Calendarul zilei – 12 decembrie
Publicat de Codrin RAITA, 12 decembrie 2025, 05:00 / actualizat: 15 decembrie 2025, 14:58
S-a întâmplat într-o zi de 12 decembrie
* Se marchează 175 de ani (1850) de când cancelaria imperială de la Viena ridica Episcopia Unită de la Blaj la rangul de Mitropolie (hotărâre confirmată de Cancelaria papală la 26.XI.1853) şi înfiinţa, pe lângă Episcopia de la Oradea, încă două episcopii, la Gherla şi la Lugoj; primul mitropolit greco-catolic a fost Alexandru Sterca-Şuluţiu
* Acum 161 de ani (1864) Episcopia ortodoxă de la Sibiu a fost ridicată la rangul de mitropolie, având în subordine episcopiile de Arad şi de Caransebeş. Andrei Şaguna a fost numit mitropolit (12/24)
* Cu 129 de ani în urmă (1896) inginerul şi fizicianul italian, Guglielmo Marconi (1874-1937), a făcut la Londra prima demonstraţie publică a radioului. Contribuţia sa la dezvoltarea comunicaţiilor prin unde scurte constituie baza tuturor tehnologiilor moderne de radiodifuziune. Îmbunătăţirile aduse de el în domeniul aerian al undelor au fost deosebit de importante pentru mărirea distanţei la care se putea transmite
* Acum 124 de ani (1901) avea loc transmiterea primului semnal radio transatlantic. Din Anglia (de la Poldhu din Cornwall) au fost emise către Canada (Terra Nova), cele trei puncte ale literei „S” în limbajul morse. Această primă radiocomunicaţie transatlantică a fost realizată de fizicianul italian Guglielmo Marconi (1874-1937), după ce tentativa din ziua anterioară eşuase
* Sunt marcați 100 de ani (1925) de când, din motive personale, speculate de conducerea Partidului Naţional Liberal, pentru care nu prezenta suficiente garanţii, prinţul Carol al II-lea a renunţat, pentru a treia oară, la tron, hotărându-se să rămână în străinătate sub numele de Carol Caraiman. La data de 31.XII.1925 Consiliul de Coroană a ratificat renunţarea prinţului Carol al II-lea la tron, în favoarea fiului său, Mihai de Hohenzollern. Totuși, Carol al II-ea a devenit rege al României în 1930, la 3 ani după moartea tatălui său. Între timp, România fusese condusă de un Consiliu de Regență, în numele fiului său, Mihai. Regele Carol al II-lea a rămas pe tron 10 ani, până în septembrie 1940, când a renunțat la coroană, pentru a patra și ultima oră, în contextul în care România pierduse Basarabia, Bucovina de Nord, Transilvania și Cadrilaterul. Pe 6 septembrie 1940, a semnat actul de trecere a coroanei către fiul său, Mihai. Regele Carol al II-lea a murit în exil, în Portugalia, iar rămășițele sale pământești au putut fi aduse în țară abia după căderea comunismului
* În urmă cu 84 de ani (1941) România declara război Statelor Unite ale Americii la insistenţele Germaniei şi Italiei (în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale). Între cele două ţări nu au avut loc operaţii militare directe, momentul marcând ruperea relaţiilor diplomatice, reluate pe 1 octombrie 1946, după întreruperea impusă de război
* Tot acum 84 de ani (1941) Adolf Hitler anunţa planul de exterminare a evreilor, la o întrunire a Partidului Nazist (Reichsleiter) şi a liderilor regionali de partid (Gauleiteri). Soluţia finală a problemei evreieşti în Europa se referea la planul germano-nazist de executare a genocidului sistematic împotriva evreilor europeni în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Punerea în practică a acestei „soluţii finale” a dus la Holocaust. Chiar şi înainte de punerea definitivă în practică a planurilor soluţiei finale în 1942, au fost ucişi în masă aproximativ un milion de evrei, dar numai după ce s-a luat decizia eradicării întregii populaţii evreieşti a început cu adevărat măcelul în lagărele de exterminare
* Cu 29 de ani în urmă (1996) începea guvernarea Cabinetului prezidat de Victor Ciorbea, care a durat până la 30 martie 1998
* Acum 26 de ani (1999), în urma unor puternice furtuni ce au avut loc în Europa de Vest (totalul pagubelor fiind evaluat la peste 5 miliarde euro), petrolierul Erika a naufragiat în largul coastelor Bretania. Mai multe sute de kilometri de plajă de pe coasta Atlanticului au fost invadate de „mareea neagră” provenită de pe petrolier
* Se împlinesc 25 de ani (2000) de când era încheiat Acordul de la Alger, un acord de pace între guvernele Eritreea și Etiopia, semnat la 12 decembrie 2000, în capitala Algeriei, pentru a încheia în mod oficial războiul Eritreea-Etiopia, conflict de frontieră desfășurat de cele două țări între anii 1998-2000. În acord, cele două părți au reafirmat Acordul privind încetarea ostilităților, care a fost semnat la 18 iunie 2000. Acordul din Alger prevedea schimbul de deținuți și întoarcerea persoanelor strămutate și a instituită o Comisie de frontieră, pentru delimitarea frontierei și o Comisie de reclamații, pentru evaluarea pagubelor cauzate de conflict
* Acum 12 ani (2013), reuniţi la Bruxelles, miniştrii de finanţe din blocul comunitar au găsit o formulă finală pentru înfiinţarea unei autorităţi unice de supraveghere bancară, primul pas pentru înfiinţarea unei uniuni bancare pentru blocul comunitar. Instituţia de supraveghere avea să funcţioneze începând cu 1 martie 2014, în cadrul Băncii Centrale Europene, fiind condusă de câte un reprezentant al celor 17 state din zona euro, patru oficiali din cadrul BCE, un preşedinte şi un vicepreşedinte
* Se marchează 10 ani (2015) de când, la Paris, s-a încheiat un nou acord global istoric privind schimbările climatice, acesta fiind primul acord multilateral major încheiat în secolul al XXI-lea, ce pune bazele unui plan global de acţiune pe care omenirea ar trebui să îl urmeze pentru a evita schimbări climatice periculoase, limitând încălzirea globală la sub 2°C. Acordul de la Paris privind schimbările climatice a intrat în vigoare la data de 4 noiembrie 2016, după ce a fost ratificat de 72 de țări, inclusiv România, care și-a asumat reducerea cu 43% a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) până în 2030 față de 2005, în sectoarele non-ETS, de exemplu transport, agricultură, construcții și gestiunea emisiilor din deșeuri. Guvernul României a adoptat, în data de 28 septembrie, proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de la Paris la Convenția-cadru a ONU asupra schimbărilor climatice
Aniversări – Comemorări
– Sf. Ierarh Spiridon, Episcopul Trimitundei, făcătorul de minuni (Calendarul Creştin-Ortodox 2025)
– Sf. Episcop Spiridon al Trimitundei (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2025)
– 1893: S-a născut (la Bucureşti) Edward G. Robinson, actor american de film; după o carieră cinematografică întinsă pe mai mult de cinci decenii, Institutul American de Film l-a clasat pe Robinson printre cei mai mari actori ai secolului al XX-lea (m. 1973, la Los Angeles, SUA)
– 1895: S-a născut Ilie Lazăr, jurist și om politic; personalitate emblematică a Maramureșului, fruntaș al Partidului Național Țărănesc în perioada interbelică; a luptat în Primul Război Mondial pentru eliberarea Cernăuțiului, apoi cu trupele de moldoveni a participat la eliberarea orașului Sighet; a fost cel mai tânăr semnatar al actului Unirii din 1918; în perioada regimului comunist a suportat calvarul detenției politice (m. 1976) – 130 de ani
– 1905: S-a născut poetul Virgil Huzum (m. 1987) – 120 de ani
– 1907: S-a născut botanistul Nicolae Sălăgeanu; cercetări în domeniul fotosintezei, nutriţiei şi respiraţiei plantelor; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1988)
– 1908: A murit compozitorul şi dirijorul Eduard Wachmann; fondator, dirijor şi director al Societăţii Filarmonice Române din Bucureşti (1868-1906), prima orchestră simfonică românească având caracter permanent (n. 1836)
– 1927: S-a născut Ion M. Anghel, diplomat, jurist și profesor universitar; una dintre personalităţile emblematice ale diplomației din ultima jumătate de secol
– 1929: S-a născut Marin Bucur, istoric literar, scriitor şi ziarist (m. 1994)
– 1933: S-a născut pictorul Viorel Mărginean; director al Muzeului Naţional de Artă al României (1994-1995); ministru al culturii în perioada 1995-1996; membru de onoare al Academiei Române din 2006 (m. 2022)
– 1934: A murit pictorul George Demetrescu Mirea (n. 1852)
– 1936: S-a născut atleta Iolanda Balaş-Söter, prima campioană olimpică a atletismului românesc; deţine 14 recorduri mondiale la săritura în înălţime, dintre care 12 consecutive, 2 titluri de campioană olimpică, 3 europene (şi o medalie de argint), 3 titluri mondiale universitare, 9 titluri balcanice, 19 titluri naţionale; prima atletă din lume care a fost desemnată pentru Hall of Fame, Muzeul gloriilor disciplinei-regină; a intrat în Guiness Book pentru cele 142 de victorii consecutive; a înfiinţat, în 1993, Fundaţia Atletismului Românesc, una dintre primele fundaţii cu profil de sport, pentru susţinerea atletismului românesc şi a echipei reprezentative a României; a fost preşedintele Federaţiei Române de Atletism din 1988 până în 2005 (m. 2016)
– 1939: S-a născut Tudor Octavian, scriitor, critic de artă, jurnalist și publicist
– 1939: S-a născut fizicianul şi profesorul Ioan Baltog; cercetări privind efecte de compoziţie, structură şi dimensionalitate asupra proprietăţilor materiei condensate – procese fizice, modele, tehnici experimentale; membru corespondent al Academiei Române din 2016 (m. 2016)
– 1941: S-a născut Smaranda Oţeanu-Bunea, critic muzical şi compozitoare; vicepreședinte al Uniunii Criticilor, Redactorilor și Realizatorilor Muzicali din 1990; director fondator al Colegiului Criticilor Muzicali (1978), Uniunii Criticilor Muzicali (1990), Operei Comice pentru Copii (1998), Teatrului Stela Popescu (2016), Teatrului Muzical Ambasadorii (2017), al revistelor Melos, Minison, Monopol (1990), al Forumului Muzical Român (2000); a fost președinte fondator al Fundaţiei „Oedip”, director general artistic (1995–1998), apoi director media (2000–2002) al Operei Naţionale București
– 1942: S-a născut dirijorul Alexandru Lascae (m. 2009)
– 1951: S-a născut Sorin Preda, jurnalist, scriitor şi profesor (m. 2014)
– 1953: S-a născut Dan C. Mihăilescu, critic şi istoric literar, eseist; în perioada 2000-2015, a prezentat emisiunea „Omul care aduce cartea”, difuzată de postul ProTV între anii 2000-2015
– 1955: S-a născut ÎPS Teodosie (numele laic: Teodosie Petrescu), arhiepiscop al Tomisului (din 2001) – 70 de ani
– 1955: S-a născut Sorin Ilieşiu, cineast şi om politic; între 1979 și 1990 a fost director de imagine la Studiourile cinematografice Buftea – 70 de ani
– 1962: A murit Felix Aderca (numele la naştere: Zelicu Froim Adercu), prozator, dramaturg, poet, eseist, estetician şi publicist (n. 1891)
– 1983: A murit actorul și profesorul Amza Pellea, reprezentant al promoției de aur a teatrului românesc (n. 1931)
– 1989: A murit chimistul Ion Zugrăvescu; lucrări în domeniul chimiei organice; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1910)
– 1990: A murit chimistul Gheorghe Claudiu Suciu; contribuţii în dezvoltarea, proiectarea şi testarea proceselor din industria petrolului; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1905) – 35 de ani
– 1994: A murit Victor V. Martinescu, poet şi prozator; condamnat la închisoare, între anii 1947 şi 1952, pentru tentativa de a părăsi ilegal ţara; este deţinut din nou, între anii 1958 şi 1964, datorită unor texte anticomuniste – poeme şi însemnări considerate antiguvernamentale, trimise spre publicare în Franţa (vor apărea în 1956, prezentate de Virgil Ierunca, în revista „Caiete de dor”, sub pseudonimul Haiduc) (n. 1910)
– 1996: A murit actriţa Ileana Predescu (n. 1927)
– 2002: A murit juristul Ion P. Filipescu; contribuţii în domeniul dreptului civil, al dreptului internaţional privat şi al dreptului comercial internaţional; membru titular al Academiei Române din 1993 (n. 1927)
– 2008: A murit sculptorul şi profesorul Vasile Gorduz (n. 1933)
– 2011: A murit cântăreaţa Mălina Olinescu (n. 1974)
– 2017: A murit artista plastică Ala Jalea Popa, fiica sculptorului Ion Jalea (n. 1926)
– 2021: A murit Florin Constantin Pavlovici, scriitor, memorialist și traducător; fost secretar general de redacție în cadrul vechiului Departament Literatură și Artă, al Societății Române de Radiodifuziune; a realizat una dintre cele mai prestigioase emisiuni culturale radio „Dicționar de literatură universală”; fost deținut politic pentru 5 ani și autor al volumelor „Tortura pe înțelesul tuturor” (2001) și „Frica și pânda” (2010) (n. 1936)
– 2021: A murit poetul şi jurnalistul Lucian Avramescu; fondatorul Agenţiei de ştiri „A.M. Press” (1991), prima agenţie de presă cu capital privat înfiinţată după 1989 (n. 1948)
– 2022: A murit pictorul și profesorul Florin Ciubotaru (n. 1939)
– 2024: A murit Dan Grecu, fost gimnast de performanţă, ulterior antrenor coordonator al lotului naţional masculin de gimnastică, arbitru internaţional; primul campion mondial al gimnasticii românești (în 1974) și primul campion european (în 1975) (n. 1950) – 1 an
– 2024: A murit Nicu Sârghea, toboșarul trupei Vunk (n. 1976) – 1 an
EVENIMENTE EXTERNE
– Bruxelles: Reuniunea miniștrilor de finanțe ai UE (Ecofin)
– Cetatea Vaticanului: În comemorarea liturgică a Fericitei Fecioare Maria de la Guadalupe, patroana Americii, Papa Leon al XIV-lea prezidează Sfânta Liturghie la ora locală 16:00, în bazilica San Pietro
– Așgabat, Turkmenistan: Forum dedicat Anului Păcii și Încrederii proclamat de ONU, la care se așteaptă să participe președintele rus Vladimir Putin
– Tokyo: Lansarea în Japonia a documentarului de Shiori Ito, simbol al mișcării japoneze #MeToo, după o lungă întârziere
– Los Angeles: Cea de-a XII-a ceremonie de decernare a Game Awards
-Londra: Actriţa britanică Kate Winslet s-a declarat ‘mândră’ să-şi prezinte primul film, ‘Goodbye June’, cu un scenariu scris de fiul ei, Joe Anders, cu ocazia premierei mondiale organizate de curând la Londra. Inspirată de moartea mamei actriţei, pelicula spune povestea unei familii cu patru copii, care se pregătesc să îşi ia rămas-bun de la mama lor, June, bolnavă de cancer şi internată în spital în perioada sărbătorilor de iarnă.Aceasta din urmă este interpretată de Helen Mirren, iar copiii săi sunt jucaţi de Toni Collette, Johnny Flynn, Andrea Riseborough şi Kate Winslet însăşi. Filmul va fi lansat în cinematografe pe 12 decembrie în Regatul Unit, urmând să fie disponibil pe Netflix începând cu 24 decembrie.
– Elveția: Schi alpin – Cupa Mondială feminină de la St. Moritz (12 – 14 dec.)
Aniversări – Comemorări
– „Ziua Internațională a Neutralității”, marcată anual, începând cu 2017, de Organizația Națiunilor Unite, prin adoptarea, la 2 februarie 2017, a Rezoluției 71/275, introdusă de Turkmenistan (12 decembrie este a doua zi națională a statului Turkmenistan, cunoscută ca „Ziua neutralității”, în care și-a declarat starea permanentă de neutralitate). Rostul acestei zile este de a sublinia importanța principiilor suveranității și egalității în drepturi ale statelor membre, dreptul lor la integritate teritorială, autodeterminare și respingere a încercărilor de amestec în afacerile interne; totodată, ziua promovează rezolvarea pașnică, pe cale diplomatică a disputelor internaționale, în așa fel încât pacea și securitatea mondiale să nu fie compromise
– „Ziua pentru Acoperirea Universală cu Servicii de Sănătate”; la 12 decembrie 2012, în cadrul celei de-a 53-a Adunări Generale a Națiunilor Unite (ONU), a fost adoptată de 193 de țări rezoluția privind acoperirea universală de sănătate (Universal Healt Coverage – UHC), care solicită țărilor să furnizeze asistență medicală accesibilă și de calitate fiecărei persoane, oriunde
– Ziua naţională a Republicii Kenya; aniversarea proclamării independenţei – 1963
– Sărbătoarea națională a Turkmenistanului – „Ziua neutralității”; la 12 decembrie 1995 (- 30 de ani) a fost recunoscut ca stat Neutru Permanent prin Rezoluția 50/80 a Adunării Generale a ONU, reafirmată la 3 iunie 2015, prin Rezoluția 69/285. NOTĂ: Turkmenistan a devenit stat independent la 27 octombrie 1991 și de atunci această dată este sărbătorită ca Ziua Independenței a Turkmenistanului
– „Ziua Constituţiei” Federaţiei Ruse; sărbătoare de stat stabilită prin decret prezidenţial; la 12.XII.1993 a avut loc referendumul pentru adoptarea noii Constituţii, care a intrat în vigoare la 24.XII.1993
– 1792: S-a născut eroul naţional grec Alexandru Ipsilanti, şef suprem al Eteriei; a condus lupta de eliberare de sub dominaţia otomană (m. 1828)
– 1821: S-a născut scriitorul francez Gustave Flaubert (m. 1880)
– 1863: S-a născut pictorul norvegian Edvard Munch (m. 1944)
– 1866: S-a născut chimistul elveţian Alfred Werner; lucrări fundamentale în domeniul combinaţiilor complexe; Premiul Nobel pentru chimie în 1913 (m. 1919)
– 1877: A murit José de Alencar, scriitor, jurnalist, om politic şi avocat brazilian (n. 1829)
– 1889: A murit poetul englez Robert Browning; alături de Alfred Tennyson, a fost cea mai importantă personalitate a poeziei victoriene (n. 1812)
– 1903: S-a născut Yasujiro Ozu, regizor japonez de film; cunoscut și datorită tehnicii sale de filmare distinctivă, pe care a dezvoltat-o încă din timpul când realiya filme mute (m. 1963)
– 1909: A murit Karl Krumbacher, istoric şi filolog german; profesor de filologie greacă la Universitatea din München, a fost considerat drept întemeietorul studiilor de istorie bizantină, fiind, totodată, titularul primei catedre de filologie bizantină din lume; în 1892 a pus bazele primei reviste de studii bizantine; membru de onoare străin al Academiei Române din 1906 (n. 1856)
– 1915: S-a născut Frank Sinatra, cântăreţ şi actor de film american (m. 1998) – 110 ani
– 1923: S-a născut pictorul şi sculptorul catalan Antoni Tapies; cunoscut datorită pânzelor şi compoziţiilor sale uimitoare, realizate uneori din materiale recuperabile (m. 2012)
– 1923: S-a născut Robert William „Bob” Barker, producător american de televiziune între anii 1956 și 1975 și prezentator de televiziune, fiind între 1972 și 2007 gazda emisiunii „Prețul Corect”; recompensat de-a lungul anilor cu 19 premii Emmy; activist pentru drepturile animalelor (m. 2023)
– 1928: S-a născut scriitorul kârgâz Chingiz Aitmatov (m. 2008)
– 1928: S-a născut pictorul şi sculptorul mexican abstract Manuel Felguerez; a făcut parte din aşa-numita „Generación de la Ruptura”, care s-a distanţat în jurul anului 1950 de curentul naţionalist al muralismului mexican – reprezentat de artişti precum Diego Rivera (1886-1957) şi David Alfaro Siqueiros (1896-1974) – în căutarea unei expresii artistice mai universale (m. 2020)
– 1929: S-a născut John Osborne, dramaturg şi scenarist britanic (m. 1994)
– 1937: S-a născut Roberto Benzi, dirijor francez de origine italiană
– 1937: S-a născut interpreta americană de muzică pop Connie Francis (născută Concetta Franconero) (m. 2025). NOTĂ: Mai multe surse menționează ca an al nașterii 1938
– 1940: S-a născut Dionne Warwick, cântăreaţa de rock, realizatoarea tv și actrița americană – 85 de ani
– 1940: S-a născut Arnaldo Jabor, regizor și producător de film brazilian, scenarist, scriitor, jurnalist și expert politic pentru rețeaua de televiziune braziliană Rede Globo; cunoscut pentru filmul „Eu sei que vou te amar” (m. 2022) – 85 de ani
– 1943: S-a născut cântărețul, saxofonistul de jazz, compozitorul și producătorul american Grover Washington, Jr.; unul dintre fondatorii genului de jazz neted (m. 1999)
– 1945: S-a născut René Pétillon, unul dintre cei mai cunoscuţi caricaturişti francezi în domeniul satirei politice și un popular autor de bandă desenată (cea mai cunoscută fiind „L’Enquęte corse”) (m. 2018) – 80 de ani
– 1951: S-a născut Richard J. Davidson, doctor în psihologia personalității, psihopatologie și psihofiziologie, profesor de psihologie și psihiatrie la Universitatea din Wisconsin-Madison; fondator și președinte al Centrului pentru minți sănătoase; considerat, alături de Daniel Goleman, titan al jurnalismului științific și al cercetării în domeniul neuroștiințelor; în 2006 a fost numit unul din cei mai influenți 100 de oameni din lume, de către „Time Magazine”
– 1951: S-a născut exploratorul, pictorul, scriitorul și preotul rus Fiodor Koniuhov; primul om care a atins cinci puncte considerate inaccesibile ale Globului: polul Nord geografic (de trei ori), Polul Sud geografic, Polul inaccesibilității din Oceanul Arctic (insula Svalbard), Vf. Everest (polul alpiniștilor) și Capul Horn (polul navigatorilor)
– 1957: S-a născut actorul belgian Serge Larivière (m. 2018)
– 1963: A murit Yasujirō Ozu, regizor japonez de film (n. 1903)
– 1970: S-a născut compozitorul, pianistul şi profesorul scoţian David Horne – 55 de ani
– 1999: A murit romancierul american Joseph Heller (n. 1923)
– 2001: A murit Jean Richard, actor francez (n. 1921)
– 2013: A murit actriţa americană Audrey Totter, celebră pentru interpretarea unor roluri negative în filmele anilor 40 ai secolului trecut (n. 1917)
– 2013: A murit actorul american Tom Laughlin (nume real: Thomas Robert Laughlin) (n. 1931)
– 2018: A murit scriitorul, jurnalistul și editorul german Wilhelm Genazino (n. 1943)
– 2019: A murit actorul american Danny Aiello, specializat în roluri de mafiot italian (n. 1933)
– 2019: A murit Sir Peter (George) Snell, considerat cel mai mare atlet neo-zeelandez; triplu campion olimpic în probe de semifond (n. 1938)
– 2020: A murit fizicianul și profesorul american de origine germană Jack Steinberger; împreună cu colegii săi Leon Lederman şi Melvin Schwartz, a făcut cercetări asupra particulelor subatomice, a forţei nucleare şi a radioactivităţii; cei trei au primit Premiul Nobel pentru fizică în 1988 pentru descoperirea legăturii dintre neutroni (n. 1921) – 5 ani
– 2020: A murit scriitorul britanic John Le Carré (nume real: David John Moore Cornwell), maestru al romanului de spionaj, care a vândut peste 60 de milioane de cărţi în întreaga lume (n. 1931) – 5 ani
– 2020: A murit cântăreţul country Charley (Frank) Pride, primul star de culoare al acestui gen muzical şi, totodată, primul artist de culoare care a fost inclus în Country Music Hall of Fame; a câştigat patru premii Grammy (n. 1934) – 5 ani
– 2021: A murit cântărețul, actorul și producătorul mexican de film Vicente Fernandez, „regele cântecului popular” şi starul orchestrelor de mariachi, supranumit „Sinatra al muzicii ranchera”; în cei 50 de ani de carieră a fost recompensat cu trei premii Grammy şi cu nouă premii Latin Grammy (n. 1940)
– 2024: A murit pianistul, compozitorul de jazz, aranjorul și dirijorul francez Martial Solal, un „rege” al improvizaţiei de renume mondial; a realizat numeroase coloane sonore de filme, în special cea a manifestului Noului Val, „A bout de souffle”, în regia lui Jean-Luc Godard, şi a înregistrat peste o sută de discuri în format solo, duo şi trio sau chiar cu big band (n. 1927) – 1 an
– 2024: A murit Wolfgang Becker, regizor și scenarist german; cunoscut publicului internațional pentru lucrarea sa „Good Bye, Lenin!” (n. 1954) – 1 an
Sursa: RADOR
