Dezastrul de la Salina Praid, urmat de o catastrofă ecologică pe Târnava Mică

Biologul clujean Tibor Hartel atrage atenția că ar putea trece 10 ani până când fauna riverană din Târnava Mică se va regenera complet și numai în condițiile stopării imediate a deversării de apă sărată în râu.

Publicat de Adina Sîrbu, 15 iunie 2025, 14:17

Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet, a declarat, sâmbătă, la Târnăveni, că pe râul Târnava Mică şi pe pârâul Corund se înregistrează mortalitate piscicolă însemnată din cauza concentraţiilor mari de sare, fapt ce pune o presiune majoră pe habitat şi că speră ca autorităţile să nu fie nevoite să discute şi despre un dezastru ecologic.

„Primele semne au apărut deja fie pe Corund, fie pe Târnava Mică. Au existat deja şi au fost documentate acele situaţii legate de o mortalitate piscicolă însemnată, iar peştii care mor nu înseamnă altceva decât că avem concentraţii foarte mari de sare, de salinitate, de cloruri în apa cursului de apă, ceea ce pune o presiune majoră pe habitat şi sperăm să nu fim nevoiţi, la un moment dat, să discutăm şi de un dezastru ecologic pe lângă tot ceea ce s-a întâmplat (…). În Târnava Mică, discutăm la acest moment de salinităţi mult mai mari. Dacă 250 (mg/l, n.r.) e pragul critic pentru tratarea apei în staţia de tratare, aici au fost depăşite şi de 10 ori aceste aceste concentraţii, poate chiar şi mai bine de atât şi tot ceea ce putem face acum este să asigurăm diluţia folosindu-ne de acumularea de la Bezid. Însă această soluţie este una temporară, pentru că această soluţie înseamnă aproape 1.000.000 metri cubi de apă în fiecare zi, lucru care nu se poate întâmpla decât în limita acumulării. Acumularea avea 15 milioane de metri cubi de apă, acum suntem deja pe la 12 milioane”, a declarat presei Mircea Fechet.

El a arătat că principala problemă a celor aproximativ 40.000 de locuitori de pe cursul râului Târnava Mică este legată de alimentarea cu apă potabilă, iar din acest motiv au fost discutate trei variante pentru soluţionarea deficitului de apă potabilă. Prima este legată de capacităţi de desalinizare a apei din Târnava Mică, a doua este legată de forarea de puţuri de mare adâncime pentru asigurarea unui debit suplimentar de apă pentru alimentarea oraşului şi a treia soluţie este legată de o aducţiune din râul Mureş.

„Deşi s-au remediat temporar problemele legate de concentraţiile mari de cloruri pe Corund, în dreptul localităţii Praid, de la acel moment şi până când cetăţenii de aici, de la Târnăveni, vor putea pe apă potabilă din reţeaua publică, durează cel puţin 48 de ore. (…) Am pus pe agenda discuţiilor o altă chestiune legată de ceea ce se va întâmpla în viitor. Pentru că la Praid, cel mai probabil, că se va întâmpla peste o săptămână, că se va întâmpla peste o lună, nimeni nu ştie exact care va fi momentul, însă fără îndoială vor exista situaţii când vom avea prăbuşiri în salină, iar prăbuşirile în salină vor însemna aproape de îndată şi evacuarea unei cantităţi însemnate de apă sărată din mina inundată. Iar acest lucru înseamnă o nouă poluare pe Corund, o nouă poluare pe Târnava Mică”, a afirmat ministrul.

Ieri, fermierii din Alba au fost avertizați să nu folosească apa din Târnava Mică și Târnava Mare pentru adăparea animalelor și irigarea terenurilor agricole, din cauza salinității mari înregistrată în zona municipiului Blaj, respectiv o concentrație de cloruri de 1.358 mg/l, a transmis Instituția Prefectului Alba.

„Concentrația respectivă generează o stare de disconfort pentru fauna piscicolă. La această concentrație, apa nu poate fi utilizată pentru adăparea animalelor și irigarea terenurilor agricole”, precizează reprezentanții Prefecturii.

Autoritățile din Alba și Mureș, în cooperare cu responsabilii barajelor și lacurilor de acumulare au luat măsuri pentru diminuarea salinității pe râul Mureș. Astfel, pentru asigurarea diluției și menținerea indicatorului cloruri in parametrii normali, se fac deversări controlate prin lacurile de acumulare Bezid, Zetea, Mihoiești și creșterea capacității de uzinare a barajelor de pe râul Sebeș și Cugir.

Având în vedere faptul că nu sunt prize de alimentare cu apă potabilă pe cursurile râurilor Târnava Mică, Târnava Mare, respectiv Mureș, la nivelul județului Alba nu vor fi înregistrate probleme în alimentarea populației cu apă potabilă.

De menționat că, începând de vineri, 13 iunie, echipajele operative ale IGSU desfășoară o amplă intervenție în zona amonte a râului Corund, pentru a reduce riscul de contaminare a mediului și de a proteja sursele de apă potabilă.

Pe teren acționează 6 motopompe de mare capacitate, dintre care patru sunt operaționale, iar două rămân în rezervă. În sprijinul acestei acțiuni, intervin și două motopompe de mare capacitate ale ANAR. Măsura are ca scop transvazarea controlată a apei din râul Corund, pentru devierea debitului și evitarea zonei afectate din aval, în care există riscul de infiltrare a apei dulci în masivul de sare.

Acțiunea este esențială pentru prevenirea dizolvării accelerate a zăcământului de sare, protejarea mediului înconjurător și menținerea calității surselor de apă potabilă. Toate măsurile sunt ajustate constant în funcție de evoluția riscurilor identificate de specialiști, pentru a garanta siguranța populației și protejarea mediului, au transmis reprezentanții IGSU.

Însă, un al doilea dezastru de mediu, după cel din zona Salinei, s-a produs în aval, din cauza unei decizii luate de o firmă contractată de conducerea SALROM, care a desființat barajele realizate, săptămâna trecută, la recomandarea experților internaționali prezenți în zonă.

Biologul Tibor Hartel, conferențiar universitar la UBB Cluj și autor al canalului de popularizare a științei de pe Youtube „Natură și oameni”, a vorbit despre dezastrul de la Praid, provocat de inundarea Salinei, și dezastrul ecologic de pe Târnava Mică: „Aceasta nu este doar o urgență ecologică. Este o criză de guvernanță, o ruptură între oameni și instituții, și un semnal clar că sistemul nostru de protecție a naturii este fragil și lent în fața catastrofelor”. „Decizii luate în grabă, lipsă de coordonare instituțională și ignorarea experților au dus la o catastrofă. Ar trebui să înțelegem odată, nu doar atunci când catastrofa e deja peste noi și zeci de mii de oameni suferă: bunăstarea umană depinde direct de starea naturii. Nu pentru că o spun eu. Nu pentru că o spun experții. O spunem pentru că așa este”.

Reputatul biolog a făcut declarațiile după ce, în 12 iunie, a fost raportată o mortalitate piscicolă masivă pe Târnava Mică, în aval de Praid, ca urmare a salinizării accentuate a apei. „Pești morți sau pe moarte, unii sărind disperat din apă, pot fi observați în număr mare. Inclusiv specii protejate, precum boarța, au fost afectate”, spunea biologul.

În fotografiile realizate de László Szakács pe malul Târnavei Mici, pot fi observate „agregare masivă de pești aproape de țărm, indivizi morți deja sau în suferință, exemplare tinere, ceea ce indică o lovitură asupra generației viitoare”, scrie Tibor Hartel.

„Primesc fotografii de la colegii aflați pe teren. Catastrofa este enormă. Zece specii de pești morți, grămadă. În curând va începe putrezirea lor. Oricum, acum este deja prea târziu pentru lamentări. Cercetătorii de pe teren își fac treaba. În acest moment, absolut toată atenția trebuie îndreptată spre oprirea poluării și sprijinirea oamenilor afectați din Praid și de-a lungul râului contaminat.”

El atrage atenția, totodată, că ar putea trece 10 ani până când fauna se va regenera complet în zonă, cu condiția stopării imediate a sursei de sare:

„Durerea vine nu doar din pierderea biodiversității, ci și din sentimentul profund de neputință. În acest moment, nu se mai poate face nimic pentru peștii afectați. Târnava Mică ar putea fi recolonizată de pești din afluenți, dar această reconstrucție naturală depinde de starea acestor afluenți, starea populațiilor de peşti din aceşti afluenți, dinamica dispersiei speciilor, cantitatea de sare care intră în râu şi durata de timp pentru care râul este poluat.

Dacă s-ar opri repede deversarea apei sărate în Târnavă, experiențele internaționale arată următorul parcurs: în 1-3 ani, chimia apei ar putea reveni la valori acceptabile pentru viața acvatică. În 3-7 ani ar putea să reapară macronevertebratele sensibile, semn al refacerii ecologice, biotice reale. În circa 10 ani sau mai mult, comunitățile de pești și fauna riverană se pot regenera complet. Este un proces lent, dar posibil. Condiția esențială: stoparea imediată și definitivă a sursei de sare. Și să mai fie apă. Destulă apă”, a scris Tibor Hartel pe pagina sa de Facebook.