Calendarul zilei – 14 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 14 iunie 2025, 05:00 / actualizat: 23 iunie 2025, 15:01

S-a întâmplat într-o zi de 14 iunie

* Se împlinesc 225 de ani (1800) de la victoria francezilor asupra austriecilor în timpul Războaielor Napoleoniene. Bătălia de la Marengo (un sat în nordul Italiei, la 8 km est de Alessandria), a fost una dintre cele mai mari victorii ale lui Napoleon Bonaparte, care i-a obligat pe austrieci să cedeze Franţei nordul Italiei

* Cu 177 de ani în urmă (1848) avea loc unirea guvernelor constituite la Islaz (9/21 iunie) şi Bucureşti (11/23 iunie) şi formarea Guvernului provizoriu al Ţării Româneşti (format din mitropolitul Neofit, Ion Heliade Rădulescu, Ştefan şi Nicolae Golescu, Christian Tell, Gheorghe Magheru, Gheorghe Scurtu, Ioan Odobescu, Ion Câmpineanu, Nicolae Bălcescu, C. A. Rosetti, Ion C. Brătianu ş.a.). Guvernul revoluţionar a dat primele sale decrete: înfiinţarea steagului naţional – tricolorul albastru, galben şi roşu, cu deviza „Dreptate-Frăţie” înscrisă pe el, desfiinţarea rangurilor civile, înfiinţarea „gvardiei” naţionale şi desfiinţarea pedepsei cu moartea (14/26)

* Se marchează 145 de ani (1880) de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre România şi Statele Unite ale Americii, la nivel de agenţie diplomatică, ridicate la nivel de legaţie, în august 1880. În contextul celei de-a doua conflagraţii mondiale, la 12.XII.1941, relaţiile diplomatice româno-americane au fost întrerupte, fiind reluate la 7.II.1946. Relaţiile diplomatice dintre cele două ţări au fost ridicate la nivel de ambasadă la 1.VI.1964

* Sunt marcaţi 85 de ani (1940) de când a fost adus la Auschwitz (cel mai mare lagăr de exterminare nazist) primul transport de prizonieri politici polonezi. Lagărul de la Auschwitz – numele german al localităţii poloneze Oswiecim, la vest de Cracovia – a fost înfiinţat la 27.IV.1940. Din 1942 a devenit centrul principal de exterminare a evreilor din întreaga lume. Supravieţuitorii au fost eliberaţi de soldaţii sovietici la 27.I.1945

* Cu exact 40 de ani în urmă (1985) avea loc semnarea Tratatului de la Schengen (mică localitate luxemburgheză), privitor la suprimarea controalelor la frontierele europene. Belgia, Franța, Germania, Luxemburg și Olanda au convenit să renunțe treptat la controlul de la frontierele comune și să introducă libera circulație pentru toți cetățenii statelor membre semnatare, ai altor state membre sau ai unor terțe țări. La 19 iunie 1990 a fost elaborată și semnată Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen, prin care au fost eliminate controalele la frontierele interne ale statelor semnatare și crearea unei singure frontiere externe, unde controalele de imigrare pentru spațiul Schengen se efectuează în conformitate cu normele comune ale statelor membre. Punerea în aplicare a Acordului Schengen, implicând inițial 7 țări UE, a intrat în vigoare la 26 martie 1995, eliminând controalele la frontierele interne. Într-un moment istoric, la 21 decembrie 2007, nouă state, majoritatea din centrul și estul Europei, și-au deschis granițele, astfel încât pentru prima dată a fost posibilă călătoria liberă peste fosta Cortină de Fier. Între timp, la lista țărilor semnatare s-au adăugat Italia în 1990, Spania și Portugalia în 1991, Grecia în 1992, Austria în 1995, Suedia, Finlanda și Danemarca în 1996, Islanda și Norvegia devenind și ele părți la Convenție. Acordul și Convenția, împreună cu declarațiile și deciziile adoptate de Comitetul Executiv Schengen, formează așa-zisul „acquis Schengen”. Pe parcursul redactării Tratatului de la Amsterdam (adoptat în 1997), s-a luat hotărârea de încorporare a acestui acquis în Uniunea Europeană, de vreme ce el se referea la unul dintre principalele obiective ale pieței interne, și anume libera circulație a persoanelor. Ultima extindere a spațiului Schengen a avut loc la 19 decembrie 2011, prin aderarea Principatului Liechtenstein. În prezent, 26 state europene sunt membre cu drepturi depline în Acordul Schengen. Patru țări din afara UE – Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein sunt, de asemenea, membre ale spațiului Schengen. În același timp, Irlanda (țară membră a Uniunii Europene) și Regatul Unit (fost membru al UE până la data de 31 ianuarie 2020), au optat să nu implementeze acordul Schengen pe teritoriul lor. La data de 1 iunie 2013 Croaţia a aderat la Uniunea Europeană şi a prezentat Declaraţia de pregătire în anul 2015, în vederea aderării la spaţiul Schengen. Bulgaria, Cipru și România sunt, de asemenea, țări Schengen, dar nu aplică încă pe deplin acquis-ul Schengen. Pe 31 martie 2024, Bulgaria și România au devenit state membre ale spațiului Schengen: normele Schengen (inclusiv cele referitoare la eliberarea vizelor Schengen) se aplică în ambele țări, iar controalele la frontierele aeriene și maritime interne au fost eliminate. Pe data de 1 ianuarie 2025, cele două țări au aderat complet (și cu frontierele terestre) în Spațiul Schengen

* Sunt marcați 40 de ani de când zborul 847, pe ruta Cairo – San Diego, cu mai multe escale, în Atena, Roma, Boston și Los Angeles, a fost deturnat pe 14 iunie 1985, după ce a decolat din capitala Greciei și a fost forțat să aterizeze în Beirut. Avionul avea 153 de pasageri și membri ai echipajului, iar unii dintre ei au fost ținuți prizonieri chiar și 17 zile. Unii dintre pasageri au fost legați și bătuți, iar pirații aerului au cerut eliberarea a sute de deținuți libanezi șiiți care se aflau în custodia Israelului. Atunci când au văzut că prizonierii libanezi nu sunt eliberați, aceștia l-au împușcat mortal pe militarul american Robert Dean Stethem, în vârstă de 23 de ani, și i-au aruncat corpul pe pista aeroportului din Beirut. Ulterior, prizonierii din avion au început să fie eliberați pe rând. Potrivit FBI, cel puțin patru persoane au fost implicate în deturnarea avionului. Mohammed Ali Hamadei a fost arestat în Germania, în 1987, și după eliberarea lui din 2005 s-a întors în Beirut. Imad Mughniyeh a fost ucis în 2008, în Damasc, iar Hassan Izz-Al-Din și Ali Atwa nu au fost prinși. Filmul „The Delta Force” („Operațiunea Delta Force”), din 1986, este inspirat din acest caz

* Se împlinesc 35 de ani (1990) de când era fondată Asociația Studenților Creștini Ortodocși din România (ASCOR), cu binecuvântarea Sfântului Sinod, la inițiativa unor studenți și doctoranzi de la diferite facultăți. ASCOR are un caracter național și desfășoară o gamă variată de activități spirituale, culturale și social-filantropice

* În urmă cu 12 ani (2013) avea loc inaugurarea podului Calafat-Vidin, pod feroviar şi rutier pe Dunăre, care conectează oraşele Calafat (România) şi Vidin (Bulgaria). Podul este parte a coridorului paneuropean de transport care leagă (puncte terminale) oraşul german Dresda de oraşele Istanbul (Turcia) şi Salonic (Grecia). Construit după o tehnologie ultramodernă, numită de specialişti „spate de cămilă”, cu o lungime de 1.791 de metri, podul este este cel mai lung dintre cele existente peste fluviu. Până în acel moment, pe porţiunea de 470 kilometri din Dunăre care formează graniţa bulgaro-română era în funcţiune un singur pod, între Ruse şi Giurgiu (Podul Prieteniei, inaugurat la 20 iunie 1954)

* Acum 8 ani, pe 14 iunie 2017, un incendiu a izbucnit în blocul de apartamente Turnul Grenfell, cu 24 de etaje, din North Kensington, vestul Londrei, în urma căruia 72 de persoane au murit, inclusiv două care au murit ulterior la spital. Alte peste 70 de persoane au fost rănite. A fost cel mai mortal incendiu structural din Regatul Unit de la dezastrul platformei petroliere Piper Alpha din 1988 și cel mai grav incendiu rezidențial din Regatul Unit de la al Doilea Război Mondial. Incendiul a fost pornit de un frigider-congelator defect de la etajul patru. S-a răspândit rapid în exteriorul clădirii, aducând foc și fum la toate etajele rezidențiale. Focul a ars timp de aproximativ 60 de ore înainte de a fi stins definitiv. Ancheta Grenfell Tower a început pe 14 septembrie 2017 pentru a investiga cauzele incendiului și alte probleme conexe. Constatările din primul raport al anchetei au fost făcute publice în octombrie 2019 și au abordat evenimentele din noapte. Acesta a afirmat că exteriorul clădirii nu a respectat reglementările și a fost motivul central pentru care incendiul s-a extins și că pompierii au întârziat să sfătuiască locuitorii să evacueze. O a doua fază de investigare a cauzelor mai largi a început la a treia aniversare în 2020

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Politehnicii”; marchează înfiinţarea Şcolii Politehnice din Bucureşti, la 10.VI.1920 (- 105 ani); aniversată în luna iunie, în sâmbăta din săptămâna care include data de 10

– „Ziua Silvicultorului”; instituită în 1991, prin Statutul personalului silvic, ca zi aniversară a întregului corp silvic din România; sărbătorită, în fiecare an, în cea de-a doua sâmbătă a lunii iunie

– 1875: S-a născut prozatorul Ion Dragoslav (sau I. Dragoslav), pseudonimul lui Ion V. Ivaciuc sau Sumanariu Ion Ivanciuc (m. 1928) – 150 de ani

– 1878: S-a născut muzicianul, compozitorul, dirijorul, folcloristul şi poetul Nicodim Ganea (m. 1949)

– 1882: S-a născut Ion Petrovici, filosof, scriitor (eseist şi memorialist), profesor şi om politic (de mai multe ori deputat şi ministru); membru titular al Academiei Române din 1934, vicepreşedinte al acestui for (1938-1941), preşedinte al Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune în perioada februarie – decembrie 1941 (m. 1972)

– 1883: S-a născut G. Ciprian (pseudonimul lui Gheorghe Constantin-Constantinescu), dramaturg, prozator şi actor (m. 1968)

– 1884: S-a născut Ioachim Botez, prozator, traducător şi publicist (m. 1956)

– 1899: S-a născut episcopul greco-catolic Vasile Aftenie; a fost numit protopop de Bucureşti şi ulterior canonic al Capitulului Arhiepiscopesc din Blaj. La 1 octombrie 1939 a fost numit Rector al Academiei Teologice din Blaj (m. 1950)

– 1901: S-a născut Alexandru Bădăuţă, prozator, memorialist şi eseist; se numără printre întemeietorii cinematografiei documentare româneşti şi ai Oficiului Naţional de Turism (a fost unul dintre cei 20 de membri ai Consiliului Superior al Turismului care funcţiona pe lângă ONT, creat în 1936); a organizat numeroase expoziţii româneşti în străinătate (m. 1983)

– 1920: S-a născut Mihai Brediceanu, dirijor, compozitor, muzicolog, pedagog şi matematician; a inventat polimetronomul electronic; fiul compozitorului Tiberiu Brediceanu (m. 2005) – 105 ani

– 1925: S-a născut filosoful francez de origine română Serge Moscovici, unul dintre principalii teoreticieni ai ecologiei politice şi ai psihologiei sociale (m. 2014) – 100 de ani

– 1927: S-a născut Alexandru Mereuţă, unul dintre cei mai longevivi actori ai Teatrului de Stat din Constanţa (m. 2020)

– 1932: A murit Nicolae Vermont, pictor şi grafician; membru fondator al societăţilor artistice „Ileana” şi „Tinerimea română” (n. 1866)

– 1936: S-a născut actorul Cornel Coman (m. 1981)

– 1936: S-a născut soprana și profesoara Aida Abagief; solistă, timp de 30 de ani, a Teatrului Național de Operă și Balet „Oleg Danovski” din Constanța; fondatoare a Facultății de Arte din cadrul Universității „Ovidius” din Constanța (m. 2019)

– 1937: S-a născut artistul ceramist Eugen Petru Cioancă, unul dintre fondatorii Filialei Alba a UAPR și președinte al ei în perioada 1979-1990 (m. 2020)

– 1941: S-a născut matematicianul şi profesorul universitar Viorel P. Barbu; activitatea sa ştiinţifică s-a orientat cu precădere spre domeniul ecuaţiilor diferenţiale; director al Institutului de Matematică „Octav Mayer“ al Academiei Române, Iaşi (1990-2011); rector al Universității „Al. I. Cuza“ din Iași (1981–1989); membru titular al Academiei Române din 1993, vicepreşedinte al acestui for (1998-2002), preşedinte al Filialei Iaşi a Academiei Române (2002-2012 și din 2018), președinte al Secției de Ştiințe Matematice (din 2012)

– 1941: S-a născut compozitorul şi pianistul Vasile V. Vasilache (Vasile Vasilache jr.), fiul actorului, compozitorului şi comicului Vasile Vasilache (m. 1991)

– 1944: S-a născut regizorul de film și scenaristul Şerban Creangă (m. 2012)

– 1949: S-a născut matematicianul și profesorul Dan-Virgil Voiculescu; considerat unul dintre cei mai buni matematicieni români ai ultimei jumătăţi de secol; contribuții în teoria probabilităților; considerat unul dintre cei mai buni matematicieni români ai ultimei jumătăţi de secol; contribuții în teoria probabilităților; este unul dintre cei treisprezece savanți membri ai Consiliului Științific Consultativ al Institutului Fields, cel care oferă și distincția cu același nume, echivalentul premiului Nobel în matematică; stabilit în SUA

– 1958: A murit inginerul silvic şi profesorul Marin Dracea; este printre primii care, pornind de la concepţia după care pădurea este un fenomen geografic, introduce la noi în ţară studiul specificului forestier (n. 1885)

– 1961: S-a născut poetul Radu Florescu; membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1990

– 1968: A murit Constantin C. Georgescu, inginer silvic, zootehnolog şi fitopatolog; contribuţii însemnate în cercetarea unor păduri seculare din Dobrogea, Lunca Dunării şi Valea Cernei; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (n. 1898)

– 1970: A murit Nifon Criveanu (numele de botez: Grigorie), cleric ortodox, care a îndeplinit demnitățile de arhiereu-vicar al Eparhiei Râmnicului – Noul Severin (1929-1933), episcop de Huși (30 noiembrie 1933 – 30 noiembrie 1939) și mitropolit al Olteniei (30 noiembrie 1939 – 20 aprilie 1945) (n. 1889) – 55 de ani

– 1979: A murit inginerul constructor Cristea Mateescu; lucrări privind proiectarea şi execuţia unor importante lucrări de construcţii hidraulice pe râurile Prahova, Ialomiţa, Siret ş.a; şef de proiect (proiectare/realizare) al complexului hidroenergetic de la Vidraru-Corbeni; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1894)

– 1987: A murit Constantin Daniel, medic psihiatru şi orientalist; unul dintre promotorii ergoterapiei în România; preocupări în domeniul civilizaţiilor orientale (n. 1914)

– 2002: A murit prozatoarea Maria Luiza Cristescu (n. 1943)

– 2012: A murit violonistul, dirijorul şi compozitorul Dumitru Capoianu; a scris în egală măsură, chiar de la începutul carierei, muzică simfonică, de cameră, muzică de scenă, de film şi de revistă; a câştigat prestigioase premii pentru compoziţiile sale, inclusiv Palme d’Or la Cannes pentru filmul „Omuleţul” de Gopo, pentru care a compus muzica (n. 1929)

– 2016: A murit Ilie Călian, jurnalist, cronicar literar şi critic de artă (n. 1942)

– 2018: A murit Natalia Gliga, interpretă de muzică populară și de romanțe; contribuție deosebită la punerea în valoare a moștenirii culturale tradiționale de pe Valea Superioară a Mureșului (n. 1940)

– 2020: A murit omul de știință Constantin Răuță, stabilit din 1973 în SUA; a lucrat timp de 24 de ani la centrul de cercetări al NASA Goddard Space Flight Center Greenbelt din Maryland și pentru Marina SUA, fiind implicat și în dezvoltarea sistemului de protecție antirachete balistice (sistemul SM-3, mai cunoscut ca scutul antirachetă) sau în proiectul telescopului spațial Hubble (n. 1941) – 5 ani

– 2024: A murit Constantin Stoiciu, prozator, scenarist, regizor, jurnalist şi editor; în 1982 a emigrat în Canada, stabilindu-se la Montreal, unde a înființat Editura Humanitas, al cărei președinte – director general a fost din 1983 până în 2007; după 1990 a revenit deseori în România (n. 1939) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Schengen, Luxemburg: Manifestări de marcare a 40 de ani de la Acordul Schengen, care prevede eliminarea treptată a controalelor la frontierele dintre țările semnatare

– Londra: Parada militară „Trooping the Colour”, pentru a sărbători ziua de naștere a Regelui

– Cetatea Vaticanului: În cadrul Calendarului Jubileului 2025 din Biserica romano-catolică, are loc Jubileul sportivilor (14 – 15 iun.)

– Atena: Acțiuni de comemorare a 40 de ani de la deturnarea zborului TWA 847 de la Atena la Roma de către membri ai Hezbollah

– Washington, DC: Manifestări de marcare a 250 de ani de la fondarea Armatei SUA

– Le Mans: Auto – Campionatul Mondial de Anduranță, Cursa de 24 de ore de la Le Mans (14 – 15 iun.)

– Genova: Campionatele Europene de Scrimă (14 – 22 iun.)

– Canada/ SUA: Cupa de Aur CONCACAF 2025 va fi a 18-a ediție a Cupei de Aur CONCACAF, campionatul internațional bienal de fotbal masculin din regiunea Americii de Nord, Centrale și Caraibe, organizat de CONCACAF. Canada și Statele Unite vor găzdui turneul, care va începe pe 14 iunie. Finala este programată să se joace pe 6 iulie, pe stadionul NRG din Houston, Texas

– SUA: Campionatul Mondial al Cluburilor 2025 va fi cea de-a 21-a ediție a Campionatului Mondial al Cluburilor FIFA și prima compusă din 32 de cluburi din cele șase confederații continentale. Turneul este programat să se desfășoare în Statele Unite în perioada 14 iunie – 13 iulie

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Donatorului de Sânge” (World Blood Donor Day), marcată din 2004 în ziua de naştere a medicului austriac Karl Landsteiner (14 iun. 1868 – 26 iun. 1943); stabilit în SUA, a descoperit, în 1900, grupele sangvine, punând bazele ştiinţifice ale tratamentului prin transfuzii; laureat al Premiului Nobel pentru medicină în 1930. Această zi este un bun prilej pentru a crește gradul de conștientizare asupra necesității condițiilor de siguranță în donarea de sânge și a mulțumi donatorilor voluntari de sânge pentru gestul lor de a salva vieți fără a aștepta o recompensă în schimb. Prima Zi mondială a donatorului de sânge s-a sărbătorit în 2004 la Johannesburg, Africa de Sud

– În Marea Britanie într-o sâmbătă din prima parte a lunii iunie este sărbătorită ziua oficială de naştere a Regelui, tradițional marcată printr-o ceremonie denumită „Trooping the Colour” („Salutul Culorilor”)

– 1594: A murit compozitorul flamand Orlando di Lasso (n. 1532)

– 1736: S-a născut Charles Augustin Coulomb, fizician francez, cunoscut pentru descoperirea legii lui Coulomb – definiția forței electrostatice de atracție sau respingere (m. 1806)

– 1811: S-a născut Harriet Beecher Stowe, aboliţionistă şi scriitoare americană; romanul „Coliba unchiului Tom” (1852), cel mai vândut roman al secolului al XIX-lea, înfăţişează viaţa african-americanilor sub sclavie (m. 1896)

– 1837: A murit poetul italian Giacomo Leopardi; a scris şi eseuri şi memorii (n. 1798)

– 1864: S-a născut Alois Alzheimer, medic psihiatru şi neuropatolog german; a descris pentru prima dată o formă de demență degenerativă, cunoscută până azi după numele său ca Boala Alzheimer (m. 1915)

– 1875: A murit astronomul german Heinrich Louis D’Arrest; în 1846 a descoperit planeta Neptun (n. 1822) – 150 de ani

– 1899: S-a născut scriitorul japonez Yasunari Kawabata; a fondat, în 1939, împreună cu alţi scriitori „Asociaţia oamenilor de litere japonezi”, în 1945 a înfiinţat Editura „Kamakura Nunko”, a fost preşedintele PEN-clubului japonez (1948-1965); în 1954 a fost ales membru al Academiei de Arte a Japoniei; în 1958 a devenit vicepreşedintele PEN-clubului internaţional; a fost primul japonez care a câștigat Premiul Nobel pentru literatură, în 1968, motivaţia juriului Nobel fiind „pentru măestria narativă cu care înfăţişează esenţa gândirii japoneze” (m. 1972)

– 1907: S-a născut poetul francez René Char (m. 1988)

– 1910: S-a născut Rudolf Kempe, dirijor german (m. 1976) – 115 ani

– 1911: A murit Johan Svendsen, compozitor, violonist și dirijor norvegian (n. 1840)

– 1918: S-a născut scriitorul nigerian T. M. Aluko (pe numele său întreg Timothy Mofolorunso Aluko) (m. 2010)

– 1920: A murit Max Weber, sociolog, filosof şi economist german; a inclus conceptul de „înţelegere” în explicarea fenomenelor sociale; s-a numărat printre negociatorii Germaniei pentru Tratatul de pace de la Versailles (1919), considerat unul dintre fondatorii studiului modern al sociologiei și administrării publice (n. 1864) – 105 ani

– 1923: S-a născut (în Germania) scriitoarea și ilustratoarea britanică Judith Kerr; autoarea seriei de cărţi pentru copii „Mog” (m. 2019)

– 1924: S-a născut scriitorul rus Vladimir Solouhin (m. 1997)

– 1926: A murit pictoriţa americană Mary Cassatt (n. 1844)

– 1927: A murit scriitorul englez Jerome K. Jerome (n. 1859)

– 1928: S-a născut Ernesto „Che” Guevara, revoluţionar latino-american de origine argentiniană, unul dintre conducătorii revoluţiei cubaneze (m. 1967, în Bolivia)

– 1932: S-a născut Spiridon Vangheli, prozator, poet, traducător și editor din Republica Moldova; autorul cărții pentru copii „Isprăvile lui Guguță”, tradusă în circa 40 de țări și aproximativ 60 de limbi (m. 2024)

– 1934: S-a născut Christopher Lehmann-Haupt, jurnalist, redactor, critic literar și romancier american (m. 2018)

– 1939: S-a născut Peter Mayle, scriitor britanic; cunoscut mai ales pentru seria de cărți despre Provența (m. 2018)

– 1946: S-a născut omul de afaceri, magnatul imobiliar, vedeta de televiziune şi politicianul american Donald John Trump, preşedinte al Statelor Unite ale Americii (al 45-lea, 2017 – 2021) şi al 47-lea (din ian. 2025)

– 1946: A murit inginerul scoţian John Logie Baird, considerat a fi „părintele” televizorului; în 1926 a realizat prima emisiune televizată cu un aparat de construcţie proprie, iar în 1929, prima transmisiune în culori (n. 1888)

– 1947: A murit Albert Marquet, pictor post-impresionist francez (n. 1875)

– 1949: S-a născut scriitorul american Harry (Norman) Turtledove, autor de lucrări SF

– 1949: S-a născut cântăreţul congolez Papa Wemba (numele complet: Jules Shungu Wembadio Pene Kikumba), supranumit „regele muzicii rumba” (m. 2016)

– 1949: S-a născut Alan White, baterist englez de rock-and-roll cunoscut pentru activitatea de 34 de ani în trupa de rock progresiv Yes (m. 2022)

– 1954: S-a născut cântăreaţa italiană Gianna Nannini. NOTĂ: Unele surse dau ca an al nașterii 1956

– 1957: S-a născut Maxi Jazz, solistul trupei electronice britanice Faithless; muzicianul şi DJ-ul, al cărui nume real era Maxwell Fraser, a fost un membru de bază al grupului, alături de Rollo şi Sister Bliss – împreună cu care a lansat o serie de piese de succes, printre care „Insomnia”, „God is a DJ” şi „We Come 1″ (m. 2022)

– 1961: S-a născut Boy George (născut George Alan O’Dowd), vocalist şi compozitor britanic

– 1968: A murit Salvatore Quasimodo, poet, critic literar şi traducător italian; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1959 (n. 1901)

– 1969: S-a născut Stefanie Maria Graf (Steffi Graf), fostă jucătoare germană profesionistă de tenis; a câştigat de 22 de ori marile turnee internaţionale de tenis „Grand Slam” care cuprind „Australian Open”, „French Open”, „Wimbledon” şi „US Open”; în 1988 a câştigat toate cele 4 turnee Grand Slam cât şi Jocurile Olimpice, fiind până în prezent singura care a câştigat aşa-numitul „Golden Slam” (adică toate cele patru turnee „Grand Slam” şi „Jocurile Olimpice” în acelaşi an)

– 1976: A murit pianistul ungar naturalizat elveţian Anda Géza (n. 1921)

– 1986: A murit la Geneva, scriitorul argentinian Jorge Luis Borges, faimos pentru povestirile sale fantastice în care a unit cu măiestrie idei filosofice şi metafizice cu temele clasice ale fantasticului (n. 1899)

– 1990: A murit soprana germană Erna Berger (n. 1900) – 35 de ani

– 1994: A murit compozitorul american Henry Mancini (n. 1924)

– 1995: A murit Rory Gallagher, compozitor de muzică rock şi chitarist irlandez (n. 1948) – 30 de ani

– 2005: A murit dirijorul italian Carlo Maria Giulini (n. 1914) – 20 de ani

– 2007: A murit Kurt Waldheim, om politic austriac, fost secretar general al ONU între anii 1972 – 1981 (n. 1918)

– 2008: A murit muzicianul suedez de jazz Esbjörn Svensson, un obişnuit al festivalurilor de gen din lumea întreagă (n. 1964)

– 2018: A murit actorul, regizorul și scenaristul rus Stanislav Govorukhin (n. 1936)

– 2020: A murit pianistul și compozitorul britanic de jazz Keith Tippett (n. 1947) – 5 ani

Sursa: RADOR