Calendarul zilei – 26 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 26 octombrie 2025, 05:00 / actualizat: 27 octombrie 2025, 14:33

S-a întâmplat într-o zi de 26 octombrie 

* Cu 528 de ani în urmă (1497) a avut loc Lupta de la Codrii Cosminului (pădure la sud de Cernăuţi), care a avut drept combatanţi pe Ştefan cel Mare, domnitor moldovean şi regele Ioan I Albert al Uniunii Polono-Lituaniene. Bătălia a avut loc în Codrii Cosminului, la circa 100 km nord de capitala de atunci Suceava (în poloneză Suczawa), între actualele comune Voloca pe Derelui şi Valea Cosminului din raionul Adâncata, regiunea Cernăuţi, având ca rezultat o victorie importantă a moldovenilor

* Se marchează 165 de ani (1860) de când era inaugurată, în prezenţa domnitorului Alexandru Ioan Cuza, Universitatea din Iaşi, prima universitate modernă din Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești, ce a cuprins la început doar trei facultăţi: Facultatea de Filosofie, Drept şi Teologie; primul rector a fost profesorul de economie politică Ion Strat (1860-1861) (26.X/7.XI)

* Tot cu 165 de ani în urmă lua fiinţă, la Iaşi, din iniţiativa pictorului Gh. Panaitescu-Bardasare, Şcoala de Arte Frumoase şi Muzeul de Artă (cea mai veche pinacotecă de stat din România) (26.X/7.XI)

* În urmă cu 162 de ani (1863) împăratul Franz Joseph I sancţiona Legea privitoare la egala îndreptăţire a naţiunii române, votată de Dieta Transilvaniei (Lege promulgată de Dietă la 30.V.1864), prin care aceasta şi cele două biserici ale sale, cea unită şi cea ortodoxă, se regăseau pe picior de egalitate cu cele trei naţiuni regnicolare (ungurii, secuii şi saşii) şi cu cele patru confesiuni recepte (catolică, luterană, calvină şi unitariană) (26.X/7.XI)

* Acum 116 ani (1909) pilotul francez Marie Marvingt (n. 1875 – m. 1963) devenea prima femeie care zbura cu balonul peste Marea Nordului, din Franţa în Anglia. Balonul, numit „Stea căzătoare”, a decolat din Nancy Park

* În urmă cu exact 65 de ani (1960) erau restabilite, la nivel de ambasadă, relaţiile diplomatice între România şi Cuba. Relaţiile între cele două ţări au fost stabilite la 13.IV.1927, la nivel de legaţie, şi au fost întrerupte la 27.IX.1942, în contextul celui de-Al Doilea Război Mondial

* Cu 34 de ani în urmă (1991), în Parcul Carol din Bucureşti, s-a desfăşurat ceremonia de reînhumare a osemintelor Eroului Necunoscut, pe vechiul amplasament al Mormântului Eroului Necunoscut. Acest edificiu comemorativ, similar celor realizate de majoritatea ţărilor europene după prima conflagraţie mondială, a fost inaugurat în 1923. În anul 1957 osemintele au fost mutate de la Bucureşti în Mausoleul de la Mărăşeşti, pentru a face loc panteonului comunist

Aniversări – Comemorări

– Sf. Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir (Calendarul Creştin-Ortodox 2025)

– Sf. Martir Dumitru, Izvorâtorul de Mir (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2025)

– Sf. Dumitru, martir (Calendarul Romano-Catolic 2025)

– Se revine la timpul legal român (GMT+2); prin Ordonanţa de Guvern 20/1997, pe întreg teritoriul României orarul de vară, corelat cu orarul practicat în statele Uniunii Europene, se aplică din ultima duminică a lunii martie până în ultima duminică a lunii octombrie, când ora 4:00 devine ora 3:00; în anul 2025 s-a trecut la ora de vară (GMT+3) la 30 martie. NOTĂ: În România ora de vară a fost introdusă prima oară în 1932 (între 22 mai – 2 octombrie). Din 1933 şi până în 1940 ora de vară era introdusă în prima duminică din aprilie până în prima duminică a lunii octombrie. Între anii 1941 şi 1979 nu s-a mai folosit ora de vară. Din 1979 până în 1996 (cu mici excepţii) ora de vară se introducea la sfârşitul lui martie până la sfârşitul lui septembrie. Din 1997 se trece la ora de vară începând cu ultima duminică din luna martie până în ultima duminică din luna octombrie. Parlamentul European a votat, la 26 martie 2019, în favoarea unei propuneri de renunţare la obligativitatea trecerii la ora de vară la nivelul Uniunii Europene. Potrivit acestei propuneri, fiecare stat membru al UE avea dreptul să decidă dacă va păstra actualul sistem sau va renunţa la schimbarea orei, dar nu toate statele membre au luat o decizie în acest sens, demersul fiind amânat ani de zile. Problema are considerente geografice, care nu pot fi trecute cu vederea. Există trei fusuri orare în Uniunea Europeană, cel mai mare fiind Europa Centrală, din Polonia în est până în Spania în vest. Dacă toate ţările din acest fus orar ar adopta, de exemplu, permanent ora de vară, în Belgia, Ţările de Jos şi Danemarca, soarele ar răsări abia la mijlocul dimineţii în timpul iernii, iar în nord-vestul Spaniei în jurul orei 10 dimineaţa. Dacă ar adopta permanent ora de iarnă, soarele ar răsări în estul Poloniei încă de la ora 3 dimineaţa în timpul verii, iar la Berlin la ora 3:44 dimineaţa. Pe de altă parte, dacă ţările din vestul şi nordul continentului s-ar afla în fusul orar al Europei Occidentale, ceea ce ar fi firesc, ar apărea noi complicaţii deoarece, de exemplu, Franţa şi Germania s-ar afla în două fusuri orare diferite. Momentan, în ciuda tuturor dezavantajelor, se pare că schimbarea de oră este în continuare cel mai bun compromis

– „Ziua Naţională a Auditorului Financiar din România” se sărbătoreşte, potrivit Hotărârii nr.53/ 26 octombrie 2005 (- 20 de ani) adoptată de Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România, în ziua în care românii îl prăznuiesc pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, considerat a fi protector al auditorilor din România

– „Ziua Ceferiştilor” în România (se sărbătoreşte în ultima duminică a lunii octombrie)

– 1624: S-a născut Dosoftei (numele monahal al lui Dimitrie Barilă), mitropolitul Moldovei (în perioada 1671-1673 şi 1675-1686) şi mare cărturar (primul traducător în limba română al unor cărţi din literatura dramatică şi istorică universală, primul cărturar român care a copiat documente şi inscripţii); a promovat introducerea limbii române în Biserică (primul traducător în română al cărţilor de slujbă religioasă, primul versificator al Psaltirii în tot Răsăritul ortodox); Dosoftei a fost cel care a depăşit, pentru prima oară la noi, modelul literaturii religioase; pentru aceasta este considerat „fondatorul poeziei române literare” (m. 1693). NOTĂ: Datorită râvnei sale pentru apărarea Ortodoxiei, a fost canonizat de Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, Sf. Ierarh Dosoftei fiind prăznuit la 13 decembrie, ziua morţii sale

– 1673: S-a născut Dimitrie Cantemir, prozator, istoric, filosof, personalitate umanistă de talie europeană (la 25 de ani era un cărturar format, care îşi începea creaţia originală cu lucrări de etică, literatură, filosofie şi muzică; la 11.VII.1714 era ales membru al Academiei din Berlin); ca domnitor al Moldovei (martie-aprilie 1693; 1710-1711), programul său politic se baza pe ideea de independenţă şi unitate a ţărilor române, pe primul plan punând eliberarea Moldovei de asuprirea otomană; după înfrângerea de la Stănileşti (1711) s-a refugiat în Rusia, unde a devenit consilier al ţarului Petru I; după domnia sa va începe, în Moldova, epoca fanariotă (m. 1723)

– 1807: S-a născut Barbu Catargiu, om politic conservator, primul lider al Partidului Conservator; şeful primului Guvern al României moderne, alcătuit după proclamarea deplinei uniri administrative a Principatelor (ianuarie – iunie 1862) (m. 1862, asasinat lângă clopotniţa Mitropoliei, când ieşea de la lucrările Adunării Legislative)

– 1820: S-a născut Gheorghe Costa-Foru, om politic liberal, jurist (unul dintre fondatorii dreptului penal românesc) şi profesor (autorul unui studiu asupra sistemelor europene de educaţie contemporană, studiu pe baza căruia s-a început organizarea pe principii moderne a învăţământului superior românesc; primul rector al Universităţii Bucureşti, între anii 1864 şi 1872) (m. 1876) – 205 ani

– 1844: S-a născut Neculai Beldiceanu, poet din cercul „Junimii”, arheolog, numismat şi epigrafist amator, renumit pentru săpăturile de la Cucuteni, ca şi pentru colecţia de monede străvechi; tatăl poetului Nicolae N. Beldiceanu (m. 1896)

– 1850: S-a născut Grigore Tocilescu, istoric, arheolog (s-a ocupat de studiul civilizaţiilor preromane de pe teritoriul României) şi folclorist; întemeitor al Şcolii româneşti de arheologie; membru titular al Academiei Române din 1890, vicepreşedinte al acestui for între anii 1896-1898 şi 1907-1909 (m. 1909) – 175 de ani

– 1850: S-a născut pictorul Emanoil Panaiteanu-Bardasare (m. 1935)

– 1856, 26.X/7.XI: S-a născut istoricul Dimitrie Onciul, considerat creatorul şcolii critice în istoriografia română; întemeietorul (1922) şi primul preşedinte al Comisiei Consultative Heraldice; conducător al Arhivelor Statului din Bucureşti (1900-1923); membru titular al Academiei Române din 1905, preşedinte al acestui for (1920-1923) (m. 1923)

– 1875: S-a născut istoricul Ioan Ursu; a militat pentru desăvârşirea statului naţional unitar român; în 1918 a plecat în Franţa, într-o misiune universitară română; la Paris, a făcut parte din Comitetul Naţional al Unităţii Române, activitate continuată în Italia, unde a contribuit la înfiinţarea Legiunii Române; membru corespondent al Academiei Române din 1910 (m. 1925) – 150 de ani

– 1884: S-a născut Horia Petra-Petrescu, poet, prozator, autor dramatic şi gazetar; membru al delegaţiei române la Conferinţa de Pace de la Paris (1919) (m. 1962)

– 1884: A murit scriitorul Ion Codru-Drăguşanu; reputaţia sa literară se datorează, în special, lucrării „Peregrinul transilvan” (1865), unul dintre cele mai interesante jurnale de călătorie ale epocii paşoptiste; participant la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească (n. 1818)

– 1892: S-a născut geologul Ion Atanasiu, unul dintre primii seismologi români; membru corespondent al Academiei Române din 1940 (m. 1949)

– 1895: S-a născut Maxy (Herman Max), pictor, scenograf şi profesor (m. 1971) – 130 de ani

– 1907: S-a născut Vasile Vasilache, compozitor şi actor de revistă; împreună cu N. Stroe au format un cuplu rămas celebru în istoria teatrului românesc de revistă (m. 1944)

– 1912: S-a născut medicul stomatolog Valerian C. Popescu, renumit specialist în chirurgia buco-maxilo-facială; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 2013)

– 1920: S-a născut folcloristul Adrian Fochi; autor al unei monumentale lucrări de referinţă, „Mioriţa. Tipologie, circulaţie, geneză, texte” (1964); studii axate îndeosebi pe cercetarea comparată a folclorului popoarelor sud-est europene (m. 1985) – 105 ani

– 1928: S-a născut Grigore Smeu, poet, prozator, filosof şi estetician; a dăruit culturii naţionale o lucrare fundamentală „Istoria esteticii româneşti” (vol. I-II, Editura Academiei Române, 2008-2009); unul din „părinţii” fondatori ai Simpozionului Naţional de Estetică (m. 2020)

– 1932: S-a născut actorul Dumitru Rucăreanu (m. 2013)

– 1937: A murit istoricul Iulian (Iuliu) Marţian; îi revine meritul de a fi descoperit manuscrisul miscelaneu din secolul al XVII-lea, cunoscut sub numele de „Codicele Marţian”; arheolog amator, a strâns date privitoare la descoperirile arheologice din Transilvania, publicând iniţial în limba germană, şi apoi în limba română, un important repertoriu; membru de onoare al Academiei Române din 1933 (n. 1867)

– 1941: S-a născut arheologul şi profesorul universitar Marin Cârciumaru; unul dintre fondatorii Universităţii „Valahia” din Târgovişte; iniţiatorul Muzeului Evoluţiei Omului şi Tehnologiei în Paleolitic, aflat la Târgovişte

– 1943: S-a născut (la Lozova-Lăpuşna, azi în R. Moldova) Victor Spinei, istoric, arheolog și profesor; cercetări asupra perioadei de început a epocii medievale în spaţiul românesc şi cel sud-est european; membru titular al Academiei Române din 2015, vicepreședinte al acestui for (2015-2022)

– 1946: S-a născut Dinu Tănase, regizor de film, scenarist, producător şi director de imagine; a fost președinte al Uniunii Producătorilor de Film și Audiovizual din România (UPFAR-ARGOA) (2001-2013); inițiator și general manager al Festivalului Internațional al Producătorilor Independenți (2005–2013)

– 1947: A murit Ion Sava, regizor (din 1930 a lucrat la Naţionalul ieşean, apoi, din 1938 până la moarte, la Naţionalul din Bucureşti), dramaturg, pictor şi caricaturist; teoretician al artei spectacolului; inovator în regie şi scenografie (n. 1900)

– 1949: S-a născut Corina Chiriac, interpretă de muzică uşoară, compozitoare, textieră, realizatoare de emisiuni de televiziune şi actriţă

– 1949: S-a născut Dumitru Radu Popa, prozator, critic literar, eseist, traducător şi profesor; părăseşte România în toamna anului 1985 şi, după un an petrecut în Franţa, se stabileşte în SUA, la New York

– 1949: S-a născut Nicolae Dumitru Vlădulescu, artist plastic și poet; lider al mişcării revoluţionare din 21 şi 22 Decembrie 1989 de la Reşiţa (m. 2018)

– 1954: S-a născut Marius Ghica (pseudonimul lui Marius Viorel-Jan Ghiţă), critic literar, eseist, jurnalist şi traducător

– 1954: S-a născut Victor Ciorbea, avocat şi om politic; fost avocat al poporului (2014-2019), senator liberal (2012-2014); preşedinte al PNŢCD (august 2001-iulie 2004); prim-ministru al României (decembrie 1996-martie 1998); primar general al Bucureştiului în anii 1996 şi 1997, ales din partea CDR; în 1990 a devenit lider al sindicatului CNSLR; în 1994 a înfiinţat Confederaţia Sindicatelor Democratice din România

– 1955: S-a născut Nicolae Furdui-Iancu, unul dintre cei mai cunoscuți cântăreți de muzică populară; simbol al munților Apuseni și al județului Alba – 70 de ani

– 1955: S-a născut Alexandru Sassu, om politic (deputat și ministru) și fost preşedinte-director general al Societăţii Române de Televiziune în perioada 2007-2010 (m. 2021) – 70 de ani

– 1960: S-a născut Ruxandra Mihaela Botez, ingineră și profesoară de inginerie aerospațială; în 1987 a emigrat în Canada; coordonatoarea Laboratory of Applied Research in Active Controls, Avionics and AeroServoElasticity (LARCASE), pe care l-a înființat în anul 2003 în cadrul facultății École de Technologie Supérieure; a adus contribuții importante în domeniul proiectării, modelării și simulării aeronavelor, atât la nivel teoretic, cât și la nivel practic; a participat la realizarea de noi metodologii avansate pentru dinamica și controlul zborului, cu validarea acestora la nivel experimental, și la îmbunătățirea controlului activ în aplicații de morphing aircraft (aeronave deformabile în timpul zborului), bazate pe cunoștințe de aeroservoelasticitate, contribuind la promovarea Green Aircraft Technology – 65 de ani

– 1964: S-a născut canotoarea Elisabeta Lipă, campioană olimpică (5 medalii de aur), mondială și de 25 ori campioană a României; în anul 2000 a fost declarată cea mai bună canotoare din lume de către Federaţia Internaţională de Canotaj şi a fost desemnată cea mai bună canotoare a secolului XX; preşedinte al Federaţiei Române de Canotaj (2009-2015 și din 2017), ministru al tineretului și sportului (2015-2016), președinte al Clubului Sportiv Dinamo București (2009-2015), chestor de poliţie

– 1979: S-a născut dirijorul Ciprian Ţuţu, dirijorul Corului Academic Radio din 2016

– 1999: A murit Teodor Carţiş, dirijor şi compozitor (n. 1917)

– 2005: A murit actriţa franceză de origine română Jany Holt (Ruxandra Ecaterina Vlădescu-Olt) (n. 1909) – 20 de ani

– 2007: A murit Nicolae Dobrin, fost jucător internaţional şi antrenor de fotbal, o legendă a fotbalului românesc (n. 1947)

– 2008: A murit Jakó Zsigmond (Sigismund) Páal, istoric de naţionalitate maghiară din România; specialist în istoria culturii şi societăţii medievale transilvănene, în ştiinţe auxiliare istoriei, cu deosebire în diplomatică şi paleografie latină medievală transilvăneană; membru de onoare al Academiei Române din 1996 (n. 1926)

– 2017: A murit Liviu Dănceanu, compozitor, muzicolog, dirijor, publicist și profesor; fondatorul și conducătorul artistic al Atelierului de muzică contemporană „Archaeus” (n. 1954)

– 2018: A murit medicul pediatru și profesorul Marin Burlea; contribuții deosebite în gastroenterologia pediatrică; președinte al Societății Române de Pediatrie (2009-2018); fondatorul Școlii de Vară de Pediatrie (n. 1949)

– 2021: A murit actorul de teatru și film Papil Panduru; soţul regizoarei Cătălina Buzoianu (n. 1934)

– 2022: A murit Simina Mezincescu (nume la naștere: Sanda Simina Sonia Caracaș), fostă șefă de protocol a Regelui Mihai, campioană de curse automobilistice din România interbelică; condamnată în „lotul Noica-Pillat”, în 1959, a fost închisă la Jilava, un an, apoi la Miercurea Ciuc, până în 1963; după 1989 a avut un rol fundamental în organizarea Casei Regale a României, a primelor proceduri de retrocedare, dar şi la primele evenimente publice ale Familiei Regale; pentru aceasta a fost numită Şefa Protocolului Regal, funcţie în care şi-a dedicat mai bine de două decenii consolidării poziţiei Coroanei în România (n. 1928)

– 2022: A murit Klara Tompa, actriţă a Teatrului Naţional Târgu Mureş (din 1998) și profesoară universitară (n. 1973)

EVENIMENTE EXTERNE

– Kuala Lumpur: Liderii ASEAN și ai partenerilor săi de dialog se reunesc la Kuala Lumpur pentru o serie de summituri la nivel înalt (26 – 28 oct.)

– Argentina: Alegeri legislative

– Cetatea Vaticanului (Sfântul Scaun): Duminică, 26 octombrie – a 30 din timpul liturgic de peste an – Papa Leon al XIV-lea prezidează Sfânta Liturghie la ora 10:00 (ora Italiei), în Bazilica Sfântul Petru, cu ocazia Jubileului echipelor sinodale și al organelor de participare

– Hanoi: Manifestări de marcare a 70 de ani de la proclamarea Republicii Vietnam la Saigon

Aniversări – Comemorări

– „Duminica Reformei” (sau „Festivalul Reformei”, „Ziua Reformei”) este o sărbătoare religioasă ţinută în mod particular de lutherani şi de câteva comunităţi de Biserici Reformate în amintirea zilei de 31 octombrie 1517 (zi care marchează începutul Reformei promovate de teologul german Martin Luther (1483-1546), întemeietorul Bisericii luterano-protestante). Până în secolul XX, cele mai multe biserici Lutherane sărbătoreau Ziua Reformei în 31 octombrie, indiferent de ziua săptămînii în care se întîmpla să fie. Astăzi data festivalului a fost modificată astfel încît să fie în duminica din sau înainte de 31 octombrie şi Ziua Tuturor Sfinţilor a fost mutată în duminica din sau după 1 noiembrie

– Ziua naţională a Republicii Austria; adoptarea Legii constituţionale asupra neutralităţii permanente a Austriei/1955 – 70 de ani

– 1564: A fost botezat compozitorul german Hans Leo Hassler (m. 1612)

– 1685: S-a născut Giuseppe Domenico Scarlatti, clavecinist şi compozitor italian (m. 1757) – 340 de ani

– 1759: S-a născut Georges Jacques Danton, om politic francez, unul dintre conducătorii Revoluţiei burgheze din Franţa (1789-1794) (m. 1794, ghilotinat de către robespierişti)

– 1764: A murit William Hogarth, pictor şi grafician englez, autor de gravuri şi stampe satirice şi ilustrator de cărţi, precursor al caricaturii moderne (n. 1697)

– 1879, 26.X/7.XI: S-a născut Leon Troţki (numele real: Lev Davidovici Bronstein), om politic rus, figură proeminentă a revoluţiilor din 1905-1907 şi 1917; adversar al liderilor bolşevici Lenin şi, ulterior, Stalin, a fost exclus din cercurile puterii, exilat şi apoi expulzat din URSS; s-a stabilit în Mexic (m. 1940, asasinat, după mai multe tentative nereuşite)

– 1890: A murit scriitorul și ziaristul italian Carlo Collodi (numele adevărat Carlo Lorenzini); autor al unor cărți didactice pentru copii, a ajuns celebru prin „Aventurile lui Pinocchio”, care, de la un simplu foileton apărut episodic într-un săptămânal din Italia, a devenit un adevărat fenomen global prin numeroasele reeditări, traduceri, ecranizări, filme de animație sau adaptări teatrale (n. 1826) – 135 de ani

– 1911: S-a născut cântăreaţa afro-americană de muzică gospel Mahalia Jackson (m. 1972)

– 1914: S-a născut actorul de film american Jackie Coogan; copil-vedetă a anilor ’20 ai secolului XX, a rămas în istoria cinematografului ca partener al lui Chaplin şi ca factor determinant în apariţia Legii pentru protecţia actorilor copii, cunoscută şi sub numele de „Legea Coogan” (m. 1984)

– 1916: S-a născut François Mitterrand, om politic socialist francez, preşedinte al Franţei (mai 1981 – mai 1995); autor de eseuri şi memorii politice (m. 1996)

– 1926: S-a născut (în Belgia) Arnaud de Borchgrave, analist şi jurnalist american; fost redactor-şef al publicaţiei „The Washington Times” (m. 2015)

– 1928: S-a născut Aureliu Busuioc, poet, romancier, dramaturg, scenarist, eseist, jurnalist şi traducător din Rep. Moldova (m. 2012)

– 1929: S-a născut Marcel Hanoun, cineast (teoretician al cinematografiei experimentale), fotograf şi scriitor francez de origine tunisiană (m. 2012)

– 1929: A murit Aby M. Warburg (Abraham Moritz Warburg), istoric de artă şi teoretician german al culturii, care a iniţiat analiza estetică a ştiinţelor umaniste (n. 1866)

– 1942: S-a născut Bob Hoskins (numele real: Robert William Hoskins), actor, regizor, producător şi scenarist britanic (m. 2014)

– 1942: S-a născut regizorul egiptean Mohamed Khan, considerat de critici unul dintre fondatorii cinematografiei realiste egiptene (m. 2016)

– 1945: S-a născut romancierul american Pat (Donald Patrick) Conroy; cunoscut mai ales pentru cartea „Prinţul Mareelor” (m. 2016) – 80 de ani

– 1949: S-a născut (în RSS Moldovenească, URSS) Leonida Lari (pseudonim al Liubei Tuchilatu), poetă, publicistă, scriitoare, politiciană şi militantă pentru reunirea Basarabiei cu România (m. 2011)

– 1952: S-a născut economistul şi profesorul american Lars Peter Hansen; Premiul Nobel pentru economie în 2013, împreună cu profesorii americani Eugene Fama şi Robert Shiller pentru lucrările în domeniul analizei preţurilor pe pieţele financiare

– 1956: A murit pianistul german Walter Gieseking (n. 1895)

– 1957: A murit Nikos Kazantzakis, romancier, dramaturg şi poet grec (n. 1883)

– 1959: S-a născut Paul E. Farmer, antropolog şi epidemiolog american (m. 2022)

– 1972: A murit inginerul american de origine ucraineană Igor I. Skorsky; a construit, în 1939, primul elicopter utilizabil (VS-300) (n. 1889)

– 1983: A murit Alfred Tarski, unul dintre cei mai mari logicieni din toate timpurile, filozof al limbajului și matematician polonez-american; lucrările sale asupra conceptelor de adevăr şi consecinţă logică sunt pietrele de temelie ale logicii moderne, influenţând evoluţiile în matematică, filosofie, lingvistică şi informatică (n. 1901). NOTĂ: Pe 14 ianuarie – ziua sa de naștere și ziua dispariției altui mare logician Kurt Gödel (n.28.IV.1906 – m.14.I.1978) – a fost stabilită „Ziua internațională a logicii”, de UNESCO, în parteneriat cu Consiliul Internațional pentru Filosofie și Științe Umaniste, marcată pentru prima dată în 2020, pentru a încuraja cooperarea internațională în promovarea logicii, atât în cercetare, cât și în predare, dar și pentru îmbunătățirea înțelegerii publice a logicii și a implicării acesteia în inovarea unor domenii precum știința și tehnica

– 1989: A murit Charles John Pedersen, chimist american; Premiul Nobel pentru Chimie în 1987, împreună cu Donald J. Cram şi Jean-Marie Lehn (n. 1904)

– 1999: A murit Hoyt Axton, cântăreţ, compozitor şi actor de film american (n. 1938)

– 2002: A murit generalul francez Jacques Massu, comandantul paraşutiştilor în timpul bătăliei din Alger (1957), figură reprezentativă pentru Franţa liberă (n. 1923)

– 2007: A murit Arthur Kornberg, biochimist american; Premiul Nobel pentru medicină în anul 1959, pentru descoperirile referitoare la structura ADN (n. 1918)

– 2018: A murit Tony Joe White, compozitor, cântăreţ, chitarist şi acordeonist american; personalitate a curentului muzical swamp rock, ce conţine influenţe din blues, country, boogie, rock şi R&B (n. 1943)

– 2019: A murit Robert Evans, un faimos producător american de la Hollywood din anii ’70, căruia i se datorează filme legendare precum „The Godfather” şi „Chinatown” (n. 1930)

Sursa: RADOR