Calendarul zilei – 5 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 5 iulie 2025, 05:00 / actualizat: 8 iulie 2025, 14:55

S-a întâmplat într-o zi de 5 iulie

* Acum 1697 de ani (328) avea loc inaugurarea podului construit peste Dunăre, probabil de arhitectul roman Theophilus Patricius, între Sucidava (situată în vatra orașului Corabia, sub actualul cartier Celei) şi Oescus (azi Ghighen, Bulgaria), care reflectă importanţa dobândită de ţinuturile nord-dunărene pentru Imperiul Roman. A rămas în uz pentru mai bine de 40 de ani. Având o lungime totală de 2437 m, din care 1137 peste albia Dunării, podul era considerat cel mai lung pod antic peste un curs de apă şi unul din cele mai lungi din toate timpurile

* Cu 541 de ani în urmă (1484), între 5 şi 14 iulie, în timpul campaniei sultanului Baiazid al II-lea în Moldova (iunie – august 1484), turcii cucereau cetatea Chilia Nouă (ridicată de Ştefan cel Mare, în 1479, pe malul stâng al braţului Chilia al Dunării). După opt zile (la 14 iulie) cetatea a fost cucerită de invadatori şi a devenit raia turcească. Între 22.VII – 7/8.VIII.1484 turcii au cucerit şi Cetatea Albă. Prin cucerirea celor două cetăţi, precum şi a teritoriului înconjurător, turcii s-au instalat timp de peste patru secole pe teritoriul Moldovei

* Acum 216 ani (1809), în zilele de 5 şi 6 iulie, a avut loc Bătălia de la Wagram, cea mai importantă confruntare militară din cadrul Războiului celei de-a Cincea Coaliții, desfășurată pe câmpia Marchfeld, în apropierea insulei dunărene Lobau și în dreptul localității Deutsch-Wagram, la 10 km nord-est de Viena. Bătălia a opus o armată franco-germano-italiană, condusă de împăratul Napoleon I, unei armate austriece, comandate de arhiducele Carol de Austria-Teschen. Cele două zile de lupte s-au încheiat cu victoria decisivă a armatei franco-aliate

* Cu 52 de ani în urmă (1973) avea loc lovitura militară din Rwanda împotriva președintelui Grégoire Kayibanda, aflat la putere de la independența țării, în 1962. După cel de-al Doilea Război Mondial, Rwanda a devenit un teritoriu de încredere al ONU, cu Belgia ca autoritate administrativă. Reformele instituite de belgieni în anii ’50 au încurajat creșterea instituțiilor politice democratice, dar le-au rezistat tradiționaliștii tutsi care au văzut în ele o amenințare la adresa stăpânirii tutsi. O populație hutu din ce în ce mai agitată, încurajată de armata belgiană, a declanșat o revoltă în noiembrie 1959, care a dus la răsturnarea monarhiei tutsi. Doi ani mai târziu, Partidul Mișcării Hutu de Emancipare (PARMEHUTU) a câștigat o victorie copleșitoare într-un referendum supravegheat de ONU. În timpul revoltei din 1959 și a consecințelor acesteia, peste 160.000 de tutsi au fugit în țările vecine. Guvernul PARMEHUTU, format ca urmare a alegerilor din septembrie 1961, a primit autonomie internă de la Belgia la 1 ianuarie 1962. O rezoluție a Adunării Generale a ONU din iunie 1962 a pus capăt mandatului belgian și a acordat independență deplină Rwandei (și Burundii) începând cu 1 iulie 1962. Gregoire Kayibanda, liderul Partidului PARMEHUTU, a devenit primul președinte ales al Rwandei, conducând un guvern ales dintre membrii Adunării Naționale, unicamerale, alese în mod direct. În ciuda progreselor înregistrate, ineficiența și corupția au început să se agraveze în ministerele guvernamentale la mijlocul anilor ’60. La data de 5 iulie 1973, armata a preluat puterea sub conducerea generalului-maior Juvenal Habyarimana, care a dizolvat Adunarea Naţională şi Partidul PARMEHUTU şi a desfiinţat orice activitate politică. În 1975, președintele Habyarimana a înființat Mișcarea Națională Revoluționară pentru Dezvoltare (MRND), ale cărei obiective erau promovarea păcii, unității și dezvoltării naționale

* În urmă cu 34 de ani (1991), între 5 şi 7 iulie, a avut loc, la Bucureşti, Congresul Alianţei Civice, în cadrul căruia s-a decis crearea unui nou partid politic – Partidul Alianţei Civice/PAC (preşedinte, Nicolae Manolescu). Alianţa Civică nu s-a asociat noului partid şi a desemnat-o în fruntea sa pe Ana Blandiana. PAC şi-a încetat activitatea la 28.III.1998, când a fuzionat, prin absorbţie, cu Partidul Naţional Liberal

* Acum 29 de ani (1996) se năştea primul mamifer clonat din lume, oiţa Dolly, în mass-media din întreaga lume devenind o adevărată vedetă, prezentată ca o „inestimabilă” senzaţie ştiinţifică. În anul 2003, pe când avea doar 6 ani, echipa de cercetători de la Institutul Roslin din Edinburgh, Scoţia, a fost nevoită să o eutanasieze pe Dolly pentru a-i curma durerile, aceasta suferind de o boală gravă a plămânilor şi de artrită. Aceiaşi oameni de ştiinţă din echipa care a clonat-o prima dată pe Dolly, au realizat, ulterior, un nou experiment genetic, creând 4 oi Dolly – copii genetice perfecte ale clonei originale

* În urmă cu 22 de ani (2003) avea loc inaugurarea Consulatului General al României la Sankt-Petersburg (Federaţia Rusă)

* Cu 19 ani în urmă (2006) a fost organizată, pentru prima dată în România, Conferinţa internaţională „Ziua Agenţiilor de Presă”. Agenţia de ştiri a Radioului naţional – RADOR, în parteneriat cu revista „Săptamâna Financiară”, a realizat prima ediţie a manifestării, la Hotel Marriott, având ca temă „Agenţiile de presă în faţa unei decizii capitale: tabloidizare sau specializare?”. Ultima ediţie a avut loc în iunie 2011

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cuvios Atanasie Athonitul (Calendarul Creştin-Ortodox 2025; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2025)

– 1814: S-a născut Anton Kagerbauer, arhitect transilvănean care a activat în secolul al XIX-lea; a studiat sub conducerea lui György Winkler la Cluj și a devenit asociat cu acesta; în anul 1855 a realizat noua fațadă a Castelului Bánffy de la Bonțida, în stil neogotic englez (m. 1872)

– 1824, 5/15: A murit Radu Tempea, preot, pedagog, lingvist, vicar al Episcopiei ortodoxe din Sibiu, director (1796-1808) al şcolilor ortodoxe româneşti din Transilvania; în 1797 a tipărit, la Sibiu, o „Gramatică românească”, una dintre primele lucrări de acest gen, în care încerca să pună bazele unei terminologii gramaticale moderne şi unitare (n. 1768)

– 1832: S-a născut Ioan Popescu, pedagog şi teolog; autor de lucrări de pedagogie şi manuale; ca membru al Partidului Naţional Român, a militat pentru drepturile românilor din Transilvania; membru corespondent al Societăţii Academice Române din 1877 (m. 1892)

– 1833: S-a născut Visarion Roman, publicist, economist şi om politic; a editat, printre altele, pentru sate calendarul „Amicul poporului” (1861-1882), primul calendar din Transilvania cu alfabet latin; a organizat prima instituţie de credit român din Transilvania, Banca „Albina” (1871), pe care a condus-o până în 1884; membru corespondent al Societăţii Academice Române din 1877 (m. 1885)

– 1852: S-a născut Johann Szimits, poet popular de limbă germană din România (m. 1910)

– 1880: S-a născut actorul Constantin Tănase, personalitate importantă a teatrului de revistă interbelic; în 1919 a înfiinţat Teatrul „Cărăbuş”, unde a obţinut succese răsunătoare; autor de cuplete, comic de mare originalitate şi popularitate; unul dintre primii actori români de film („Visul lui Tănase”, 1932) (m. 1945) – 145 de ani

– 1896: S-a născut regizorul şi scenaristul Jean Mihail, pionier al artei cinematografice româneşti, atât în domeniul filmului de ficţiune cât şi al celui documentar; la prima ediţie a Festivalului internaţional de Film de la Cannes (20 sep. – 5 oct. 1946), Jean Mihail a obţinut un premiu la secţiunea documentare de scurt metraj, cu filmul „Rapsodia rustică” (m. 1963)

– 1903: S-a născut Anatol Albin, trompetist, dirijor de estradă, compozitor și profesor (m. 1974)

– 1908, 5/18: S-a născut matematicianul Nicolae-Victor Teodorescu; este considerat creatorul şcolii româneşti de teoria ecuaţiilor cu derivate parţiale; lucrări de fizică matematică; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 2000)

– 1920: S-a născut Iulia Soare (pseudonimul lui Lilly Sonnenfeld), prozatoare şi traducătoare (m. 1971) – 105 ani

– 1930: S-a născut Ada Brumaru, muzicolog şi critic muzical; a realizat, începând din 1950, emisiuni muzicale la Radiodifuziunea şi, apoi, şi la Televiziunea  Română precum şi emisiuni dedicate culturii muzicale româneşti la France Musique în perioada 1982-1986 în colaborare cu Michel Godard; în afara numeroaselor articole publicate în presă, a publicat şi volume de muzicologie (m. 2008) – 95 de ani

– 1931: S-a născut Al.[exandru] Oprea, editor, istoric şi critic literar; s-a impus ca istoric literar, ca director al Muzeului Literaturii Române, ca director al revistei „Manuscriptum”, ca profesor şi autor de cărţi; în anul 1980 obţine două mari şi importante premii: „Timotei Cipariu” şi „Perpessicius”, pentru contribuţia adusă la editarea „Operelor complete” ale lui M. Eminescu: „Publicistica” (1870-1877) (m. 1983)

– 1934: S-a născut Viorel Penişoară-Stegaru, pictor-scenograf al Teatrului Naţional din Craiova, din 1960

– 1935: S-a născut Nikolaus Berwanger, jurnalist şi scriitor român de origine germană (m. 1989) – 90 de ani

– 1936: S-a născut profesorul universitar Ion Bitoleanu, unul dintre marii istorici dobrogeni (m. 2020)

– 1936: A murit Cezar Papacostea, filolog clasicist, scriitor, traducător și profesor de origine aromână; studii asupra filosofiei şi religiei antice greceşti; membru corespondent al Academiei Române din 1935 (n. 1886, la Molovişte, Macedonia)

– 1937: S-a născut inginerul Vasile Dascălu, expert în construcții şi în consolidări de monumente istorice; a coordonat lucrările de consolidare a Catedralei Mitropolitane din Iași (m. 2018)

– 1943: S-a născut actriţa Melania Cârje; stabilită în SUA din 1981

– 1947: A murit Vasile Ispir, profesor de teologie, misiolog, ecumenist și politician (n. 1886)

– 1958: S-a născut Bogdan Ghiu, poet, eseist, critic și teoretician cultural, traducător, jurnalist și realizator radio-tv

– 1958: S-a născut artistul plastic Teodor Vescu

– 1966: S-a născut actriţa Irina Movilă

– 1994: A murit Constantin N. Arseni, medic neurochirurg, profesor universitar; a creat o şcoală în neurochirurgia românească; a organizat un serviciu modern în cadrul Spitalului de Neurochirurgie Bagdasar din Bucureşti (azi Spitalul Clinic de Urgenţă „Bagdasar – Arseni”); s-a preocupat de introducerea unor procedee chirurgicale omologate în scurt timp pe plan inernaţional; membru titular al Academiei Române din 1991 (n. 1912)

– 1996: A murit Tompa Miklós, regizor maghiar de teatru din România, unul dintre fondatorii Teatrului Secuiesc din Târgu Mureş (n. 1910)

– 1999: A murit Liviu Petrescu, critic şi istoric literar, eseist (n. 1941)

– 2007: A murit Jean Grosu, traducător din literaturile cehă (a fost primul care a tradus în limba română „Peripeţiile bravului soldat Svejk” de Hašek, în 1955), slovacă şi elveţiană, printre traduceri fiind şi numeroase piese de teatru; a realizat, totodată, multe dramatizări şi adaptări radiofonice după opere din aceste literaturi (n. 1919)

– 2009: A murit regizorul de film şi scenaristul Mihai Iacob; realizează prima ecranizare eminesciană din istoria cinematografului românesc, prin filmul „Blanca” şi primul film biografic, „Darclée” (1960); „Darclée” a fost şi cel mai cunoscut film al său, care a reprezentat România la Festivalul Internaţional de Film de la Cannes în anul 1961; din anul 1972 a trăit în Statele Unite ale Americii (n. 1933)

– 2010: A murit Geavit Musa, fizician român de origine turcă; contribuţii importante în fizica plasmei şi aplicaţiilor acesteia în tehnică, în procese fizice implicând vid ultra înalt, în conversia energiei termice în energie electrică, precum şi în studiul proprietăţilor optice a unei game extinse de sisteme; membru corespondent al Academiei Române din 2009 (n. 1931) – 15 ani

– 2019: A murit Alexandru Miran (pseudonimul lui Mircea Alexandru Pop), poet, traducător (din greacă) și medic pediatru (n. 1926)

– 2022: A murit Erwin Lucian Bureriu, poet, prozator, eseist și jurnalist (n. 1942)

EVENIMENTE EXTERNE

– Madrid: Congresul Național al Partidului Popular Spaniol (5 – 6 iul.)

– Shanghai, China: Deschiderea celui mai mare parc tematic Legoland din lume

– Franța: A 79-a ediție a Festivalului de la Avignon (5 – 26 iul.)

– Londra: Festivalul și parada „Pride in London”

– Birmingham: Trupa rock Black Sabbath susține un concert unic alături de Metallica și Slayer

– Zagreb: Concert susținut de cântărețul ultranaționalist Thompson

– Capul Verde: A 50-a aniversare a independenței Capului Verde

– Franța: Ciclism – Turul Franței 2025 (5 – 27 iul.)

– Eugene, SUA: Atletism – reuniunea de la Eugene (mixt)

– Kitakyushu, Japonia: Rugby – Meci test internațional: Japonia – Țara Galilor

– Dunedin, Noua Zeelandă: Rugby – Meci test internațional: Noua Zeelandă – Franța

– Pretoria, Africa de Sud: Rugby – Meci test internațional: Africa de Sud – Italia

– La Plata: Rugby – Meci test internațional: Argentina – Anglia

– Tbilisi: Rugby – Meci test internațional: Georgia – Irlanda

– Lucerna, Elveția: Fotbal – Campionatul European feminin, Grupa D: Țara Galilor – Țările de Jos

– Zürich: Fotbal – Campionatul European feminin, Grupa D: Franța – Anglia

– Buenos Aires: Fotbal – Meci amical: River Plate – Barcelona

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Cooperaţiei”, sărbătorită în prima sâmbătă din luna iulie, este marcată de cooperative din întreaga lume din 1923, potrivit unei hotărâri adoptate în anul 1922 de Mişcarea Cooperatistă Internaţională, și proclamată oficial de Adunarea Generală a Națiunilor Unite la centenarul Alianţei Cooperatiste Internaţionale, în 1995 (potrivit Rezoluţiei 49/155 din 23.XII.1994) – 30 de ani; în acest an tema este: „Cooperativele promovează soluții incluzive și durabile pentru o lume mai bună”. NOTĂ: 2025 este „Anul Internațional al Cooperativelor” (IYC2025) al Națiunilor Unite, tema fiind „Cooperativele construiesc o lume mai bună”

– 5 – 6.VII: „Ziua Internaţională a Înotului” („World Aquatics Day”), prin care se încurajează practicarea sporturilor acvatice, este sărbătorită în primul week-end din luna iulie, luna înființării Federației Internaționale de Natație (la 19 iulie 1908, în timpul celei de-a IV-a ediții a Jocurilor Olimpice de vară de la Londra). NOTĂ: În România ”Ziua națională a înotului” este marcată la 19 iulie, fiind instituită prin Legea nr. 279 din 26 noiembrie 2021

– Ziua naţională a Republicii Venezuela; aniversarea proclamării independenţei – 1811

– Ziua proclamării independenţei Republicii Capului Verde/1975 – 50 de ani. Ziua naţională

– 1755: S-a născut Sarah Siddons, actriță britanică de teatru (m. 1831) – 270 de ani

– 1783: S-a născut Charles-Louis Havas, bancher, traducător şi jurnalist francez; creatorul Agenţiei Havas (Paris, 1835), prima agenţie de presă din lume (m. 1858)

– 1820: S-a născut inginerul britanic William Rankine, unul dintre fondatorii termotehnicii; a elaborat teoria generală a ciclurilor de funcţionare a motoarelor termice; în termodinamică a propus termenul de „energie”, făcând distincţie între energiile mecanică, potenţială şi cinetică (m. 1872) – 205 ani

– 1833: A murit fizicianul francez Joseph-Nicéphore Niépce, inventatorul fotografiei; este primul care a reuşit să realizeze imagini permanente, printr-un proces numit de el heliografie (a imprimat imagini pe suporturi metalice, folosind emulsii); prima fotografie păstrată datează din 1827; în anul 1829 s-a asociat cu Daguerre, realizând primele dagherotipii (Niépce a rămas, însă, mult timp în uitare, umbrit de gloria asociatului său, căruia i s-a atribuit în totalitate această descoperire) (n. 1765)

– 1844: S-a născut Edmond Marie Petitjean, pictor francez autodidact, cunoscut pentru peisajele sale terestre și marine (m. 1925)

– 1857: S-a născut Clara Zetkin (numele real: Clara Eissner), om politic german; militantă pentru emanciparea femeii; la propunerea ei a fost stabilită „Ziua internaţională a femeilor”, celebrată pentru prima oară în anul 1911; a participat la întemeierea Partidului Comunist din Germania (m. 1933)

– 1879: S-a născut Wanda Landowska, clavecinistă, pianistă şi profesoară poloneză, naturalizată ulterior cetăţean francez (m. 1959)

– 1880: S-a născut Jan Kubelik, compozitor şi violonist ceh (m. 1940) – 145 de ani

– 1888: S-a născut Herbert Spencer Gasser, fiziolog american, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în 1944 (m. 1963)

– 1889: S-a născut Jean Cocteau, scriitor, eseist, dramaturg, cineast şi pictor francez (m. 1963)

– 1891: S-a născut John Howard Northrop, chimist american, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1946, împreună cu James B. Sumner şi Wendell M. Stanley (m. 1987)

– 1894: A murit Sir Austen Henry Layard, arheolog britanic, cunoscut pentru studiile sale privind vechea civilizaţie a Mesopotamiei (n. 1817)

– 1899: S-a născut Marcel Arland, romancier, nuvelist şi critic literar francez; multă vreme director al publicaţiei „Nouvelle Revue Française” (m. 1986)

– 1904: S-a născut biologul american Ernst Mayr, considerat drept „un Darwin al secolului XX”; este cel care, în anii ’40, a realizat sinteza între evoluţionism şi genetică (m. 2005)

– 1904: A murit poetul kazah Abai Kunanbaev (n. 1845)

– 1908: A murit Jonas Lie (Jonas Lauritz Idemil Lie), scriitor norvegian, considerat a fi unul dintre cei 4 mari scriitori norvegieni din secolul al XIX-lea, alături de Bjørnstjerne Bjørnson, Henrik Ibsen și Alexander Kielland (n. 1833)

– 1911: S-a născut Georges Pompidou, om politic francez, preşedinte al Franţei între anii 1969 şi 1974 (m. 1974)

– 1914: S-a născut pianista maghiară Annie Fischer (m. 1995)

– 1920: A murit Max Klinger, pictor, sculptor şi gravor german simbolist (n. 1857) – 105 ani

– 1924: S-a născut János Starker, violoncelist american de origine maghiară (m. 2013)

– 1927: A murit medicul german Albrecht Kossel (nume complet: Ludwig Karl Martin Leonhard Albrecht Kossel); Premiul Nobel pentru fiziologie şi medicină în 1910, pentru cercetări în biologia celulară, în special cercetarea proteinelor şi acizilor nucleici (n. 1853)

– 1930: S-a născut actorul britanic John Wood (m. 2011) – 95 de ani

– 1932: S-a născut Gyula Horn, fost prim-ministru al Ungariei în perioada 15 iulie 1994 – 6 iulie 1998; în 1989, Horn a avut un rol major în procesul de deschidere a „Cortinei de fier”, în Germania de Est, care a contribuit la unificarea ulterioară a Germaniei (m. 2013)

– 1932: A murit poetul rus Sasha Cherny (pseudonimul lui Aleksandr Glikberg) (n. 1880)

– 1935: S-a născut scriitorul american John Gilmore (m. 2016) – 90 de ani

– 1945: S-a născut scriitorul şi scenaristul american Michael Blake, câștigător al unui premiu Oscar pentru adaptarea filmului „Dances with the Wolves” („Dansând cu lupii”) după romanul său cu același nume (m. 2015) – 80 de ani

– 1948: A murit Georges Bernanos, romancier, eseist şi dramaturg francez (n. 1888)

– 1953: A murit baritonul italian Titta Ruffo (n. 1877)

– 1966: A murit, la Freiburg, în Germania, George Charles de Hevesy, chimist maghiar, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1943 (n. 1885)

– 1969: A murit Walter Gropius, arhitect şi urbanist german, stabilit în 1937 în SUA; reprezentant al funcţionalismului; a întemeiat, în 1919, la Weimar, „Bauhaus”-ul (şcoală de arhitectură şi artă aplicată, mutată la Berlin, în 1925, şi la Dessau, în 1932); unul dintre iniţiatorii arhitecturii moderne, ai designului, urbanismului şi esteticii industriale (n. 1883)

– 1969: A murit pianistul german (naturalizat elveţian) Wilhelm Backhaus (n. 1884)

– 1969: A murit regizorul de film, scenaristul și producătorul american Leo McCarey (n. 1898)

– 1973: S-a născut cântăreaţa irlandeză Róisín Murphy

– 1980: A murit Luis Sandrini, actor de film şi producător argentinian (n. 1905) – 45 de ani

– 1991: A murit poetul american Howard Nemerov (n. 1920)

– 2007: A murit soprana franceză Régine Crespin (n. 1927)

– 2011: A murit Cy Twombly (numele la naştere: Edwin Parker Twombly Jr.), desenator, pictor, sculptor şi fotograf american; unul dintre pictorii abstracţi importanţi ai secolului al XX-lea; cunoscut publicului de artă pentru lucrările sale de mari dimensiuni, realizate într-un stil caligrafic-grafitti (n. 1928)

– 2014: A murit actriţa americană de origine germană Rosemary Murphy (n. 1925)

– 2018: A murit scriitorul, cineastul și jurnalistul francez Claude Lanzmann; regizor al documentarului „Shoah” (1985), considerat unul dintre cele mai importante filme despre Holocaust din toate timpurile (n. 1925)

– 2020: A murit actorul canadian Nick Cordero, cunoscut pentru rolurile sale de pe Broadway (n. 1978) – 5 ani

– 2021: A murit regizorul și producătorul american Richard Donner; a regizat primul film din seria cinematografică „Superman” (1978), lungmetrajul „The Goonies” (1985), „Lethal Weapon” (1987) și alte pelicule de succes (n. 1930)

– 2021: A murit Vladimir Menshov, regizor, actor, scenarist și producător rus; a devenit celebru cu filmul „Moscova nu crede în lacrimi”, care a câștigat Premiul Oscar pentru cel mai bun film străin, în 1981 (n. 1939)

– 2021: A murit Raffaella Carrà (numele real: Raffaella Maria Roberta Pelloni), cântăreață, dansatoare, prezentatoare de televiziune și actriță italiană; considerată „regina televiziunii italiene” (n. 1943)

Sursa: RADOR