TULCEA: Turismul din Delta Dunării, încercat de scumpiri, taxe și concurență neloială

Despre cum a arătat sezonul estival în Deltă ne vorbește Daniel Ilușcă, președintele Asociației Patronatului în Turismul din Delta Dunării.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 20 septembrie 2025, 15:12

Ne place sau nu, Delta Dunării rămâne o lume a contrariilor: un paradis natural cu peisaje inconfundabile, dar și un loc unde turismul abia dacă se menține pe linia de plutire.

Verificările repetate și concurența neloială nu mai surprind pe nimeni, însă în ultimii ani, apropierea de granița cu Ucraina a complicat și mai mult lucrurile. Peste toate, vara aceasta a venit cu noi provocări: schimbări fiscale introduse peste noapte, scumpiri greu de absorbit și o presiune constantă care îi face pe mulți operatori să se întrebe cât timp mai pot rezista.

Despre cum a arătat sezonul estival în Deltă ne vorbește Daniel Ilușcă, președintele Asociației Patronatului în Turismul din Delta Dunării.

„A fost un sezon greu. Încă suntem în sezon turistic, zicem noi că poate îl prelungim până pe 15 noiembrie. Pentru luna octombrie avem în mare parte solicitări. Sperăm să fie pește, că ăsta este unul din succesele prelungirii sezonului turistic, și este.

Încă se discută posibilitatea creșterii TVA-ului la 21%, lucru care sigur ne va pune într-o situație dificilă, pentru că noi concurăm într-o piață regională cu Bulgaria, Grecia, Turcia și Republica Moldova, dar aceste țări au un TVA redus. Putem face analize comparative și la prețul curentului, al combustibilului sau al alimentelor.”

Cât de mult îi afectează turismul la negru pe operatorii care respectă legea?

„Foarte mult. Cel mai mare și cel mai luxos complex hotelier din localitatea Crișan a stabilit o taxă de acostare pentru că veneau ambarcațiuni din localitate, neautorizate și atunci au zis «vrei să-mi iei turistul să-l plimbi la jumătate din preț? foarte bine, dar îmi plătești acostarea 1500 de lei și eu îmi scot banii».

Trebuie să-l dau exemplu pe primarul comunei în care locuiesc eu, care împreună cu organul de poliție și-au făcut rezervări, s-au dus și au identificat acel turism la negru. Dacă fiecare primărie ar face acest lucru, să aducă pe toată lumea în legalitate, astfel încât fiecare, indiferent că are patru, cinci sau zece camere, să plătească taxe, am putea avea un turism organizat, riguros, în care toată lumea să respecte toate regulile.”

Pe de altă parte, operatorii care sunt autorizați se confruntă cu controale dese și sancțiuni disproporționate.

„Dacă noi, la nivelul Deltei, să zicem că avem o mie de societăți comerciale autorizate, când ele probabil ar trebui să fie două-trei mii, normal că organele statului te verifică și de două ori într-un an. Așa, dacă ai fi fost două-trei mii, numai să treacă pe la fiecare le-ar fi luat timp.

Îi descurajează pe toți. Dacă mă întrebați pe mine, toți ar vinde mâine. Au devenit captivi în propriile lor afaceri. Nu au cui să vândă, nu că n-ar vrea.”

Pe lângă această impredictibilitate economică și politică, despre care spuneți că a fost o provocare, mai sunt și alte probleme?

„Forța de muncă. Eu sunt un fericit, în ultimii ani am găsit oameni, dar nu mă întrebați cum, în ce condiții și cât de greu e totuși să aduci personal în Delta Dunării. Chiar dacă asigurăm toate condițiile, cazare, masă, salarii mai atractive decât pe litoral și un sezon turistic relativ mai lung, este destul de greu să stai izolat șase luni.

Facilitatea aceasta pentru ucraineni, care le permite să obțină un aviz pentru angajare mai ușor, e un lucru care ne avantajează. Dacă am introduce-o și pentru Republica Moldova, sunt convins că și pentru noi ar fi mult mai bine. Noi avem și personal asiatic și pot spune că sunt foarte mulțumit. Cu școală, cu pregătire, cu bun simț, cu educație, cu un tonus pozitiv foarte important în turism, profesioniști în ceea ce fac. Au învățat deja limba română, la mine sunt pentru al cincilea an consecutiv.”

Cum reușiți să rezistați în ciuda acestor dificultăți?

„Ponderea turiștilor care ne menține pe noi în viață sunt turiștii care au venit și revin an de an. În cadrul complexului pe care îl conduc eu, 60% din turiști sunt turiști care revin an de an, unii de trei-patru ori în același an, pentru că le place Delta și le plac serviciile pe care le oferim. Iar Delta este o zonă în care într-adevăr ai ce face în fiecare zi, de la mare, la pescuit, birdwatching, caiac, bărci cu rame, la diverse atracții, cum sunt Muzeul Ivan Patzaichin sau Muzeul Farul Vechi din Sulina, construcții unele noi, altele reabilitate ce pun foarte bine în valoare această zonă.

Avem ce oferi, un județ frumos, cu istorie, natură, biodiversitate, cu un amestec de culturi și civilizații, cu meniuri diverse și tot felul de sărbători specifice fiecărei minorități, care dau culoare acestui teritoriu și cred eu că oricine vine aici simte acest lucru și revine.”

Delta Dunării are perspective reale de dezvoltare, dar pentru ca acestea să devină realitate este nevoie de reguli clare, un cadru fiscal stabil și măsuri ferme împotriva turismului la negru. În lipsa lor, șarmul Deltei riscă să fie umbrit de impredictibilitate, iar eforturile celor care respectă legea vor deveni tot mai greu de susținut.