Bombardamentele israeliene în Iran nu au provocat radiații nocive pentru populație, dar pericolul există, avertizează AIEA

Un purtător de cuvânt militar israelian afirmase joi că această centrală ar fi fost lovită în bombardamentele israeliene asupra infrastructurii nucleare iraniene, declarație infirmată între timp.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 20 iunie 2025, 19:35

Un atac direct asupra centralei atomoelectrice iraniene de la Bushehr ar avea cele mai grave consecințe, riscând să elibereze semnificativ radiații în atmosferă, a avertizat vineri directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, transmite AFP.

Un purtător de cuvânt militar israelian afirmase joi că această centrală ar fi fost lovită în bombardamentele israeliene asupra infrastructurii nucleare iraniene, declarație infirmată între timp.

Potrivit directorului general al AIEA, atacurile israeliene împotriva instalațiilor nucleare iraniene ‘nu au provocat emisii de radiații care să afecteze populația’, dar ‘există pericolul ca acest lucru să se întâmple’.

‘Atacuri armate asupra instalațiilor nucleare nu trebuie să aibă loc niciodată și ele pot provoca emisii radioactive cu consecințe majore în interiorul și în afara granițelor statului atacat’, a subliniat Rafael Grossi, vorbind la o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU.

El a avertizat că centrala de la Bushehr ‘este situl nuclear din Iran unde consecințele unui atac ar fi cele mai grave’, mai ales că acolo sunt stocate mii de tone de materiale nucleare.

‘Țările din regiune m-au contactat direct în ultimele ore pentru a-și exprima îngrijorările și vreau să fie foarte clar acest lucru: în cazul unui atac asupra centralei nucleare Bushehr, un impact direct ar elibera niveluri foarte ridicate de radioactivitate în mediu’, a explicat directorul general al AIEA.

‘În mod similar, un atac care ar întrerupe cele două linii electrice care alimentează centrala ar putea provoca o topire a miezului reactorului, ceea ce de asemenea ar elibera niveluri ridicate de radioactivitate în mediu’, a completat el.

‘În cel mai rău caz, oricare dintre cele două scenarii ar putea necesita acțiuni de protecție, precum evacuarea populației și punerea sa la adăpost sau administrarea de iod, pe distanțe cuprinse între câțiva kilometri și sute de kilometri’, a explicat Rafael Grossi.

El și-a exprimat îngrijorarea și cu privire la riscurile unui atac asupra reactorului de cercetare de la Teheran, care ‘ar putea avea consecințe grave, potențial pentru mari părți’ ale capitalei iraniene și pentru locuitorii acesteia.

Directorul general al AIEA a asigurat că această organizație poate a garanta printr-un sistem de inspecții incontestabile că Iranul nu dobândește capacitatea de a produce o armă nucleară. ‘O soluție diplomatică este posibilă dacă există voință politică. Elemente ale unui acord au fost discutate. AIEA poate garanta, printr-un sistem de inspecții incontestabile, că armele nucleare nu vor fi dezvoltate în Iran’, a punctat Rafael Grossi.

Susținând că Iranul se află pe punctul de a produce o armă nucleară, Israelul, care este o putere nucleară neoficială, a lansat vinerea trecută o campanie puternică de atacuri aeriene care au țintit infrastructura militară iraniană (sisteme de apărare antiaeriană, depozite de rachete balistice etc.), infrastructurile nucleare de la Natanz, Isfahan și Fordo, precum și centrala de la Arak, unde se află un reactor cu apă grea.

Un purtător de cuvânt militar israelian anunțase joi de asemenea atacarea singurei centrale atomoelectrice iraniene, cea de la Bushehr, declarație ulterior infirmată atât de Israel cât și de Iran. Această centrală folosește combustibil nuclear rusesc, ale cărui reziduuri sunt preluate înapoi de Rusia pentru a reduce riscurile de proliferare. Circa 600 de specialiști ruși, dintre care 250 permanenți, sunt detașați la această centrală situată pe țărmul Golfului Persic.

Potențialele efecte ale unui atac asupra acestei centrale, și anume contaminarea radioactivă a aerului și apei, îngrijorează în mod special statele din regiune. Premierul Qatarului, Șeicul Mohammed bin Abdulrahman Al Thani, a avertizat că atacurile israeliene asupra infrastructurilor nucleare iraniene riscă să lase țările din Golf ‘fără apă, fără pește, fără nimic din ce să trăiască’.

Directorul agenției nucleare ruse Rosatom, Alexei Lihacev, a avertizat că lovirea acestei centrale ar putea provoca o catastrofă similară celei de la Cernobîl. ‘Doresc să fac un apel la autoritățile israeliene să evite, nu doar un atac direct, ci chiar și aluziile la așa ceva’, a spus oficialul rus.

Bombardamentele israeliene au avariat grav uzina de îmbogățire a uraniului de la Natanz, unde Iranul produce uraniu cu o puritate de 60%, aproape de nivelul de 90% necesar pentru utilizarea într-o armă nucleară. AIEA a confirmat lovirea directă a halelor subterane ale uzinei nucleare de la Natanz în urma bombardamentelor israeliene.

De asemenea, patru clădiri ale uzinei de conversie de la Isfahan au fost avariate. În schimb, uzina de îmbogățire a uraniului de la Fordo, amplasată la aproape o sută de metri în subteran sub un munte, nu a suferit daune sau acestea sunt minime. Pentru a lovi această uzină, Israelul are nevoie de bombe puternice anti-buncăr GBU-57, deținute numai de SUA și care pot fi lansate numai de bombardierele americane B-2.

Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) afirmă că nu are dovezi conform cărora Iranul ar lucra la producerea unei arme nucleare, deși a avertizat că nu poate garanta că programul nuclear al Iranului este exclusiv pașnic atât timp cât Teheranul nu răspunde la mai multe întrebări. Directorul general al AIEA, Rafael Grossi, a reafirmat, într-un interviu publicat vineri de postul CNN, că agenția pe care o conduce nu a descoperit niciun indiciu în sprijinul acuzației că Iranul ar lucra în prezent la fabricarea unei bombe nucleare. ‘Acțiunea militară, indiferent de unde vine ea, este o decizie politică ce nu are nimic de-a face cu ceea ce declarăm noi’, a mai remarcat el.

Sursa – Agerpres