CONSTANȚA: O nouă ședință extraordinară a CLM, pentru compensarea taxei de 200 de lei, anulată de instanță

Primul proiect de hotărâre privind compensarea a fost respins la diferență de un vot în ședința anterioară.

Publicat de Adina Sîrbu, 10 decembrie 2025, 14:22

Consilierii municipali USR Constanța, alături de alți consilieri locali, au depus un nou proiect de hotărâre pentru compensarea taxei de 200 de lei anulată de Curtea de Apel Constanța. Proiectul va fi supus votului în cadrul unei ședințe extraordinare ce a fost convocată pentru ziua de vineri, 12 decembrie, ora 12.00.

Acest demers reprezintă o nouă încercare prin care ne dorim să corectăm nedreptatea la care Chițac și acoliții săi politici i-au supus pe cetățeni – nu doar prin impunerea taxei, ci și prin refuzul vehement al primarului de a returna banii încasați ilegal.

Cei aproape 60.000 de constănțeni care au plătit taxa impusă de primarul Vergil Chițac, cu voturile consilierilor PSD și PNL, trebuie să fie compensați. Amintim că în prima ședință extraordinară, convocată la începutul acestei luni, consilierii PSD și PNL s-au abținut, iar proiectul nu a trecut. Reacția societății civile a fost puternică și sperăm că, de data aceasta, toți consilierii, mai ales cei care una au declarat și alta au votat, să fi înțeles că nu își pot bate joc la nesfârșit de banii contribuabililor, au transmis reprezentanții USR Constanța într-un comunicat.

Pe de altă parte, a apărut și motivarea hotărârii Curții de Apel cu privire la anularea taxei de 200 de lei, iar avocatul Emil Mihail Tatu vine cu un rezumat al motivelor reținute de instanță, în contextul convocării noii ședințe extraordinare de CLM pentru aprobarea compensării, respinse la diferență de un vot în ședința anterioară.

Sinteza motivelor care au stat la baza anulării taxei de către Curtea de Apel 

Discriminare între contribuabili – încălcarea egalității fiscale. Curtea confirmă motivul central al Tribunalului: taxa este nelegală pentru că discriminează între categorii de contribuabili aflați în situații comparabile (discriminarea între persoane fizice  – abonament Zona 2 și restul contribuabililor, precum și  discriminarea între persoane fizice și persoane juridice). În esență, taxa cade pentru că atinge egalitatea fiscală: acordă facilități nejustificate unor persoane fizice (abonament Zona 2) și exclude nejustificat persoanele juridice deși toate folosesc, în principiu, același spațiu public.

Dublă sancționare pentru aceeași conduită (amendă contravențională și majorări de întârziere). Curtea reține că astfel se instituie două sancțiuni pentru aceeași faptă (neplata la termen a obligației fiscale): una fiscală (majorările) și una contravențională (amenda), ceea ce este nelegal, în condițiile în care pentru aceeași conduită nu pot fi aplicate cumulativ două sancțiuni de natură diferită.

Taxa devine, în realitate, un „impozit mascat” pe autoturisme. Curtea arată că prin instituirea taxei în sarcina tuturor persoanelor fizice domiciliate în municipiu, care dețin sau utilizează autovehicule înregistrate fiscal la SPIT, se pornește de la o prezumție absolută că toate aceste autovehicule „utilizează domeniul public sau privat” (în sensul staționării). Instanța califică abordarea ca fiind nelegală: din simplul fapt că o persoană deține un autoturism nu se poate deduce, în mod absolut, că acesta staționează pe domeniul public sau privat al municipiului; există suficiente situații în care autovehiculele nu staționează pe astfel de locuri publice.

Dacă obligația este legată doar de calitatea de proprietar/utilizator de autoturism înregistrat în Constanța, fără legătură efectivă cu staționarea pe domeniul public, atunci „taxa” se transformă într-un al doilea impozit pe autovehicule, ceea ce este nelegal. Față de taxa de folosire a tramei stradale de către utilaje/autovehicule de transport marfă), condiționată de utilizarea efectivă a drumurilor, la taxa de 200 de lei pentru persoane fizice, criteriul este doar deținerea/autoutilității înregistrate în oraș, fără dovada folosirii efective a domeniului public. Instanța folosește această comparație tocmai ca să arate că, în cazul taxei de 200 de lei, configurația este eronată și o rupe de conceptul de „utilizare temporară a locurilor publice”.

Concluzii

CLM poate să instituie o taxă pentru utilizarea domeniului public, dar taxa trebuie să fie legată de o utilizare efectivă, determinabilă a unui spațiu (locuri de parcare amenajate, zone delimitate, evenimente, activități etc.) și trebuie însoțită de o contraprestație concretă: amenajare, marcaj, iluminat, siguranță, sistem de management, NU doar existența teoretică a străzilor și trotuarelor.

La întrebarea dacă mai poate Primăria introduce o taxă forfetară anuală doar pentru că ești proprietar de mașină în Constanța, răspunsul, potrivit motivării Curții, este practic NU, dacă baza de impunere este pur și simplu calitatea de proprietar/utilizator al unui autoturism înregistrat la SPIT, fără legătură cu un serviciu determinat și fără o contraprestație efectivă și verificabilă în favoarea plătitorului.

O taxă doar pentru existența în proprietate a unei mașini este nelegală, fiindcă reprezintă un impozit mascat pe premisa staționării mai mult de 5 minute a acelui vehicul pe domeniul public sau privat al UAT or un al doilea impozit pe același autoturism NU poate fi introdus sub masca unei „taxe pentru utilizarea domeniului public”, a mai explicat avocatul Emil Mihail Tatu.

Totodată, el îi îndeamnă pe constănțeni să formuleze în continuare cereri de compensare sau restituire a sumei.