Calendarul zilei – 20 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 20 septembrie 2025, 05:00 / actualizat: 22 septembrie 2025, 14:56

S-a întâmplat într-o zi de 20 septembrie

* Cu 678 de ani în urmă (1347), într-un act emis de cancelaria regelui Ludovic I al Ungariei, apărea prima atestare documentară a orașului Baia Mare. Numele vechi al orașului este în latină Rivulus Dominarum, în germană Frauenbach, iar în maghiară Asszonypataka. Actul eliberat de Cancelaria regelui ungar Ludovic I de Anjou la această dată, cuprindea o serie de privilegii acordate centrelor miniere din zonă și locuitorilor lor de către rege, orașul Baia Mare fiind deja un oraș regal liber. În 1446 orașul a devenit proprietatea familiei lui Iancu de Hunedoara, iar în 1469, sub conducerea regelui maghiar Matia Corvinul (fiul lui Iancu de Hunedoara), orașul a fost fortificat

* Acum 323 de ani (1702) era terminată construcţia Palatului Mogoşoaia, realizat de Constantin Brâncoveanu în stil arhitectural românesc renascentist (sau stil brâncovenesc), o combinaţie de elemente veneţiene cu elemente otomane. Data finalizării construcţiei este precizată în pisania prinsă deasupra uşii de intrare în pridvor, pe latura de răsărit, data începerii fiind necunoscută. În prezent, Palatul Mogoşoaia adăposteşte Muzeul de Artă Brâncovenească şi este un important punct de atracţie turistică

* Cu 107 ani în urmă (1918) era constituit, la Paris, Consiliul Naţional al Unităţii Române, organ reprezentativ al poporului român, având în conducere pe Take Ionescu (preşedinte), Vasile Lucaciu, Octavian Goga, dr. Constantin Angelescu şi Ioan T. Florescu (vicepreşedinţi). Consiliul a fost recunoscut ulterior de guvernele Franţei, SUA, Marii Britanii şi Italiei drept exponent al intereselor poporului român (20.IX/3.X)

* Acum 79 de ani (1946) apărea (până la 14.XII.1989; seria nouă: 6.I-30.III.1990), la Bucureşti, săptămânalul politic, social şi cultural „Contemporanul”. Deşi s-a dorit prin titlu şi program o continuatoare a tradiţiei lansate în 1881 de revista lui Constantin Dobrogeanu Gherea, noua publicaţie nu a fost, până în anii ’60, decât o copie mai puţin reuşită a celorlalte reviste, deoarece apărea ca tribună oficială a comunismului, promovând literatura şi arta „nouă” în spirit proletcultist. Revista a apărut ca săptămânal al Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste la Bucureşti, între 1946-1989. Până în anul 1972 a avut subtitlul „Săptămânal politic, social, cultural”. De-a lungul anilor, „Contemporanul” bucureştean i-a avut ca directori pe G. Călinescu (1962-1964), G. Ivaşcu (1964-1966), acesta deţinând şi funcţia de redactor-şef între anii 1957-1964, şi 1966-1971

* Tot cu 79 de ani în urmă (1946) avea loc prima ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Cannes, care s-a desfăşurat între 20 septembrie şi 5 octombrie. Festivalul de Artă Cinematografică de la Cannes a fost inaugurat la 2.IX.1939, însă consacrarea sa internaţională datează de la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial. Premiul „Palme d’Or” este distincţia supremă oferită în cadrul festivalului, fiind creată în anul 1955 la iniţiativa lui Robert Favre Le Bret (delegat general al festivalului), pentru a înlocui „Marele Premiu al Festivalului Internaţional de Film”

* Acum 51 de ani (1974) avea loc inaugurarea oficială a drumului naţional Transfăgărăşan, care leagă Muntenia de Transilvania. Cuprinde cel mai lung tunel rutier din România (887 m), situat la înălţimea de 2042 m

* Acum 14 ani (2011), în scopul de a accelera absorbţia fondurilor europene, a fost înfiinţat Ministerul Fondurilor Europene, în prezent denumirea sa fiind Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene

Aniversări – Comemorări

– Sfinţii Martiri din Coreea (Calendarul Romano-Catolic 2025)

– 20 – 21.IX: Se marchează, în România, „Zilele Europene ale Patrimoniului”, ediția a XXXIII-a. Organizată din 1991, sub auspiciile Consiliului Europei şi ale Uniunii Europene, manifestarea are loc, de obicei, în a treia sâmbătă din septembrie, fiecare ţară având însă latitudinea să fixeze data într-un weekend din luna septembrie şi tema, sub un slogan permanent: „Europa, un patrimoniu comun”; în ţara noastră, Ministerul Culturii asigură, împreună cu forurile judeţene, organizarea şi coordonează evenimentele ce au loc cu acest prilej. Tema de anul acesta este: „Patrimoniu și arhitectură. Ferestre către trecut, uși către viitor”, celebrând 50 de ani de la adoptarea Cartei Patrimoniului Arhitectural în 1975

– „Ziua Bucureştiului”, zi în care municipalitatea organizează o serie de evenimente culturale şi de divertisment; de la 20.IX.1459 datează prima menţiune documentară a „cetăţii Bucureşti” ca reşedinţă domnească, într-un hrisov al lui Vlad Ţepeş, domn al Ţării Româneşti (1448; 1456-1462; 1476), redactat în slavonă, limba oficială de cancelarie a Ţării Româneşti

– „Ziua de Curățenie Națională”, prima ediție oficială a evenimentului, stabilită prin Legea nr. 266 din 28 octombrie 2024, este organizată în a treia sâmbătă din luna septembrie, pentru a accentua responsabilitatea socială atât a cetăţenilor, cât şi a autorităţilor publice, a persoanelor juridice în vederea încurajării acţiunilor de curăţenie cu impact pozitiv asupra mediului, a colectării separate, a reciclării şi depozitării deşeurilor. Asociația Let’s Do It, Romania! s-a dedicat de cincisprezece ani promovării curățeniei și protejării mediului prin organizarea de evenimente de amploare, campanii educaționale și proiecte de reciclare. Sloganul acțiunii anul acesta este: „Prietenul la curățenie se cunoaște”. NOTĂ: „Ziua mondială a curăţeniei” este marcată anual pe 20 septembrie

– 1859, 20.IX/3.X: S-a născut poetul Dumitru Theodor Neculuţă, condiderat primul poet proletar din literatura română; membru post-mortem al Academiei Române (1948) (m. 1904)

– 1866: S-a născut George Coşbuc, poet, critic literar, scriitor, publicist și traducător; membru titular al Academiei Române din 1916 (m. 1918)

– 1883: A murit Alexandru Lambrior, filolog şi folclorist; primul cercetător care a emis ideea întocmirii unei antologii a literaturii populare române; membru al societăţii literare „Junimea”; membru corespondent al Academiei Române din 1882 (n. 1845)

– 1896: S-a născut Scarlat Callimachi, publicist, poet şi dramaturg (m. 1975)

– 1908: S-a născut Adalbert Boros, preot romano-catolic, hirotonit la data de 30 octombrie 1932, rector al Institutului Teologic din Timişoara (1946) şi Episcop romano-catolic al Diecezei de Timişoara, consacrat la 12 decembrie 1948; arestat la 10 martie 1951, a fost condamnat de Tribunalul Militar Bucureşti prin Sentinţa nr. 1228 din 17 septembrie 1951 la muncă silnică pe viaţă pentru „crimă de trădare de patrie şi uneltire împotriva securităţii externe a R.P.R.”, fiind graţiat prin Decretul nr. 411/964 și eliberat la 4 august 1964; la 14 martie 1990, Papa Ioan Paul al II-lea l-a numit Arhiepiscop titular de Ressiana, iar la 1 august 1990, a fost ales prepozit capitular al Diecezei de Timişoara (m. 2003)

– 1909: A murit poetul Gheorghe din Moldova (pseudonimul lui Gheorghe Kernbach) (n. 1863)

– 1910: S-a născut Taşcu Gheorghiu, traducător, poet, publicist şi grafician (m. 1981) – 115 ani

– 1915: A murit omul de cultură şi teologul Ioan Micu Moldovan, membru al Academiei Române; a desfăşurat o intensă activitate politică şi culturală pentru emanciparea românilor transilvăneni, fiind unul dintre autorii „Delclaraţiei” de la Blaj (n. 1833) – 110 ani

– 1919: S-a născut matematicianul Gheorghe Marinescu; studii în domeniul analizei funcţionale, al teoriei spaţiilor pseudotopologice (cunoscute sub numele de „spaţii M”), contribuţii în mecanică, în teoria ecuaţiilor cu diferenţe finite şi în analiza numerică; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1987)

– 1920: A murit Teodor Teodorescu, compozitor de muzică populară şi psaltică, dirijor şi profesor (n. 1876) – 105 ani

– 1932: S-a născut naturalistul, paleontologul şi profesorul Theodor Anton Neagu; a organizat (în 1962) prima colecţie de micropaleontologie din România; autorul primului Tratat de Micropaleontologie publicat în România; membru titular al Academiei Române din 2001 (m. 2017)

– 1934: S-a născut actorul de comedie Marian Hudac (m. 1996)

– 1937: S-a născut Petre Got, poet şi publicist; timp de peste trei decenii a fost redactor la „Viața Românească” (m. 2017)

– 1942: S-a născut regizorul şi politicianul Radu Boroianu; preşedinte al Institutului Cultural Român (2015-2017); administrator al galeriei de artă „European Art Gallery” şi unul dintre fondatorii casei de licitaţii „Artmark”; preşedinte fondator al Asociaţiei Comercianţilor de Opere de Artă (2007-2013); ambasador în Elveţia (1997-2001), ministru delegat pentru informaţii publice (1996-1997); fost senator; vicepreşedinte al Partidului Liberal Reformator (2014-2015); vicepreședinte al Coaliției Naționale pentru Modernizarea României (din 2018)

– 1945: S-a născut Mircea Săndulescu, prozator şi dramaturg, stabilit, din 1985, la New York – 80 de ani

– 1946: S-a născut istoricul de artă, fotograful, curatorul şi colecţionarul de artă Mihai Oroveanu, fost director al Muzeului Naţional de Artă Contemporană din Capitală, din 2001 (m. 2013)

– 1952: S-a născut cântăreaţa de muzică populară Ileana Ciuculete (m. 2017)

– 1959: A murit actorul Vladimir Maximilian (n. 1882)

– 1972: S-a născut Victor-Viorel Ponta, jurist, om politic social-democrat; prim-ministru al României din 7 mai 2012 până la demisia sa, din 4 noiembrie 2015; preşedinte al PSD (din februarie 2010); co-preşedinte, alături de Crin Antonescu (PNL), al Uniunii Social Liberale (feb. 2011 – feb. 2014); preşedinte al TSD (nov. 2003 – nov. 2006); ministru pentru relaţia cu Parlamentul în Cabinetul Boc (dec. 2008 – sep. 2009); ministru delegat, în Cabinetul Năstase, pentru controlul implementării programelor de finanţare internaţională şi urmărirea aplicării acquis-ului comunitar (mar. – dec. 2004); deputat (din 2004); în prezent este co-fondator și președinte al Partidului PRO România

– 1974: A murit Anatol Albin, trompetist, dirijor de estradă, compozitor și profesor (n. 1903)

– 1974: A murit, la Engelberg, Elveţia, profesorul de teologie şi istoricul Gheorghe Moisescu; a publicat lucrări de istoria bisericii şi a culturii române (n. 1906)

– 1984: A murit inginerul Dumitru Dumitrescu; cercetări şi studii în domeniul hidraulicii; considerat fondatorul şcolii moderne de hidraulică din România; membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1904)

– 1986: A murit Iorgu Iordan, lingvist, filolog şi memorialist; membru titular al Academiei Române din 1945 (n. 1888)

– 1998: A murit actorul și producătorul de filme Ion Marinescu (n. 1930)

– 2002: A murit (în SUA, unde se stabilise) tenorul Garbis Zobian (n. 1915)

– 2012: A murit inginerul electromecanic Gheorghe Buzdugan, cercetător în domeniul rezistenţei materialelor, profesor universitar; după 1989 a înfiinţat şi condus, la Universitatea Politehnică din Bucureşti, Centrul de Documentare pentru Problemele Învăţământului Superior; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1916)

– 2017: A murit József Birtalan, compozitor, dirijor şi profesor (n. 1927)

– 2021: A murit Horia Alexandrescu, jurnalist, publicist şi moderator TV; director-fondator al cotidienelor „Independent” (2005), Cronica Română (1993-2001), „Curierul naţional” (1990-1993); a scris numeroase cărţi despre legendele sportului românesc şi performanţele acestora (n. 1947)

– 2024: A murit Caius Traian Dragomir, poet, eseist, medic, diplomat şi om politic (n. 1939) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Cetatea Vaticanului (Sfântul Scaun): În cadrul Calendarului Jubileului 2025 din Biserica romano-catolică, are loc Jubileul lucrătorilor din justiţie

– Varna, Bulgaria: Cea de-a doua ediţie balcanică a festivalului de renume mondial Pictoplasma X Balcans se va desfăşura la Varna, în perioada 20 – 22 septembrie. Evenimentul va reuni ilustratori, animatori, artişti graffiti şi povestitori vizuali din întreaga regiune a Balcanilor. Programul festivalului include prelegeri, expoziţii, proiecţii de film, ateliere de creaţie şi o piaţă de design. Pictoplasma X Balkans face parte din platforma globală Pictoplasma. Ediţia balcanică este primul eveniment prin satelit al platformei, extinzând spiritul Pictoplasma în noi teritorii geografice şi culturale. Expoziţia va fi găzduită la Gara Varna, care sărbătoreşte 100 de ani de la înființare în 2025

– Moscova: Concursul Internațional de Muzică Intervision, organizat de Rusia – la Live Arena din Novoivanovskoye, lângă orașul Moscova

– Paris: Turnurile Notre-Dame sunt deschise vizitatorilor

– München: Cea de-a 190-a ediție a Oktoberfestului de la München (20 sep. – 5 oct.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Curăţeniei”, lansată în 1993 de Organizaţia Naţiunilor Unite în parteneriat cu organizaţia „Clean Up the World”, a avut loc în a treia sâmbătă a lunii septembrie până în 2024, când ONU a declarat ziua de 20 septembrie drept „Ziua mondială a curăţeniei” şi a inclus-o în Calendarul oficial al Naţiunilor Unite al Zilelor şi Săptămânilor Internaţionale. Acţiunile organizate în această zi sunt menite să conştientizeze cetăţenii că păstrarea curăţeniei în locurile unde trăiesc şi muncesc, ca şi în locurile publice, contribuie la menţinerea unui mediu curat şi, implicit, la protejarea sănătăţii, că protejarea mediului trebuie să devină un stil de viață, o deprindere. Acțiunile sunt organizate și de Mișcarea Let`s Do It, World!, ce a luat naștere în 2008, atunci când Estonia a organizat prima Zi de Curățenie Națională și a reușit să mobilizeze 50.000 de voluntari într-o singură zi

– „Ziua Mondială a Donatorilor de Celule Stem Hematopoietice”, este marcată, din 2015 (- 10 ani), în a treia sâmbătă a lunii septembrie, ca o inițiativă a Asociația Mondială a Donatorilor de Celule Stem Hematopoietice (WMDA), cu scopul de a-i recunoaște și a le mulțumi donatorilor de celule stem din întreaga lume

– „Ziua Internaţională a Ecologizării Plajelor” este cel mai mare eveniment de voluntariat, în numele mediului marin, ce are loc în fiecare an în a treia sâmbătă din septembrie, care inspiră oamenii să ajute la curăţarea gunoaielor şi resturilor de pe plaje şi zonele subacvatice adiacente, să identifice sursele de poluare şi să schimbe atitudinea celor neatenţi cu mediul marin

– „Ziua Internațională a Sportului Universitar” este organizată din 2016 și a fost proclamată oficial de Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO). Această zi își propune să creeze legături între universități și comunitățile lor locale concentrate în jurul sportului, activității fizice și a vieții sănătoase. NOTĂ: „Ziua internațională a sportului militar” este sărbătorită în fiecare an pe 18 februarie, acesta fiind data constituirii, în 1948, a Consiliului Internațional al Sportului Militar. La 6 aprilie este marcată „Ziua internaţională a sportului pentru dezvoltare şi pace”, proclamată oficial de ONU, la 23 august 2013, în urma iniţiativei lansate de Comitetul Internaţional Olimpic, pentru promovarea sportului şi activităţii fizice ca limbaj universal şi mijloc inovator pentru educaţie, sănătate, incluziune socială, dezvoltarea tineretului, construirea păcii şi dezvoltarea durabilă. „Ziua mondială a fair play-ului” marcată pe 19 mai, a fost stabilită de Adunarea Generală ONU la 1 iulie 2024, pentru consolidarea spiritului sportiv și a valorilor pe care le reprezintă, cum ar fi respectarea regulilor, a adversarului, promovarea prieteniei, solidarității, păcii, toleranței și incluziunii, combaterea violenței și a dopajului. „Ziua sportului românesc” este marcată în prima zi de duminică din luna iunie, fiind instituită prin Legea nr. 350/12.XII.2022

– 1460: A murit compozitorul franco-flamand Gilles Binchois (n. ~1400) – 565 de ani

– 1833: S-a născut Ernesto Teodoro Moneta, jurnalist, scriitor, militar și revoluționar italian, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 1907 (m. 1918)

– 1842: S-a născut Sir James Dewar, fizician şi chimist englez; a studiat problema temperaturilor joase (a lichefiat hidrogenul şi fluorul) şi a inventat termosul (1898) (m. 1923)

– 1863: A murit Jacob Grimm, lingvist, filolog şi folclorist german; fondator, împreună cu fratele său Wilhelm, al germanisticii, ca ştiinţă a limbii, şi mitologiei germane; cei doi au publicat „Legendele eroice germane” şi o culegere de „Basme pentru copii şi cămin”, cuprinzând folclor german transcris în variante autentice (n. 1785)

– 1869: S-a născut Marcél Cachin, om politic francez, unul dintre fondatorii şi conducătorii Partidului Comunist Francez; director al ziarului „L’Humanité” între anii 1918 şi 1958 (m. 1958)

– 1873: S-a născut Ricardo Urgell Carreras, pictor catalan (m. 1924)

– 1878: S-a născut scriitorul american Upton Sinclair (m. 1968)

– 1879: S-a născut regizorul şi actorul suedez de film Victor Sjőstrőm, unul dintre marii maeştri ai filmului mut, considerat, alături de Mauritz Stiller, „părintele” cinematografului suedez (m. 1960)

– 1880: S-a născut Georgios Sotiriou, arheolog şi istoric grec; a publicat, în colaborare, lucrări privind inscripţiile creştine din Grecia şi a coordonat volumul referitor la monumentele paleocreştine din Atena; membru corespondent străin al Academiei Române (1930) (m. 1965) – 145 de ani

– 1880: S-a născut Ildebrando Pizzetti, compozitor, dirijor şi critic muzical italian (m. 1968) – 145 de ani

– 1885: S-a născut Jelly Roll Morton, pianist, compozitor şi şef de orchestră de jazz american; considerat primul teoretician al jazz-ului (m. 1941) – 140 de ani

– 1898: A murit scriitorul german Theodor Fontane, reprezentant al „realismului poetic” (n. 1819)

– 1902: S-a născut Cesare Zavattini, cineast, jurnalist şi critic de film italian; a fost unul dintre teoreticienii neorealismului (m. 1989)

– 1908: A murit Pablo de Sarasate, violonist şi compozitor spaniol (n. 1844)

– 1914: S-a născut actorul britanic de teatru, film şi televiziune Kenneth More (m. 1982)

– 1929: S-a născut actorul maghiar Tibor Bitskey (m. 2015)

– 1929: S-a născut regizorul italian de film Vittorio Taviani; ; împreună cu fratele său Paolo, a semnat capodopere ale cinematografiei italiene, precum „Padre Padrone” (1977) sau „Cesare deve morire” (2012); amândoi sunt consideraţi „mari maeştri” ai cinematografiei italiene prin lunga şi prolifica lor carieră distinsă cu multe premii (m. 2018)

– 1932: A murit pictorul german Max Slevogt, principalul reprezentant al impresionismului în Germania (n. 1868)

– 1934: S-a născut actriţa italiană de film Sophia Loren (numele adevărat: Sofia Villani Scicolone Ponti); considerată un „tezaur naţional“ în Italia

– 1945: S-a născut pugilistul Francisco ‘Morochito’ Rodriguez, primul campion olimpic venezuelean din istorie (1968) (m. 2024) – 80 de ani

– 1946: A murit Raimu (Jules Auguste Muraire), actor francez de teatru şi cinema; s-a remarcat prin umorul său bonom (n. 1883)

– 1951: S-a născut scriitorul și traducătorul spaniol Javier Marías (m. 2022)

– 1957: A murit compozitorul finlandez Jean Sibelius (n. 1865)

– 1958: S-a născut Ghassan Massoud, actor și producător sirian de filme

– 1971: A murit Giorgos Seferis (pseudonimul lui Georgios Seferiades) poet şi diplomat grec; Premiul Nobel pentru literatură în 1963 (n. 1900, la Izmir, acum în Turcia)

– 1975: A murit Saint-John Perse, poet, eseist şi diplomat francez; Premiul Nobel pentru literatură în 1960 (n. 1887) – 50 de ani

– 1986: A murit Nicolae Testemițanu, chirurg, profesor și om politic din R. Moldova; organizator al domeniului sănătății publice și al învățământului medical (n. 1927)

– 1996: A murit Paul Erdős, matematician maghiar (cunoscut pentru munca sa în teoria numerelor și combinatorică); a fost cel mai prolific matematician al secolului al XX-lea, atât din punct de vedere al numărului de probleme pe care le-a rezolvat, cât și al problemelor pe care i-a convins pe alții să le abordeze (n. 1913)

– 2005: A murit Simon Wiesenthal, arhitect şi scriitor austriac, celebru „vânător de nazişti”; supravieţuitor al Holocaustului, şi-a dedicat întreaga viaţă aducerii în faţa justiţiei a criminalilor de război germani din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial (n. 1908, în oraşul Buczacz, din Imperiul Austro-Ungar, astăzi, în Ucraina) – 20 de ani

– 2006: A murit compozitorul american John W. Peterson (n. 1921)

– 2006: A murit dirijorul elveţian Armin Jordan (n. 1932)

– 2014: A murit actriţa şi cântăreaţa americană Polly Bergen (numele la naştere: Nellie Paulina Burgin) (n. 1930)

– 2020: A murit regizorul american de imagine Michael Crawford Chapman; cunoscut pentru colaborările sale cu Martin Scorsese la filmele „Taxi Driver”, „Raging Bull” şi „The Last Waltz” (n. 1935) – 5 ani

Sursa: RADOR