Bogdan Matei: „Prea multe naturalizări în sportul românesc!”

Publicat de Catalin Donose, 24 octombrie 2025, 10:44

Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Sport, Bogdan Matei a declarat, într-un interviu că numărul de 55 de sportivi naturalizaţi de România în ultimii cinci ani este prea mare, că acest lucru ar trebui să ne dea de gândit şi că trebuie găsite soluţii pentru diminuarea cifrei de cetăţenii acordate.

Preşedintele ANS consideră că naturalizarea sportivilor ar trebui să rămână o chestiune punctuală şi federaţiile să nu îşi canalizeze toată atenţia către căutarea unor talente în străinătate, pentru că nu este o soluţie pe termen lung.

Bogdan Matei a afirmat totodată că, până în acest moment, naturalizările şi-au atins utilitatea din punct de vedere sportiv în mare parte din cazuri şi anticipează că patinatoarea Julia Sauter, printre ultimii care au dobândit cetăţenia română, va reprezenta un plus pentru România.

El a precizat că în timp, odată cu obţinerea unor performanţe, sportivii naturalizaţi vor pătrunde şi în sufletele suporterilor români, aşa cum se întâmplă şi în cazul echipelor de club ai căror componenţi din afara graniţelor sunt îndrăgiţi de fani.

În ceea ce priveşte procedura de obţinere a cetăţeniei române de către sportivii străini, Matei apreciază că este una deloc anevoioasă şi că nu trebuie simplificată.

Printre cei mai de succes naturalizaţi până acum Bogdan Matei i-a menţionat pe rusul Albert Saritov, medaliat cu bronz la lupte la Jocurile Olimpice de la Rio, triatlonistul de origine franceză Felix Duchampt sau antrenorul de canotaj italian Antonio Colamonici.

Bogdan Matei a precizat, de asemenea, că federaţiile sportive naţionale ar trebui să îşi îndrepte atenţia şi către sportivi care trăiesc în străinătate, dar care au origini româneşti şi care ar putea fi chemaţi la loturile naţionale.

Naturalizarea sportivilor de performanţă este o soluţie sau o problemă pentru sportul românesc?

Bogdan Matei: Din punctul meu de vedere, naturalizarea sportivilor poate fi doar o chestiune punctuală şi în niciun caz să o transformăm într-o chestiune generală, şi anume aceea ca direcţia noastră să fie una de căutare în Europa, şi nu numai, de sportivi care ar putea ajuta la performanţele lotului naţional, indiferent cum s-ar numi el. Deci, din punctul meu de vedere, rămâne o chestiune punctuală, ce reprezintă finalitatea analizei unei federaţii sportive naţionale. Pentru că această naturalizare vine ca propunere din partea federaţiilor sportive naţionale şi, sigur, cu un argument bine fundamentat în spate, şi anume, acela că sportivul respectiv poate aduce un plus valoare echipei naţionale şi nimic mai mult. Sau ca reprezentativitate în afară pentru România, când vorbim despre ramurile sportive individuale. Deci, din punctul meu de vedere, nu reprezintă o soluţie pe termen lung această chestiune legată de naturalizarea sportivilor, dar ea poate aduce un plus punctual pentru anumite loturi naţionale.

Care este acum procedura de obţinerea cetăţeniei, e un proces anevoios? Ar trebui simplificată?

Bogdan Matei: Din punctul meu de vedere, strict ad literam pe întrebare, dacă ea trebuie simplificată, din punctul meu de vedere, nu. Sigur că este un proces ca orice alt proces când vorbim de o Hotărâre de Guvern, ce necesită anumite proceduri legale, care din punctul meu de vedere în acest moment sunt unele corecte. Ca procedură, ea vine din partea federaţiilor sportive naţionale, Agenţia Naţională pentru Sport întocmeşte Hotărârea de Guvern pentru acordarea cetăţeniei în baza documentelor primite de la federaţiile sportive naţionale, după care se înaintează pe circuitul firesc de avizare, de la ceea ce înseamnă ministerul de resort pe parte juridică, până la ceea ce înseamnă autoritatea de acordare a cetăţeniei. Mai departe, sigur că după toate aceste avize şi analize, se trece la înaintarea Hotărârii de Guvern către Guvernul României şi ea este adoptată într-o şedinţă a Guvernului. Deci, din punctul meu de vedere, nu este o procedură anevoioasă, pentru că totuşi, aici vorbim de acordarea unei cetăţenii pentru o persoană, chiar dacă vorbim totuşi de un sportiv care poate să aducă un plus pe valoarea reprezentativităţii României în plan sportiv.

Până acum credeţi că aceste naturalizări ale sportivilor şi-au dovedit utilitatea?

Bogdan Matei: O bună parte din ele da, pentru că, din punctul meu de vedere, la momentele respective, eu cred că şi-au atins utilitatea din punct de vedere sportiv şi sunt convins în continuare că federaţiile sportive naţionale vor analiza cu maximă seriozitate aceste naturalizări, astfel încât ele într-adevăr să aducă un plus de valoare pentru loturile României. Nu ştiu, dacă vreţi, ne putem referi la ceea ce înseamnă atletism, poate, triatlon. Acum, de curând, de când sunt preşedinte la Agenţiei Naţionale pentru Sport am reuşit naturalizarea patinatoarei Julia Sauter şi cred că reprezintă un plus foarte mare pentru noi. Pentru că eu sunt convins că aceasta va reuşi să aducă rezultate notabile pentru România, fiind în topul celor mai bune sportive. Aşadar, din punctul meu de vedere, cred cu tărie că aceste naturalizări, dacă sunt analizate corect, eu cred că vor aduce un plus. Îmi aduc aminte şi la fotbal, că şi el este destul de mediatizat, de naturalizarea căpitanului echipei CFR Cluj, Mario Camora, care, din punctul meu de vedere, a adus un plus la vremea respectivă, substanţial pentru ceea ce înseamnă jocul echipei naţionale.

Care consideraţi că ar fi dezavantajele naturalizării sportivilor sau a naturalizării excesive?

Bogdan Matei: O naturalizare excesivă duce la un dezinteres către ceea ce înseamnă sportul de performanţă, pe care ar trebui să-l facă tinerii noştri sportivi români. Tocmai de aceea este foarte important, atunci când faci o naturalizare, trebuie să fie una foarte bine fundamentată, aşa încât să-şi arate beneficiile concrete şi palpabile pentru care tu ţi-ai dorit să faci o astfel de naturalizare. Pentru că altfel se ajunge la un dezechilibru, dar şi într-o zonă de dezinteres, ceea ce cu siguranţă nici eu, şi probabil că mulţi alţii, nu ne dorim. De aceea, din punctul meu de vedere cred că aceste naturalizări trebuie făcute cu echilibru şi cu transparenţă, bineînţeles, dar şi cu foarte, foarte mult discernământ, astfel încât din pledoaria federaţiilor să reiasă foarte clar că naturalizarea respectivă aduce un plus valoare României şi implicit lotului respectiv.

Dar credeţi că aceşti sportivi naturalizaţi pot intra în sufletul suporterilor români?

Bogdan Matei: Eu cred că da da, eu sunt convins că vor reuşi să intre în inimile românilor şi fac şi o comparaţie. Dacă ne uităm în campionatele naţionale la unele echipe ce participă în primă ligă sau în competiţii europene o să vedem acolo că aceştia joacă cu foarte mulţi jucători străini. La baschet, Clujul (U-BT Cluj-Napoca) are în componenţa sa foarte mulţi jucători străini, la handbal, la CSM Bucureşti, vedem acelaşi lucru, dacă ne uităm la echipe de fotbal, FCSB, Rapid, Dinamo, mai sunt alte echipe care au jucători foarte mulţi străini şi de fiecare dată la meciurile respective aceştia sunt apreciaţi, intră la inimile suporterilor, se pozează cu ei, îşi doresc autografe. Deci, din punctul meu de vedere, da, aceştia pot intra în inimile românilor fără niciun fel de problemă şi sigur că de fiecare dată contează foarte mult şi contextul. De fiecare dată când se reuşeşte un joc bun şi o victorie, toate lucrurile sunt şi mai frumoase, şi fără niciun fel de incident.

Există o centralizare a datelor, câţi sportivi au fost naturalizaţi în România în ultimii ani?

Bogdan Matei: Avem toate datele disponibile, pentru că fiind cei care suntem iniţiatori pe această problemă, avem o statistică la nivelul departamentului juridic pentru că dumnealor întocmesc documentele. În intervalul 2020-2025, adică până în acest moment, 55 de sportivi au reuşit să dobândească cetăţenia română şi pe fluxul normal de avizare mai avem câteva astfel de solicitări de acordare a cetăţeniei române pentru alţi sportivi. Este vorba despre Zachary Scott Hankins, american, croatul Valentino Ravnic, Kuselo Moyake, sud african şi Limay Ramirez Ventura, cubanez. Sunt în procesul de acreditare, aşteptăm avizul Ministerului Justiţiei pentru aceste patru cetăţenii şi sigur că, dacă vom mai avea solicitări, cu siguranţă le vom da curs.

Pentru aceşti cinci ani vi se par mulţi 55 de sportivi naturalizaţi sau puţini?

Bogdan Matei: Din punctul meu de vedere, sunt mulţi. Sunt mulţi şi tocmai de aceea acest număr ar trebui să ne dea puţin de gândit şi să încercăm să acţionăm în comun cu federaţiile sportive naţionale pentru a vedea care sunt soluţiile corecte pentru a nu mai apela la acest mecanism într-un număr atât de mare.

Credeţi că sportivii români îi percep pe străini ca pe un pericol?

Bogdan Matei: Nu, pentru că la acest moment nu poţi să îi vezi ca pe un pericol. Pericol ar fi când numărul acestora depăşeşte cu mult procentul a ceea ce înseamnă un lot naţional. În acest moment noi nu suntem într-o astfel de zonă şi nici nu cred că vom ajunge vreodată într-o astfel de zonă. Din punctul meu de vedere, cred că suntem într-o zonă a concurenţei loiale pentru ceea ce înseamnă un lot naţional. Din punctul meu de vedere, repet, cred că este doar vorba despre muncă, valoare, corectitudine când vine vorba despre sport şi în niciun caz nu cred că sportivii români îi văd pe aceşti ca pe un potenţial de pericol. Putem face şi o comparaţie la nivelul Unii Europene, unde România este membru. Cred că este o piaţă liberă, o piaţă concurenţială în care sigur că cei buni reuşesc, cum de altfel avem români care sunt foarte buni în afara graniţelor şi reuşesc în diferite profesii. Şi sportul este tot o profesie şi cred că atunci când vorbim despre loturi naţionale, vorbim despre cei mai buni şi cred că atunci când vorbim despre interesul naţional şi o altfel de chestiune, naturalizarea, se impune, trebuie să o facem.

Care ar trebui să fie strategia federaţiilor, să mizeze pe naturalizarea sportivilor tineri sau pe aducerea unor sportivi pe vârf de carieră, care pot aduce rapid rezultate?

Bogdan Matei: Din punctul meu de vedere, strategia trebuie să fie cea care să se orienteze pe sectorul juvenil. Este foarte important ca fiecare federaţie să aibă o astfel de strategie, care să fie însoţită de o analiză serioasă, şi anume câţi sportivi în urma unei astfel de strategii au reuşit să pătrundă la loturile naţionale. De altfel, noi avem un ordin care impune 40% jucători români în competiţiile oficiale naţionale. Este şi o iniţiativă legislativă în Parlamentul României, pentru că acum este doar un ordin de ministru, şi ea va fi transformată în lege. A avut raport favorabil la Comisia pentru Tineret şi Sport din Camera Deputaţilor, Camera Deputaţilor fiind camera decizională pe legea 69/2000, unde eu am venit şi cu un amendament, votat de comisie, şi anume acela că fiecare federaţie sportivă în parte este obligată să aibă propria strategie de promovare a jucătorilor în primele ligi. Deci, astfel ne asigurăm că avem pe de o parte un text legislativ ce impune un procent de jucători români, dar pe de alta parte vom avea şi o obligativitate ca federaţiile sportive naţionale să aibă această proprie strategie, cu care sigur vor veni în momentul în care vor cere finanţare de la Agenţia Naţională pentru Sport. Această lege va intra la vot săptămâna viitoare în plenul Camerei Deputaţilor, după care va merge la promulgare. Mi-am dorit foarte mult să am un astfel de amendament cât mai repede, şi sper eu ca promulgarea acestei legi de către preşedintele României să se facă cât mai rapid, astfel încât să putem intra pe finanţarea din anul 2026 şi cu aceste strategii pentru fiecare federaţie în parte, de promovare a sportivilor români în primele ligi.

Sunteţi încrezător că va trece această lege, că nu va fi atacată? Nu credeţi că poate fi interpretată ca o îngrădire a activităţii unor cluburi private care au menirea de a fi productive?

Bogdan Matei: Să ştiţi că în această direcţie am mers şi eu cu abordarea, şi sigur că e foarte mult de discutat pe ceea ce înseamnă piaţă liberă, comunitate europeană şi aşa mai departe. Aceeaşi pledoarie ca şi dumneavoastră am avut-o şi eu la vremea apariţiei acestui ordin. Sigur că e mai puţin importantă părerea mea, care e cam tot în aceeaşi zonă şi astăzi, însă din punct de vedere legal, noi avem o decizie a instanţei, care ne spune că acest ordin este perfect legal şi trebuie să fie aplicat. Deci din punct de vedere al elementelor de neconstituţionalitate, ele nu mai pot sta în picioare. De ce? Pentru că avem o decizie a instanţei cu privire la acel ordin, iar legea la care făceam eu referire nu face nimic altceva decât transformă o normă secundară în normă principală, şi anume ia ordinul de ministru şi îl transpune în lege.

Dar vă aşteptaţi să apară nemulţumiri?

Bogdan Matei: Cu siguranţă că vor apărea şi nemulţumiri, însă din punctul meu de vedere nemulţumirea de astăzi va aduce cu siguranţă un plus peste ceva ani.

Să ne întoarcem la naturalizări, spuneţi-mi în opinia dumneavoastră care ar fi cel mai bun exemplu de sportiv naturalizat.

Bogdan Matei: Cel mai bun exemplu cred că ar fi cel mai elocvent, Albert Saritov, luptătorul, care a reuşit să aducă o medalie de bronz la Jocurile Olimpice de la Rio. Vorbeam despre triatlon, cred că prin Felix Duchampt şi acolo s-a reuşit o reprezentare cu succes la Jocurile Olimpice. Putem să vorbim nu doar despre sportivi, ci şi despre antrenori. Şi cred că antrenorul care a fost naturalizat de la canotaj, Colamonici, a adus rezultate foarte bune la ultima ediţie a Jocurilor Olimpice şi din punctul meu de vedere lucrurile au stat într-o logică corectă.

Având în vedere baza de selecţie din ce în ce mai redusă şi bugetele mici acordate sportului juvenil, pentru că toate federaţiile se îndreaptă către seniori, se poate spune că naturalizarea e un rău necesar în sportul românesc?

Bogdan Matei: În acest moment, punctual, putem merge şi pe această pledoarie a dumneavoastră, pentru că, repet, acolo unde este nevoie de o astfel de naturalizare, trebuie să o faci, chiar dacă la momentul respectiv aduce un minus pentru ceea ce înseamnă partea de sportivi români. Sigur că poţi să te duci cu gândul că este un dezavantaj pentru sportivii noştri. Din punctul meu de vedere este un plus de moment, de care tu trebuie să profiţi şi nu este vorba doar de România, ci în general un plus al ţărilor europene şi nu numai, care merg cu acest mecanism de naturalizare.

Credeţi că ar trebui extinsă această idee de naturalizare în cazul sportivilor care din diaspora, proveniţi din familii de români, aşa cum procedează federaţia de fotbal?

Bogdan Matei: E o idee foarte bună şi aici este o chestiune dacă vreţi despre diplomaţie sportivă. Astfel încât să fim pregătiţi să facem şi acest lucru, diplomaţie sportivă, care include şi o mapare foarte corectă a tuturor sportivilor pe care noi îi avem în afară graniţelor şi aici e sigur că ar trebui să ai un corp bine pregătit la nivelul federaţiilor sportive naţionale care să facă acest lucru. Şi să nu confundăm cu scouterii, sunt două lucruri total distincte. Scouterii au treaba lor, dar un corp care trebuie să ştie să facă acest lucru şi să-i convingă pe cei care sunt plecaţi în afara graniţelor, pentru că este o chestiune de mândrie naţională, o chestiune de dragoste, o chestiune de acel sentiment de acasă. Ştiu că e foarte important să facem şi acest lucru.