Calendarul zilei – 28 ianuarie

Publicat de Codrin RAITA, 28 ianuarie 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 28 ianuarie

* Cu 161 de ani în urmă (1865) era înfiinţată, la Bucureşti, din iniţiativa lui Constantin Esarcu, a dr. Nicolae Kretzulescu şi a lui V.[asile] A.[lexandrescu] Urechia,  societatea culturală „Ateneul Român”, cu filiale în numeroase oraşe din ţară. Societatea a desfăşurat o susţinută activitate culturală (conferinţe, expoziţii, concerte), continuată de universităţile populare (28.I/9.II)

* Se marchează 155 de ani (1871) de când Parisul capitula în faţa armatelor prusace, în timpul Războiului franco-prusac din 1870-1871, după patru luni de rezistenţă înverşunată. Prusia devenea principala forţă militară a Europei, în vreme ce Franţa pierdea Alsacia şi Lorena. În momentul declanşării Războiului franco-prusac, Franţa era măcinată de disensiunile interne dintre republicani şi monarhişti, având o situaţie economică precară. Armata franceză se afla sub comanda directă a împăratului Napoleon al III-lea, a mareşalilor François Achille Bazaine, Patrice MacMahon şi a multor alţi generali

* În urmă cu 108 ani (1918) România a acceptat începerea tratativelor de pace cu Puterile Centrale, întrucât nu exista nicio altă soluţie viabilă (28.I./10.II)

* Sunt marcați 40 de ani (1986) de la catastrofa navetei spaţiale americane „Challenger”, considerat, în epocă, drept cel mai grav accident din istoria spaţială a SUA. La 75 de secunde de la decolarea de la Cape Canaveral, naveta a explodat, accidentul soldându-se cu moartea celor şapte astronauţi aflaţi la bord

* Cu 36 de ani în urmă (1990), în zilele de 28 şi 29 ianuarie, a avut loc un miting în Piaţa Victoriei din Bucureşti, organizat de PNŢCD, PNL, PSDR şi diferite asociaţii (însoţit de busculade între adversarii şi adepţii FSN), în cadrul căruia s-a cerut ca FSN şi Guvernul provizoriu condus de Petre Roman să se retragă, locul lor urmând a fi luat de un Guvern alcătuit din reprezentanţi ai partidelor politice active. S-a contestat dreptul FSN de a participa la alegerile generale din 20 mai. A doua zi (la 29 ianuarie) a avut loc (tot în Bucureşti) o demonstraţie favorabilă FSN, însoţită de blocarea, de către manifestanţi, inclusiv mineri din Valea Jiului, a sediului PNŢCD. Premierul Petre Roman a intervenit pentru potolirea demonstranţilor

* Tot într-o zi de 28 ianuarie şi tot cu 36 de ani în urmă, era înregistrată oficial (la Tribunalul Sectorului 1 din Bucureşti) Uniunea Democrată Maghiară din România – UDMR. Constituită la 25.XII.1989, primul preşedinte al formaţiunii a fost Domokos Géza. În prezent, formaţiunea este condusă de Kelemen Hunor, fiind membră a Partidului Popular European (PPE), a Uniunii Federale a Comunităţilor Etnice Europene (FUEN), respectiv a Organizaţiei Naţiunilor şi Popoarelor Nereprezentate (UNPO)

* În urmă cu 27 de ani (1999) era înfiinţată, la Bucureşti, Şcoala Superioară de Aviaţie Civilă (Academia Română de Aviaţie), prin reorganizarea Centrului de Perfecţionare a Personalului din Aviaţia Civilă

Aniversări – Comemorări

– Sf. Toma de Aquino, preot învăţător al Bisericii (Calendarul Romano-Catolic 2026)

– 1834: S-a născut generalul Alexandru Cernat, comandant al Armatei române de operaţii în timpul Războiului pentru independenţă de la 1877/1878 (m. 1893)

– 1874: S-a născut George G. Moronescu, jurist şi om politic, membru de onoare al Academiei Române din 1939 (m. 1949)

– 1880: S-a născut pictorul şi profesorul Camil Ressu; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1962)

– 1882: S-a născut Eugen-Dimitrie Petit, jurist, magistrat, publicist, autor de lucrări de drept, consilier la Înalta Curte de Casație din București (m. 1959)

– 1885: S-a născut baritonul Jean Athanasiu; a contribuit la întemeirea Operei Române din Bucureşti (m. 1938)

– 1887: S-a născut Romulus Vuia, etnolog, etnograf, antropolog, folclorist şi profesor; unul din făuritorii entografiei moderne naţionale; a întemeiat, în 1923, la Cluj, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, cel dintâi muzeu etnografic din România, și în 1929 Parcul Etnografic Național din Cluj, care îi poartă astăzi numele; a întemeiat Institutul de Etnografie și Folclor al Academiei Române (m. 1963)

– 1889: S-a născut Martha Bibescu, scriitoare de limbă franceză de origine română; memoriile, însemnările de călătorie şi eseurile sale reprezintă o frescă a societăţii europene pe durata a şase decenii (m. 1973)

– 1898: S-a născut Gheorghe I. Brătianu (fiul lui Ionel Brătianu), istoric (creator de şcoală în istoriografia românească), om politic liberal şi profesor; membru titular al Academiei Române din 1942; arestat de autorităţile comuniste în 1948 (m. 1953, în închisoarea de la Sighet)

– 1898: A murit Alexandru Flechtenmacher, compozitor, dirijor, violonist şi pedagog; întemeietorul şi primul director al Conservatorului din Bucureşti (1864); autorul muzicii pentru „Hora Unirii”, imnul Unirii Principatelor (n. 1823)

– 1903: S-a născut Petru Manoliu, romancier, publicist şi traducător (m. 1976). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 28.VI.1903

– 1908: S-a născut inginerul Anton Alexandru Necşulea, unul dintre specialiştii de seamă români în electroacustică; a contribuit la repunerea rapidă în funcţiune a studiourilor de radiodifuziune bombardate în timpul războiului; a condus lucrările de construire a noii Case Radio şi a Sălii de Concerte Radio (ambele din Str. G-ral Berthelot); între anii 1935 şi 1973 a fost director tehnic al Radiodifuziunii Române; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (m. 1993)

– 1912: S-a născut inginerul chimist Mihail Florescu (nume real: Iancu Iacobi); a contribuit la punerea bazelor industriei chimice româneşti în industria petrolului; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (m. 2000)

– 1923: S-a născut Mircea Carp, jurnalist, om politic și memoralist; realizator de emisiuni, timp de aproape 50 de ani, la Vocea Americii și Radio Europa Liberă ale căror servicii românești le-a și condus (m. 2024)

– 1931: S-a născut compozitoarea, scenarista și regizoarea Felicia Donceanu; a scris articole şi cronici muzicale, a realizat emisiuni radiofonice, ilustraţii de cărţi pentru copii (m. 2022) – 95 de ani

– 1937: S-a născut pictorul, graficianul și profesorul Corneliu Brudaşcu

– 1942: S-a născut Petru Mihai Gorcea, critic şi istoric literar, eminescolog şi profesor (m. 2005)

– 1943: S-a născut actriţa Florina Cercel; a jucat peste 100 de roluri în peste 50 de ani de carieră, cele mai multe fiind create pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti (m. 2019)

– 1943: S-a născut Dumitru Moroşanu, producător şi realizator de emisiuni muzicale şi de divertisment (m. 2023)

– 1945: S-a născut Sică (Vasile) Rusescu, pictor şi scenograf (m. 2004)

– 1947: A murit publicistul Iuliu Moisil; importante contribuţii în modernizarea învăţământului românesc; din 1910, odată cu înfiinţarea Muzeului Pedagogic din Bucureşti, a fost numit director al acestuia, calitate în care a desfăşurat o bogată activitate de organizare şi colecţionare de materiale didactice; membru de onoare al Academiei Române din 1943 (n. 1859)

– 1950: A murit Constantin Lacea, filolog şi lingvist; în 1916 s-a refugiat în străinătate, mai întâi la Stockholm, apoi la Paris, unde, în vederea Conferinţei de Pace, a strâns un bogat material documentar referitor la istoria românilor; revenit în ţară (în 1920), a desfăşurat o intensă activitate ştiinţifică la Cluj; se numără printre realizatorii „Dicţionarului limbii române”, la care a redactat în întregime primele trei litere; membru de onoare al Academiei Române din 1939 (n. 1875)

– 1952: S-a născut Angela Marinescu, realizatoare de emisiuni folclorice la Radio România (m. 2018)

– 1952: A murit (în lagărul de la Ghencea) N.[icolae] Batzaria, scriitor şi ziarist aromân, creator de literatură pentru copii, cunoscut şi sub pseudonimul „Moş Nae” (n. 1874)

– 1958: S-a născut interpreta de muzică uşoară Natalia Guberna

– 1959: A murit (la Paris) Pius Servien (pseudonimul lui Şerban Coculescu); poet, eseist, filolog şi filosof al ştiinţelor; fiul astronomului Nicolae Coculescu, stabilit în Franţa la sfârşitul anilor ’20 ai secolului XX; cunoscut prin conferinţele ţinute la Radioteleviziunea Franceză, la Collège de France, la Sorbona, precum şi prin participarea la diverse congrese internaţionale de filosofie, estetică, lingvistică şi fizică teoretică (n. 1902)

– 1960: S-a născut Adriana Grand, scenograf de teatru, operă, film și televiziune, grafician și designer publicitar

– 1974: S-a născut Liviu Apetroaie, poet, publicist şi muzeograf literar

– 1977: A murit medicul veterinar Virgil Gligor, membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1918)

– 1992: A murit sculptorul francez de origine română Ion Vlad; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1991) (n. 1920)

– 2000: A murit dirijorul de cor Aurel Grigoraş; în perioada 1953-1965, a fost dirijorul corului Teatrului de operetă din București, iar din 1965 până în 2000, a condus Corul Radiodifuziunii Române; în anul 1975, maestrul a condus Corul Operei din Ankara (Turcia) (n. 1932)

– 2017: A murit Ion Ungureanu, regizor, actor de teatru şi film, om politic, luptător pentru identitate naţională în Republica Moldova (n. 1935)

– 2022: A murit Vladimir (Doru) Şetran, artist vizual (pictură, grafică, sculptură, artă monumentală, design, tapiserie, vitralii); unul dintre primii şi cei mai influenţi profesori ai design-ului românesc (n. 1935)

EVENIMENTE EXTERNE

– Vilnius: Regele Frederik al X-lea și Regina Maria a Danemarcei vor efectua o vizită de stat în Lituania (28 – 29 ian.)

– Bruxelles: Discurs al prim-ministrului belgian și al regelui Filip cu ocazia urărilor de Anul Nou ale cuplului regal către autoritățile țării

– Panama: Forumul Băncii de Dezvoltare din America Latină și Caraibe (CAF) cu participarea președintelui brazilian Luiz Inácio Lula da Silva (28 – 29 ian.)

– New York: Reuniunea ministerială a Consiliului de Securitate al ONU privind Gaza

– Washington, DC: Conferința de presă a președintelui Fed după reuniunea Comitetului Federal pentru Piața Deschisă

– Cebu, Filipine: Reuniunea miniștrilor de externe ai ASEAN (28 – 29 ian.)

-Luxembourg: Curtea de Conturi Europeană (CCE) va publica astăzi următoarele două avize dintr-o serie de 12 privind propunerile Comisiei Europene pentru următorul buget pe termen lung al UE. Avizele vor acoperi noile norme propuse privind durata, structura și plafoanele următorului buget pe șapte ani și noul sistem de resurse proprii pentru finanțarea bugetului.

– Seul: Urmează să fie pronunțată condamnarea fostei Prime Doamne a Coreei de Sud, Kim Keon Hee

– Haga, Țările de Jos: Decizia privind cazul climatic dintre locuitorii din Bonaire și guvernul olandez

– Bruxelles: Prezentare de presă a programului pentru deschiderea Muzeului Kanal-Pompidou la sfârșitul lunii noiembrie

– New York: Tesla – Rezultate din trimestrul IV

– New York: Caterpillar – Rezultate din trimestrul IV

– Orlando: Manifestări de marcare a 40 de ani de la explozia navetei spațiale americane Challenger

– Cambridge, Regatul Unit: Compărarea în instanță a bărbatului acuzat de atacul cu cuțitul asupra unui tren din Cambridgeshire

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională de Mobilizare împotriva Războiului Nuclear”; în 1985 a fost adoptată Declaraţia de la Delhi (India), care cheamă la încetarea goanei înarmării, stoparea şi lichidarea armamentului nuclear. NOTĂ: Pe 5 martie este „Ziua internaţională pentru dezarmare şi neproliferare”, stabilită de Adunarea Generală a ONU la 7 decembrie 2022. Neproliferarea armelor nucleare constituie una dintre dimensiunile esenţiale ale păcii şi securităţii internaţionale. La 5 martie 1970 a intrat în vigoare Tratatul de Neproliferare Nucleară (NPT), ce reprezintă pilonul esenţial al regimului de neproliferare a armelor nucleare la nivel global, temeiul realizării dezarmării nucleare şi un element important pentru dezvoltarea viitoare a aplicaţiilor energiei nucleare în scopuri paşnice. Pe 29 august este marcată „Ziua internaţională împotriva testelor nucleare”, desemnată de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 64/35 din 2 decembrie 2009, ca urmare a închiderii la acea dată, în 1991, la Semipalatinsk, Kazahstan, a unuia dintre cele mai mari poligoane pentru testarea de arme nucleare din lume, iar pe 26 septembrie este marcată „Ziua internațională pentru eliminarea totală a armelor nucleare”, stabilită de Adunarea Generală ONU prin Rezoluția 68/32 din 5.XII.2013

– „Ziua Europeană a Protecţiei Datelor” a fost stabilită în 2006 (- 20 de ani) de Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei; la această dată, în 1981 (- 45 de ani), a fost semnată Convenţia 108 a Consiliului Europei pentru protecţia persoanelor referitor la prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal, primul instrument legal adoptat în domeniul protecţiei datelor. Cu prilejul acestei zile populaţia are posibilitatea de a înţelege ce date cu caracter personal sunt culese şi prelucrate şi de ce, precum şi care sunt drepturile persoanelor cu privire la această prelucrare

– „Ziua Internațională a Coexistenței Pașnice” a fost stabilită prin rezoluția A/RES/79/269 din 4 martie 2025 a Adunării Generale a ONU, pentru a servi ca o platformă pentru creșterea gradului de conștientizare a diferitelor culturi, valori, moduri de viață și credințe, pentru evidențierea rolului educației în promovarea toleranței, pentru recunoașterea faptului că pacea este mai mult decât absența războiului, este capacitatea de a trăi împreună în mijlocul diferențelor de orice fel, este un proces pozitiv, dinamic, continuu și un obiectiv pe termen lung care necesită vigilență și participare activă din partea tuturor, în care dialogul este încurajat și conflictele sunt rezolvate într-un spirit de înţelegere şi cooperare reciprocă. Ziua oferă, de asemenea, o oportunitate comunității internaționale de a-și reafirma angajamentul față de scopurile și principiile fondatoare ale Organizației Națiunilor Unite, față de Carta Națiunilor Unite și Declarația Universală a Drepturilor Omului. NOTĂ: Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a stabilit, de-a lungul timpului, și alte zile ale păcii: pe 16 mai este marcată „Ziua internaţională pentru convieţuirea paşnică” (Rezoluţia 72/130 din 8 decembrie 2017), ce se referă la acceptarea diferențelor și la abilitatea de a-i asculta, de a-i recunoaște, de a-i respecta și de a-i aprecia pe ceilalți, pentru a construi o lume durabilă de înţelegere, toleranţă, incluziune, solidaritate, armonie și pace; pe 21 septembrie este „Ziua internațională a păcii” (Rezoluţia 55/282 din 28.IX.2001, care modifica o rezoluție din 1981); o „Zi mondială a păcii” se sărbătorește și la 1 ianuarie, aceasta fiind instituită, în 1968, de către Papa Paul al VI-lea

– 814: A murit Carol cel Mare, rege al francilor (768-814); la 25 decembrie 800, el a fost încoronat, la Roma, ca împărat de către Papa Leon al III-lea, într-o încercare de refacere a Imperiului Roman (n. 742)

– 1547: A murit Henric al VIII-lea, rege al Angliei (1509-1547); a continuat politica de întărire a absolutismului promovată de predecesorii săi; s-a aflat în conflict cu Papalitatea şi s-a separat de Biserica Catolică, provocând schisma în urma căreia s-a născut Biserica Anglicană, al cărei şef a devenit, în anul 1535 (n. 1491)

– 1606: A murit compozitorul francez Guillaume Costeley (n. ~1530) – 420 de ani

– 1611: S-a născut astronomul polonez Johannes Hevelius; fondator al topografiei selenare (a întocmit primul atlas al suprafeţei Lunii, publicat în anul 1647) (m. 1687) – 415 ani

– 1622: S-a născut Adrien Auzout, astronom și fizician francez; a descoperit unele proprietăți ale cicloidei și a inventat un tip de instrument pentru măsurarea diametrelor aparente ale corpurilor cerești (m. 1691)

– 1687: A murit astronomul polonez Johannes Hevelius; fondator al topografiei selenare (a întocmit primul atlas al suprafeţei Lunii) (n. 1611)

– 1725, 28.I./8.II: A murit Petru I (Petru cel Mare), ţar (1682-1721) şi împărat al Rusiei (1721-1725), remarcabil militar şi om politic; reformele sale interne, realizate cu autoritate despotică (în domeniul administraţiei, economiei – a susţinut dezvoltarea comerţului şi a industriei, al armatei – a creat o flotă puternică) au pregătit terenul pentru o Rusie modernă; a acordat o mare atenţie culturii şi învăţământului (a înfiinţat Academia de Ştiinţe, în 1724); pe plan extern a purtat campanii militare împotriva Imperiului Otoman şi a luptat împotriva Suediei, obţinând ieşirea la Marea Baltică (1721) (n. 1672)

– 1754: A murit Ludvig Holberg, dramaturg, istoric şi filozof danez de origine norvegiană; adept al iluminismului şi umanismului, a influenţat considerabil literaturile norvegiană şi daneză (n. 1684)

– 1841: S-a născut Sir Henry Morton Stanley, ziarist şi explorator britanic; expediţii în Africa (1871; 1874-1877); din 1879 s-a ocupat de organizarea viitoarei colonii belgiene Congo (m. 1904) – 185 de ani

– 1853: S-a născut José Marti, scriitor şi om politic cubanez; unul dintre organizatorii şi conducătorii răscoalei antispaniole (m. 1895)

– 1868: A murit Adalbert Stifter, scriitor, poet, pictor şi pedagog austriac (n. 1805)

– 1873: S-a născut Gabrielle-Sidonie Colette, memorialistă, eseistă şi romancieră franceză (m. 1954)

– 1881, 28.I/9.II: A murit scriitorul rus Feodor Dostoievski; considerat precursor al existenţialismului (n. 1821) – 145 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii exclusiv stilul nou – 9.II.1881

– 1884: S-a născut fizicianul şi exploratorul elveţian Auguste Piccard, cunoscut pentru explorarea stratosferei superioare și a adâncurilor mării cu nave de concepție proprie; în 1930 a construit un balon pentru a studia razele cosmice; inventatorul stratostatului (1932) şi al batiscafului (m. 1962)

– 1887: S-a născut Arthur Rubinstein, pianist american de origine poloneză (m. 1982)

– 1903: A murit compozitorul francez de operetă Robert Planquette (n. 1848)

– 1906: S-a născut Robert Alton, dansator și coregraf american; figură majoră în coregrafia musicalurilor de la Broadway și de la Hollywood din 1930 până la începutul anilor 1950 (m. 1957) – 120 de ani

– 1912: S-a născut pictorul american Jackson Pollock, unul dintre exponenţii de frunte ai expresionismului abstract (m. 1956)

– 1921: S-a născut (în Grecia) editorul francez de origine aromână Constantin Tacou, stabilit la Paris din 1948; a fost director al prestigioaselor „Cahiers de l’Herne”; editor constant al lui Emil Cioran şi Mircea Eliade; în 1995 a primit un premiu pentru activitate editorială excepţională din partea Fundaţiei Culturale Române (m. 2001) – 105 ani

– 1922: S-a născut biochimistul american Robert W. Holley; lucrări privind codul genetic; Premiul Nobel pentru medicină în 1968, împreună cu conaţionalii săi Har Gobinda Khorana şi Marshall W. Nirenberg (m. 1993)

– 1925: S-a născut actorul, dansatorul și cântărețul american Don McKay (m. 2018)

– 1927: S-a născut regizorul japonez de film Hiroshi Teshigahara (m. 2001)

– 1928: A murit Vicente Blasco Ibáñez, scriitor, jurnalist şi politician spaniol (n. 1867)

– 1929: S-a născut clarinetistul britanic Acker Bilk (numele întreg: Bernard Stanley Bilk), lider al trupei de jazz Paramount (m. 2014)

– 1930: S-a născut cântăreţul clasic de muzică indiană Pandit Jasraj, a cărui carieră se întinde pe o perioadă de opt decenii; a contribuit la popularizarea muzicii indiene în întreaga lume, datorită stilului său inovator (m. 2020)

– 1931: S-a născut actriţa și pictorița italiană Lucía Bosé; stabilită în Spania (m. 2020) – 95 de ani

– 1931: A murit generalul francez Henri Mathias Berthelot; ca şef al misiunii militare franceze în România, a contribuit la reorganizarea Armatei române în primăvara anului 1917; a elaborat planurile de operaţii în vederea desfăşurării bătăliilor din vara anului 1917 contra trupelor germane, iar biruinţele de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz din iulie-septembrie 1917 au fost şi un rezultat al reorganizării armatei române întreprinse de generalul Berthelot; membru de onoare străin al Academiei Române (1926) (n. 1861) – 95 de ani

– 1935: S-a născut David Lodge, romancier, teoretician, critic literar, profesor, dramaturg şi scenarist britanic; se numără printre clasicii în viaţă ai literaturii britanice; cunoscut pentru o trilogie de romane în care descrie cu ironie mediul universitar: ”Changing Places” (1975), ”Small World” (1984) şi ”Nice Work” (1988) (m. 2025)

– 1936: S-a născut Alan Alda, actor de film, scenarist şi regizor american – 90 de ani

– 1936: S-a născut poetul, romancierul și eseistul albanez Ismail Kadaré, stabilit, din 1990, în Franţa; în 1992 a câștigat Premiul mondial Cino Del Duca, iar în 2005 a devenit câștigătorul inaugural al Premiului Internațional Man Booker (m. 2024) – 90 de ani

– 1937: S-a născut istoricul de film şi omul de televiziune ceh Karel Čáslavský (m. 2013)

– 1938: S-a născut Tomas Lindahl, biochimist britanic de origine suedeză, specializat în cercetări asupra cancerului; Premiul Nobel pentru Chimie în anul 2015 (împreună cu Paul Modrich şi Aziz Sancar), „pentru studii ale mecanismului de reparare ADN”

– 1938: S-a născut halterofilul ucrainean Leonid Ivanovici Zhabotinski, care a stabilit 19 recorduri mondiale şi a câştigat două medalii de aur la Jocurile Olimpice (1964, 1968) (m. 2016)

– 1939: A murit William Butler Yeats, dramaturg irlandez, una dintre cele mai importante figuri al literaturii secolului al XX-lea, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1923 (n. 1865)

– 1940: S-a născut Miguel Barnet, scriitor şi etnolog cubanez

– 1944: S-a născut Rosalía Mera Goyenechea, femeie de afaceri din Spania; a înfiinţat, împreună cu fostul său soţ Amancio Ortega, grupul „Inditex”, devenit „un imperiu” în domeniul textilelor cu mărci precum „Zara”, dar şi „Massimo Dutti” sau „Pull and Bear”; a fost cea mai bogată femeie din Spania (m. 2013)

– 1944: S-a născut compozitorul britanic Sir John Tavener; majoritatea lucrărilor sale au ca sursă de inspiraţie spiritualitatea creştină (m. 2013)

– 1944: S-a născut actorul britanic Andrew Jack (pe numele său adevărat Andrew Hutchinson), cunoscut mai ales din seria „Star Wars” (m. 2020)

– 1947: A murit Reynaldo Hahn, compozitor şi dirijor francez de origine venezueleană; în ultimii ani ai vieţii a fost directorul Operei Mari din Paris (n. 1875). NOTĂ: Unele surse dau ca an al nașterii 1874

– 1972: A murit Dino Buzzati (Traverso) jurnalist, scriitor și pictor italian cunoscut în principal pentru romanul „Deșertul Tătarilor” (n. 1906)

– 1979: A murit Hans Scherfig, scriitor şi pictor danez (n. 1905)

– 1994: A murit scriitorul australian Frank Hardy (n. 1917)

– 1996: A murit Joseph Brodsky, poet, dramaturg şi eseist american de origine rusă; exilat de autorităţile sovietice în iunie 1972, va primi cetăţenia americană în 1980; Premiul Nobel pentru literatură în 1987 (n. 1940) – 30 de ani

– 2002: A murit Astrid Lindgren, scriitoare suedeză de literatură pentru copii (n. 1907)

– 2008: A murit Arhiepiscopul Christodoulos al Atenei, întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Autocefale a Greciei (n. 1939)

– 2013: A murit scriitorul, jurnalistul şi traducătorul finlandez Benedict Zilliacus (n. 1921)

– 2013: A murit pictorul ceh Oldrich Kulhanek (n. 1940)

– 2014: A murit Tom (Thomas Mitchell) Sherak, producător american de film, fost preşedinte (2009-2012) al Academiei Americane de Arte şi Ştiinţe ale Filmului (care organizează ceremonia anuală a Premiilor Oscar); totodată, el s-a aflat la conducerea Studiourilor 20th Century Fox timp de 17 ani (n. 1945)

– 2015: A murit chimistul francez Yves Chauvin; Premiul Nobel pentru Chimie în 2005, împreună cu americanii Robert Grubbs şi Richard Schrock, pentru elaborarea unei tehnici prin care industriile de resort pot produce medicamente şi materiale plastice având drept rezultat un număr mai redus de poluanţi (n. 1930)

– 2017: A murit Lennart Nilsson, fotograf, fotoreporter de război, documentarist şi portretist suedez; pionierul fotografiei medicale, primul care a documentat „universul interior” al fiinţei umane, până la nivelul celulei; a devenit celebru pentru fotografiile sale cu fetuşi umani (n. 1922)

– 2017: A murit inginerul american de sunet Richard Portman; a realizat sunetul a peste 200 de filme şi a mixat sunetul seriei „Star Wars” a lui George Lucas (n. 1934)

– 2021: A murit actriţa afro-americană Cicely Tyson (n. 1924) – 5 ani

– 2021: A murit, în Germania, Paul J. Crutzen, chimist olandez, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în 1995 (n. 1933) – 5 ani

– 2021: A murit actorul de teatru și film și profesorul rus Vasili Lanovoi (n. 1934) – 5 ani

Sursa: RADOR