GALERIE FOTO | Artefacte de peste 2300 de ani, descoperite în Necropola tumulară Callatis. Mărturia istoricului Răzvan Pantelimon, cel care a văzut primul piesele de tezaur

„Întâmplător, am fost prima persoană care le-a văzut. Era rândul meu la săpătură, pe un culoar foarte strâmt, și am avut acest noroc unic de a vedea pentru prima oară acele obiecte”, spune cu emoție Răzvan Pantelimon.

Publicat de Doina Sirbu, 17 iulie 2025, 12:07 / actualizat: 17 iulie 2025, 14:03

Unul dintre martorii descoperirilor uluitoare făcute în Necropola tumulară de la Callatis, istoricul Răzvan Pantelimon, de la Universitatea Ovidius Constanța, povestește clipele în care a văzut, pentru întâia oară, artefactele de patrimoniu.

„Întâmplător am fost prima persoană care le-a văzut. Era rândul meu la săpătură, pe un culoar foarte strâmt, și am avut acest noroc unic de a vedea pentru prima oară acele obiecte”, spune cu emoție Răzvan Pantelimon, care a participat ca voluntar la săpături.

La începutul lunii lui cuptor, pe 7 iulie, Muzeul Național de Istorie a României anunța descoperirile excepționale, unice pentru țara noastră, din situl „Necropola tumulară a orașului antic Callatis” aflat în vecinătatea orașului Mangalia.

Vestea scoaterii la lumină a podoabelor din aur, sticlă și bronz, a cununilor funerare cu frunze din bronz aurit, precum și a celor două sarcofage cu elemente sculptate și pictate din calcar și marmură, făceau înconjurul lumii.

Dar puțini știu că din echipa specialiștilor de la București a făcut parte și voluntarul dobrogean Răzvan Pantelimon, lect. univ. dr. la Facultatea de Istorie și Științe Politice a Universității Ovidius.

Era rândul său la săpătură când a observat artefactele vechi de peste 2300 de ani.

Într-un interviu realizat de Silvia Pascale, acesta ne-a povestit ce emoții uriașe a trăit în galeriile antice atunci când a zărit, pentru întâia oară, această comoară a trecutului.

Colectivul „Necropola tumulară a orașului antic Kallatis” 2025

• Dan Ștefan, Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni
• Maria Magdalena Ștefan, Muzeul Național de Istorie a României
• Nicolae Alexandru, Muzeul „Callatis” din Mangalia
• Valeriu Sîrbu, Institutul de Arheologie Vasile Pârvan București
• Diana Sonu, Muzeul Municipiului București
• Răzvan Pantelimon, Universitatea Ovidius din Constanța
• Călin Șuteu, Gigapixel SRL
• Valentin Ștefan, Metamorfozys SRL
• Corina Borș, Muzeul Național de Istorie a României
• Mihai Florea, Muzeul Național de Istorie a României
• Cătălin Burtea, Muzeul Național de Istorie a României
• Paul Popa, Muzeul Național de Istorie a României
• Laurențiu Angheluță, Institutul Național de Opto-Electronică INOE.

***

Potrivit MNIR, în necropolă au fost identificate artefacte arheologice susceptibile a fi clasate în patrimoniul cultural national la categoria Tezaur, precum podoabe de aur, sticlă și bronz, dintre care se remarcă trei cununi funerare cu frunze din bronz aurit ce imită forma celor de mirt și iederă, montate pe suport de lemn, cu fructe realizate din ceramică aurită, precum și două sarcofage cu elemente sculptate și pictate din calcar și marmură.

Aceste artefacte datate în secolul al III-lea d.Hr., împreună cu numeroase fragmente de lemn antic, unele păstrând încă urmele unor pigmenți, dar și oase umane și ceramică, au fost identificate într-o movilă funerară care a conținut un cavou din piatră prelucrată acoperit cu boltă semicilindrică.

Movila este cea mai mare la ora actuală din sudul Dobrogei, măsurând 12 metri înălțime și 70 de metri diametru, fiind vizibilă de pe mare, un reper important în peisaj. Monumentul funerar impozant a aparținut unei familii bogate și influente de greci din Callatis, conectați la modele religioase și politice de influență macedoneană.

Cavoul a fost descoperit la 9 metri adâncime sub vârful movilei, nivelul lui de amenajare aflându-se la -12 metri!

Foarte bine păstrat, opera unui arhitect experimentat care a proiectat totul cu atenție, într-un fin joc al proporțiilor, cavoul se remarcă, de asemenea, prin dimensiunile sale. Până în prezent, construcția de piatră a fost identificată pe 18 metri lungime, dar cercetările continuă, mai ales în sectorul coridorului de acces.

Deși cavoul a fost jefuit la scurt timp după realizare, movila a fost imediat reparată, mărită și reinvestită simbolic, prin realizarea unor ofrande ce au presupus consum de alcool în cantități importante.

Oasele umane identificate până în prezent aparțin de la cel puțin doi indivizi diferiți, unul de 16-18 ani și cel de-al doilea de 8-11 ani, iar conform anumitor artefacte, cel puțin despre unul dintre indivizi se poate presupune că era de sex feminin.

Movila funerară cercetată face parte din teritoriul anticului Callatis, oraș fondat de grecii din Heracleea Pontica și Megara, la începutul secolului al IV-lea î.Hr.

Callatis a fost unul dintre cele mai bogate și influente orașe grecești din Marea Neagră în perioada secolelor IV-III î.Hr. Lider al unei coaliții regionale de greci, traci și sciți, i s-a opus, la finalul secolului al IV-lea î.Hr., regelui macedonean Lysimachos, cel care moștenise controlul Traciei, după moartea lui Alexandru cel Mare, același personaj care va influența decisiv și formarea regatului getic atribuit dinastiei lui Dromichaites.

Artefactele recent descoperite vin exact din această epocă – strălucitoare, violentă și sofisticată, iar studierea lor aprofundată va permite obținerea de noi cunoștințe științifice privind lumea greco-traco-macedoneană a secolelor IV-III î.Hr.

Măsura ambiției comunității locale callatiene și a aspirațiilor sale eroice și, în mod oarecum atipic pentru tradiția elenă, aristocratice,  o dă cu siguranță necropola tumulară a acestui oraș antic.

Întinsă pe kilometri în jurul vechilor drumuri, aceasta însuma aproape 1.000 de tumuli (movile funerare), multe dintre acestea de dimensiuni monumentale (înălțimi de 5 metri și mai mult). Marea majoritate a acestui peisaj impresionant a dispărut însă în ultimul secol în care Mangalia „modernă” s-a dezvoltat și urbanizat.

Săpăturile anterioare în unii dintre acești tumuli au fost în general expeditive ori realizate în condițiile unor intervenții de salvare.

Cercetarea arheologică desfășurată recent la nord de Mangalia, prezentată aici, este prima cercetare sistematică a unui tumul cu cavou din România și a fost posibilă prin utilizarea inițială a unor tehnici de investigație non-invazivă care au permis localizarea precisă a mormântului.

Redactor: Silvia Pascale/ Sursă: MNIR