– 2024: A murit Irene Camber, scrimeră italiană, specializată la floretă; campioană olimpică (1952), campioană mondială (1953, 1957 cu echipa) (n. 1926)

Sursa: RADOR