Calendarul zilei – 8 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 8 septembrie 2025, 05:00 / actualizat: 8 septembrie 2025, 15:01

S-a întâmplat într-o zi de 8 septembrie

* Se marchează 425 ani (1600) de când a avut loc Bătălia de la Mirăslău, în timpul căreia Mihai Viteazul a fost înfrânt de trupele imperiale conduse de generalul austriac George Basta (8/18)

* Cu 116 ani în urmă (1809), la sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului, a fost sfințită Mănăstirea Samurcășești – Ciorogârla, ctitorie a vornicului Constantin Samurcaș și a soției sale, Zinca. Mănăstirea este singura din țară cu trei altare, cele trei hramuri fiind: Sf. Treime, Adormirea Maicii Domnului și Nașterea Maicii Domnului (închiat ulterior Sf. Cuv. Parascheva)

* În urmă cu 147 de ani (1878) apărea Legea privind stabilirea noilor ranguri diplomatice ale reprezentanţilor români în străinătate (8/20)

* Se împlinesc 145 de ani (1880) de când a fost fondată Marea Lojă Națională Română, de către căpitanul Constantin Moroiu (8/20)

* În urmă cu 119 ani (1906), între 8/21 şi 12/25 septembrie, s-a desfăşurat, la Bucureşti, primul congres internaţional organizat şi găzduit de România – Congresul internaţional pentru protecţia proprietăţii literare şi artistice

* În urmă cu 81 de ani (1944) Sfântu Gheorghe a fost primul oraş din Ardealul de Nord eliberat de armata română de sub ocupaţia fascisto-hortystă (începută în septembrie 1940, ca urmare a Dictatului de la Viena)

* Acum 66 de ani (1959) România a fost inclusă în componența Comitetului pentru examinarea problemelor dezarmării, instituit în baza unui acord între cele patru mari puteri (SUA, Marea Britanie, Franța, URSS). Comitetul, format din zece state: SUA, Marea Britanie, Franța, Italia, Canada, URSS, Bulgaria, Polonia, România și Cehoslovacia, şi-a început lucrările la Geneva, în martie 1960

* Cu 31 de ani în urmă (1994) s-a desfăşurat, la Berlin, ceremonia plecării trupelor aliate (americane, britanice şi franceze) prezente în Berlinul de Vest după anul 1945. Ceremonia a avut loc în prezenţa preşedintelui Franţei, François Mitterrand, a premierului britanic, John Major, a secretarului de stat american, Warren Christopher, şi a cancelarului german, Helmut Kohl. La data de 31.VIII.1994 a avut loc, tot la Berlin, ceremonia de retragere definitivă şi totală a trupelor ruseşti de pe teritoriul fostei Germanii Răsăritene, în prezenţa preşedintelui Rusiei, Boris Elţîn, şi a cancelarului german, Helmut Kohl

* Sunt marcați 2 ani de când, pe 8 septembrie 2023, la ora locală 23:11, un puternic cutremur cu magnitudinea 6,8 a lovit Marocul la 18,5 km adâncime, aproximativ 3.000 de persoane pierzându-și viața. Epicentrul a fost în Munții Atlas, la 71 km sud-vest de Marrakech. Marrakech, cu o populație de 840.000 de locuitori, a fost orașul cel mai afectat. Potrivit presei, mai multe case s-au prăbușit, iar alte clădiri au fost raportate cu avarii structurale. A fost cel mai puternic cutremur înregistrat în Maroc și cu cele mai multe victime, de la seismul din 1960. Este, de asemenea, al doilea cel mai tragic cutremur din 2023 după cel din Turcia-Siria, de la 6 februarie. Organizația Mondială a Sănătății a estimat că aproximativ 300.000 de persoane din Marrakech și din zonele învecinate au fost afectate

Aniversări – Comemorări

– Naşterea Maicii Domnului (Calendarul Creştin-Ortodox 2025; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2025)

– Naşterea Sfintei Fecioare Maria (Calendarul Romano-Catolic 2025)

– „Ziua Petrolistului” are loc sub patronajul Sfintei Maria, protectoarea personalului din industria petrolului. Această zi, dedicată muncitorilor din foraj, extracție, prelucrare și cercetarea petrolului, a fost instituită în 1990 (- 35 de ani), la inițiativa Federaţiei Sindicatelor Libere şi Independente „Petrom”, dar și a altor sindicate, pentru a recunoaște contribuția lor la economia națională

– 1825: S-a născut lingvistul Alexandru Cihac; de numele său se leagă punerea bazelor etimologiei româneşti, fiind autorul primului dicţionar etimologic ştiinţific al limbii române (1870-1879); membru de onoare al Societăţii Academice Române din 1872 (m. 1887, la Mainz/Germania) – 200 de ani

– 1856: S-a născut Ioan Bianu, filolog, bibliograf şi editor de texte româneşti vechi; creator al şcolii naţionale de biblioteconomie şi bibliografie; membru titulat al Academiei Române din 1902, preşedinte (1929-1932) şi vicepreşedinte (1932-1935) al acestui for (m. 1935). NOTĂ: În bibliografia de specialitate se avansează două date: 8 septembrie (Gabriel Ştrempel, „Ioan Bianu – un om al ordinei”, în Magazin istoric, serie noua, XXVIII, 1994, nr. 1 (322), p. 21. Data este dată de autor după o afirmaţie care i-ar aparţine chiar lui Bianu) şi 1 octombrie 1856 (conform site-ului http://stiri.rol.ro/stiri/2005/02/175261.htm, dedicat Expoziţiei omagiale Ioan Bianu de la Biblioteca Academiei Române, din 15 februarie 2005). Dacă data exactă variază – în rarele situaţii când este menţionată – de la un autor la altul, în general este acceptat anul 1856. Este, însă, posibil ca Bianu să se fi născut în anul 1857, ipoteză formulată pe baza cercetării documentelor aflate la Direcţia Judeţeană Alba a Arhivelor Naţionale

– 1884: S-a născut George Ulieru, medic chirurg, prozator, publicist şi traducător (m. 1943)

– 1889: S-a născut compozitorul şi criticul muzical Ion Borgovan (m. 1970)

– 1898: S-a născut soprana Mimi Nestoreasa (m. 1971)

– 1905: S-a născut actriţa Victoria Mierlescu (m. 1992) – 120 de ani. NOTĂ: Victoria Mierlescu a fost primul actor invitat la microfonul Radiodifuziunii Române; la 4.XI.1928 (la doar câteva zile de la emisia inaugurală a Radioului românesc) actriţa a susţinut un recital de poezie

– 1907: A murit Iosif Vulcan, poet, prozator, publicist şi animator cultural ardelean; în revista „Familia” (fondată de el în 1865), şi-a făcut debutul, printre alţii, Mihai Eminescu; membru titular al Academiei Române din 1891 (n. 1841)

– 1909: S-a născut prozatorul şi poetul M.[ax] Blecher; descris, de multe ori, drept „un Kafka român” (m. 1938)

– 1924: S-a născut compozitorul și profesorul Gheorghe Carp (m. 1988)

– 1925: S-a născut sculptorul Gheorghe Coman; membru fondator al Uniunii Artiştilor Plastici din România (1951); alături de George Apostu, Brăduţ Covaliu, İon Sârbu, Lazăr Băciucu este iniţiator al Taberei de Sculptură de la Măgura, ale cărei lucrări le-a coordonat timp de 16 ediţii (m. 2005) – 100 de ani

– 1926: S-a născut prozatorul Ştefan Bănulescu (m. 1998)

– 1926: S-a născut Gabriel Ştrempel, istoric al culturii, filolog, editor şi bibliograf; ca director adjunct (din 1975) şi apoi ca director general (1993-2006) al Bibliotecii Academiei Române a avut o contribuţie majoră la îmbogăţirea colecţiilor, la repertorizarea întregii producţii de carte şi la apariţia unor volume de mare însemnătate; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (m. 2020)

– 1927: S-a născut medicul Ioan Moraru; s-a afirmat în domeniul cercetărilor biomedicale, având o contribuţie determinantă la dezvoltarea pe baze moderne a anatomiei patologice, imunopatologiei şi la reintroducerea geneticii în cercetarea şi practica medicală; membru post-mortem al Academiei Române (1990) (m. 1989)

– 1930: S-a născut fizicianul Arteni Corciovei; fondatorul Şcolii de teoria corpului solid în România; lucrări teoretice de fizică nucleară şi de studiu al feromagnetismului; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (m. 1992) – 95 de ani

– 1930: S-a născut Tudor Popescu (prenumele la naştere: Teodor), dramaturg şi prozator (m. 1999) – 95 de ani

– 1930: S-a născut Ion Arieşanu, scriitor, jurnalist, editor și critic de artă (m. 2019) – 95 de ani

– 1932: S-a născut Marius Sala, lingvist cu o prodigioasă carieră internaţională, doctor docent în filologie, profesor; autorul a sute de lucrări în domeniile: lingvistică romanică, hispanistică, istoria limbii române, lingvistică generală, dialectologie română, onomastică etc.; director al Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” al Academiei Române (1994-2018); membru titular al Academiei Române din 2001, vicepreşedinte al acestui for (2006-2014) (m. 2018)

– 1935: S-a născut Gheorghe Izbăşescu, poet, prozator, profesor, redactor și editor (m. 2017) – 90 de ani

– 1937: S-a născut filosoful şi profesorul universitar doctor Gheorghe Vlăduţescu; a publicat peste 20 de volume pe teme de filosofie antică (ontologie, metafizică, etică), filosofia culturii, istoria ideilor filosofice, precum şi filosofie românească; secretar de stat pentru Culte în cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor (1990-1995); membru al titular Academiei Române din 1999, vicepreşedinte al acestui for (2002-2006)

– 1938: S-a născut geologul şi profesorul Gheorghe Udubaşa; contribuţii la descifrarea relaţiilor structurale în zăcămintele de minereuri cu geneză complexă şi la clasificarea unui număr mare de minerale; membru corespondent al Academiei Române din 1996 (m. 2019)

– 1946: S-a născut poetul şi publicistul Aurel Şorobetea; traducător din poezia contemporană maghiară (Balla Zsofia, Kenez Ferenc)

– 1949: S-a născut Sorin Roşca Stănescu, publicist şi analist politic; fondator al cotidianului „Ziua” (în 1994); senator în legislatura 2012-2016

– 1951: S-a născut Markó Béla, politician român de naţionalitate maghiară, fost preşedinte al Uniunii Democrate Maghiare din România/UDMR în perioada ianuarie 1993 – februarie 2011; viceprim-ministru în Cabinetul Boc (dec. 2009); fost ministru de stat în Cabinetul Tăriceanu pentru coordonarea activităţilor din domeniul culturii, învăţământului şi integrării europene (decembrie 2004 – iulie 2007); scriitor şi traducător

– 1955: A murit fizicianul şi profesorul Ştefan Vencov; contribuţii la dezvoltarea cercetărilor de optică şi spectroscopie; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (n. 1899) – 70 de ani

– 1956: S-a născut Ilie Balaci, unul dintre cei mai mari jucători români de fotbal; în anul 1991 a părăsit România pentru a antrena echipe de fotbal din Asia şi Africa, cu care a câştigat peste 20 de trofee, fiind supranumit „Prinţul deşertului” (m. 2018). NOTĂ: În unele surse apare data la care a fost declarată nașterea, 13.IX.1956

– 1969: S-a născut dansatorul, coregraful și profesorul Mihai Mihalcea; a înfiinţat, în 1992, „Marginalii”, primul grup independent de dans contemporan din România postdecembristă; director al Centrului Naţional al Dansului din Bucureşti (2005-2013); din 2010 este cunoscut și sub pseudonimul artistic Farid Fairuz

– 1972: A murit Alexandru Finţi, actor, regizor şi profesor (n. 1901)

– 1982: S-a născut handbalistul Marian Cozma (m. 2009, ucis într-un club la Veszprém, în Ungaria)

– 1997: A murit părintele Constantin Voicescu, unul din marii duhovnici ortodocşi al zilelor noastre; a stat 13 ani în temniţele comuniste; din 1976 şi până la sfârşitul vieţii a fost preot paroh la Biserica Sapienţei; unul din fondatorii aşezământului medical-creştin „Christiana” (n. 1924)

– 2004: A murit solistul de muzică uşoară Dan Spătaru (n. 1939)

– 2009: A murit Radu Dobre Basarab, actor, profesor şi regizor la Teatrul „Radu Stanca” din Sibiu; fondator al Societăţii literare „Radu Stanca” şi al „Clubului de jazz” din oraş (n. 1941)

– 2016: A murit pictorul şi graficianul Aureliu Răzvan Ionescu (n. 1956)

– 2020: A murit Constantin I. Toma, biolog, specialist în morfologie și anatomie vegetală, profesor universitar; fondatorul Școlii de Morfologie și Anatomie Vegetală a Facultății de Biologie din Iași; membru titular al Academiei Române din 2012 (n. 1935) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Strasbourg: Sesiune plenară a Parlamentului European (8 – 11 sep.)

-Vilnius: Președintele polonez Karol Nawrocki vizitează Lituania

– Paris: Declarația de politică generală a premierului François Bayrou și votul de încredere în Adunarea Națională

– Insulele Solomon: Summitul Forumului Insulelor Pacificului (8 – 12 sep.)

– Norvegia: Alegeri legislative

– Viena: Reuniunea trimestrială a Consiliului Guvernatorilor AIEA – Agenția Internațională pentru Energie Atomică (8 – 12 sep.)

– Geneva: A 60-a sesiune a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului (8 sep. – 3 oct.)

-Moscova: Valeri Gherasimov, șef al Statului Major al Armatei Ruse, împlinește 70 de ani, împlinind limita de vârstă pentru serviciul militar

– Ankara: Audiere în instanță privind presupusa corupție în alegerile din 2023 pentru conducerea partidului de opoziție CHP

– Paris: Procesul fostului prim-ministru moldovean Vladimir Filat pentru spălarea mitei unui funcționar public străin (8 – 11 sep.)

– Paris: Cazul asistenților parlamentari europeni – Audiere pentru stabilirea datelor procesului în apel al lui Marine Le Pen

– Paris: Procesul în apel a doi jurnaliști pentru finanțarea terorismului în Siria (8 – 10 sep.)

– Addis Abeba, Etiopia: Al doilea Summit African privind Clima (8 sep. – 10 oct.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională pentru Alfabetizare” aduce în centrul atenţiei, pe de o parte, progresul obţinut în rata de alfabetizare la nivel mondial, şi, pe de altă parte, provocările cu care se confruntă încă acest sector; ziua a fost propusă la iniţiativa Congresului mondial pentru lichidarea analfabetismului, desfăşurat la Teheran, în perioada 8-19 septembrie 1965 (- 60 de ani), și proclamată la 26 octombrie 1966, în cadrul celei de-a XIV-a sesiuni a Conferinţei Generale UNESCO. Tema din acest an este „Promovarea alfabetizării în era digitală”

– „Ziua Mondială a Kinetoterapiei/ Fizioterapiei” (World Physical Therapy Day); această zi a fost stabilită în 1996 de Confederația Mondială de Kinetoterapie (în prezent Fizioterapie Mondială) pentru a onora profesia și coeziunea comunității internaționale de kinetoterapeuți, marcând totodată ziua înființării organizației în 1951

– Ziua naţională a Principatului Andorra; din 8.IX.1278 principatul a fost pus sub dubla suzeranitate a episcopilor spanioli de Urgel şi a conţilor francezi de Foix, înlocuiţi ulterior de suveranii şi preşedinţii Franţei

– Ziua independenţei în Republica Macedonia de Nord (fostă Macedonia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei/FYROM); marchează declararea independenţei faţă de fosta Iugoslavie, în 1991. NOTĂ: Ziua de 2 august este recunoscută ca sărbătoare oficială – Ziua Republicii: ziua când a fost înființată Republica în 1944 și totodată marchează aniversarea începutului răscoalei antiotomane din 1903

– 1157: S-a născut Richard I (supranumit Inimă de Leu), rege al Angliei între anii 1189 şi 1199; a avut înclinaţii mai mult spre aventură decât spre politică, deşi era apreciat ca un foarte bun strateg; a participat, alături de împăratul Frederic I Barbarosa şi de regele francez Filip al II-lea August, la cea de-a treia Cruciadă (1189-1192) (m. 1199)

– 1474: S-a născut poetul italian Ludovico Ariosto (m. 1533)

– 1613: A murit compozitorul italian Carlo Gesualdo da Venosa (n. ~1561)

– 1645: A murit Francisco Gómez de Quevedo Y Villegas, scriitor renascentist spaniol (n. 1580) – 380 de ani

– 1783: S-a născut Nikolai Frederik Severin Grundtvig, personalitate marcantă a culturii şi politicii daneze, poet, istoric, pedagog şi pastor; episcop de onoare al Bisericii luterane din Danemarca; a avut o influență centrală în dezvoltarea educației non-formale pentru adulți (m. 1872)

– 1830: S-a născut Frédéric Mistral, poet, romancier, dramaturg şi memorialist francez; şef al mişcării „Le Felibrige” (1854) de restaurare a limbii şi tradiţiilor provensale; Premiul Nobel pentru literatură în 1904, împreună cu spaniolul José Echegaray (m. 1914) – 195 de ani

– 1831: S-a născut scriitorul german Wilhelm Raabe (m. 1910)

– 1841: S-a născut compozitorul şi dirijorul ceh Antonin Dvořak (m. 1904)

– 1848: S-a născut chimistul german Viktor Meyer; a inventat o metodă de determinare a densităţii vaporilor (care-i poartă numele) şi a masei moleculare a compuşilor organici (m. 1897)

– 1873: S-a născut Alfred Jarry, poet, romancier şi dramaturg francez; prin piesa sa „Ubu roi” (Ubu rege), jucată la 10.XII.1896, se situează printre precursorii „teatrului absurdului” (m. 1907)

– 1894: A murit Hermann von Helmholtz, fizician şi fiziolog german; a formulat matematic principiul transformării şi conservării energiei (1847); contribuţii în hidrodinamică, acustică, teoria muzicii, electricitate şi în studiul fiziologiei auzului şi văzului (n. 1821)

– 1910: S-a născut Jean-Louis Barrault, actor francez de teatru şi cinema, mim, regizor şi director de teatru (m. 1994) – 115 ani

– 1916: S-a născut Fritz Habeck, prozator şi dramaturg austriac (m. 1997)

– 1918: S-a născut Sir Derek H. R. Barton, chimist britanic; a contribuit la dezvoltarea unui nou domeniu de studiu în chimia organică, „analiza conformaţională”; Premiul Nobel pentru chimie în 1969, împreună cu norvegianul Odd Hassel (m. 1998)

– 1925: S-a născut actorul britanic de film Peter Sellers; comedian recunoscut pentru interpretările sale speciale, rămâne în memoria cinematografului mondial pentru rolul său din „Un grădinar face carieră”, realizat în 1979, unde a jucat alături de Shirley MacLaine, dar și din seria „Pantera roz” (m. 1980) – 100 de ani

– 1927: S-a născut compozitorul american de muzică country Harlan Howard (m. 2002)

– 1929: S-a născut dirijorul german Christoph von Dohnányi

– 1935: S-a născut creatorul belgian de bandă desenată William Vance (nume real: William Van Cutsem); a devenit cunoscut datorită seriei-cult de aventuri „XIII”, realizată împreună cu Jean Van Hamme (m. 2018) – 90 de ani

– 1946: S-a născut Aziz Sancar, genetician american de origine turcă; Premiul Nobel pentru chimie în 2015, „pentru studii ale mecanismului de reparare ADN”

– 1949: A murit Richard Strauss, compozitor şi dirijor german (n. 1864)

– 1954: A murit André Louis Derain, pictor, grafician și sculptor francez; unul din reprezentanții principali – alături de Henri Matisse, Maurice de Vlaminck și Raoul Dufy – ai fauvismului, mișcare artistică din anii 1904 – 1908, care punea accentul pe intensitatea și puritatea culorilor, mișcare de care s-a distanțat ulterior (n. 1880)

– 1965: A murit Hermann Staudinger, chimist german, considerat întemeietorul chimiei macromoleculare, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1953; a descoperit și a explicat fenomenul polimerizării (n. 1881) – 60 de ani

– 1970: A murit americanul Percy Spencer, inventatorul cuptorului cu microunde (1947) (n. 1894) – 55 de ani

– 1978: A murit Pancio Vladigherov, pianist, compozitor şi pedagog bulgar (n. 1899)

– 1979: S-a născut cântăreața americană Pink (pe numele adevărat Alecia Beth Moore), câștigătoare a două premii Grammy

– 1980: A murit chimistul american Willard Frank Libby, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1960 (n. 1908) – 45 de ani

– 1981: A murit fizicianul japonez Hideki Yukawa, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1949 (n. 1907)

– 1985: A murit John Franklin Enders, microbiolog şi virusolog american; cercetări privind etiologia rujeolei, parotiditei epidemice şi asupra virusului poliomielitei; Premiul Nobel pentru medicină în 1954, împreună cu conaţionalii săi Thomas Weller şi Frederick C. Robbins (n. 1897) – 40 de ani

– 1989: S-a născut Tim Bergling, cunoscut sub numele de scenă Avicii, DJ, remixer și producător muzical suedez (m. 2018)

– 2003: A murit Leni Riefenstahl, dansatoare germană, regizoare de film şi fotografă; renumită personalitate a cinematografului nazist; filmele sale constituie adevărate documente asupra epocii, susceptibile de a contribui la înţelegerea fenomenului psihologic şi social pe care l-a reprezentat hitlerismul (supranumită şi „cineasta lui Hitler”) (n. 1902)

– 2008: A murit Hector Zazou (pseudonimul lui Pierre Job), compozitor şi producător francez de origine algeriană; adept al metisajului muzical, a prelucrat piese din muzica lumii, făcând mixajul cu muzica electronică (n. 1948, în Algeria)

– 2009: A murit fizicianul danez Aage Niels Bohr, câştigător al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1975 (n. 1922)

– 2012: A murit Bill Moggridge, designer britanic, autor și educator, cofondator companie de design IDEO și directorul Cooper-Hewitt, National Design Museum din New York; este realizatorul primului laptop din lume, Grid Compass (n. 1943)

– 2014: A murit soprana italiană Magda Olivero (n. 1910)

– 2016: A murit tenorul sud-african Johan Botha (n. 1965)

– 2017: A murit Don (Donald Ray) Williams, cântăreţ și compozitor american de muzică country (n. 1939)

– 2019: A murit cântăreţul, compozitorul și producătorul de muzică spaniol Camilo Sesto (nume real: Camilo Blanes Cortés) (n. 1946)

– 2020: A murit Sir Ronald Harwood, unul dintre cei mai importanţi dramaturgi britanici postbelici; cunoscut ca scenarist al producției de Oscar „Pianistul”, regizat de Roman Polanski (n. 1934, în Africa de Sud) – 5 ani

– 2022: A murit Regina Elisabeta a II-a (Elizabeth Alexandra Mary de Windsor), monarhul cu cea mai îndelungată domnie din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (1953-2022); a fost primul monarh care a sărbătorit Jubileul de Platină; a fost şeful Casei de Windsor, Casa Regală a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, comandantul suprem al forţelor armate şi guvernatorul suprem al Bisericii Angliei; a avut sub patronajul său peste 600 organizaţii caritabile sau cu scop educativ şi social; a adus în centrul atenţiei, prin acţiunile sale, afirmarea identităţii naţionale, unitatea, continuitatea şi stabilitatea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord. Fiul ei cel mare a devenit, la această dată, rege sub numele de Charles al III-lea (încoronat la 6 mai 2023) (n. 1926)

– 2024: A murit Aleksandr Masleakov, prezentator rus de televiziune; simbol al umorului și al satirei în Rusia; realizator al emisiunii-concurs KVN, din 1964; fondatorul și proprietarul companiei AMiK (n. 1941) – 1 an

Sursa: RADOR