Calendarul zilei – 13 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 13 iunie 2025, 05:00 / actualizat: 23 iunie 2025, 15:01

S-a întâmplat într-o zi de 13 iunie

* Acum 569 de ani (1456) era menţionat, pentru prima dată în documentele din Moldova, termenul de „sluger”, dregător care avea în grijă aprovizionarea cu alimente a curții domnești şi a armatei şi era şeful măcelarilor. Iniţial, a făcut parte din sfatul domnesc, pentru ca mai apoi să decadă treptat ca importanţă

* Cu 384 de ani în urmă (1641) au fost aduse la Iași moaștele Sf. Paraschiva. După ce binecredinciosul domn Vasile Lupu al Moldovei a plătit toate datoriile Patriarhiei din Constantinopol, cârmuitorii ei de atunci, patriarhul Partenie I, zis cel Bătrân (1639-1644), împreună cu membrii Sinodului, au hotărât să-i ofere, drept recunoștință, moaștele Cuvioasei Parascheva „pentru sfințirea și binecuvântarea acelui loc al Bogdaniei” (Țara Moldovei), după cum se spune în „scrisoarea sinodicească”. Racla cu cinstitele moaște a fost transportată cu o corabie pe Marea Neagră, fiind însoțită de trei mitropoliți greci (Ioanichie al Heracleei, Partenie al Adrianopolului și Teofan al Paleopatrei). Ajungând la Galați, apoi la Iași, pe 13 iunie, au fost întâmpinate de Vasile Vodă Lupu, de Sfântul Mitropolit Varlaam și de episcopii de Roman și Huși, de cler și credincioși

* Acum 224 de ani (1801) avea loc inaugurarea, la Viena, a „Theater an der Wien”

* În urmă cu 99 de ani (1926) se desfăşura primul congres al radiofoniştilor români, în cadrul căruia au fost prezentate rapoarte de prof. dr. Dragomir Hurmuzescu şi ing. Emil Petraşcu

* Cu 93 de ani în urmă (1932) Grigore Antipa punea bazele Institutului de Biooceanografie din Constanţa. Cu cele două rezervaţii şi staţiuni de cercetări, cea de la Agigea şi cea de la capul Caliacra (prima este azi departe de mare, iar rezervația a fost distrusă, a doua este în ruine, dar rezervația mai există), institutul a fost transformat în 1949 în Staţiunea de Cercetări Maritime şi Proiectări Piscicole, înglobată în 1970 în Institutul Român de Cercetări Marine

* Sunt marcaţi 60 de ani (1965) de când, în finala Cupei Campionilor Europeni la volei masculin, desfășurată la Bruxelles, echipa Rapid București cucerea pentru a treia oară Cupa de Cristal, decernată celei mai bune echipe de pe continent

* Cu exact 35 de ani în urmă (1990), între 13 şi 15 iunie, a avut loc o încercare de forţă între Guvern şi Opoziţie în legătură cu evacuarea Pieţei Universităţii din Bucureşti. Au fost atacate şi incendiate sediile Ministerului de Interne, Direcţiei de Poliţie şi Televiziunii Române. Sosiţi la Bucureşti în sprijinul Guvernului, minerii din Valea Jiului au curmat aceste acţiuni, dar au comis excese împotriva unor sedii de partide şi instituţii, precum şi împotriva unor persoane (prima mineriadă). Evenimentele aveau să intre în cronica social-politică românească sub denumirea de „Evenimentele din 13-15 iunie” şi au afectat grav percepţia României în lume. La data de 22.IV.1990, după un miting electoral al PNŢCD (înaintea alegerilor generale din 20 mai), o parte dintre manifestanţi s-au baricadat în Piaţa Universităţii (unul dintre locurile-simbol ale Revoluţiei anticomuniste din decembrie 1989), blocând (până la 13 iunie) circulaţia pe cele două artere principale ce străbat această zonă centrală a Capitalei. Acţiunea a căpătat denumirea de „Fenomenul Piaţa Universităţii”

* Se împlinesc 10 ani (2015) de când intra în vigoare Legea nr. 137/2015 pentru acceptarea de către România a jurisdicţiei obligatorii a Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ). S-a marcat astfel punctul final al demersurilor României legate de ancorarea deplină în sistemul jurisdicţiei Curţii de la Haga, transmiţând un semnal clar că România îşi întemeiază relaţiile internaţionale pe respectarea dreptului internaţional. România a devenit al 72-lea stat al lumii care recunoaşte jurisdicţia CIJ

Aniversări – Comemorări

– Sf. Anton de Padova, preot învăţător al Bisericii (Calendarul Romano-Catolic 2025)

– „Ziua Transportului Public Urban”; se marchează, începând cu anul 1996, în a doua vineri a lunii iunie

– 1833: S-a născut Ioan (Micu) Moldovanu, teolog, istoric, folclorist, filolog şi pedagog; autoritate a Bisericii Greco-Catolice, a desfăşurat o intensă activitate politică şi culturală pentru emanciparea românilor transilvăneni; membru fondator al Partidului Naţional Român din Transilvania (1869); membru fondator al societăţii ASTRA (1861); membru titular al Academiei Române din 1894 (m. 1915)

– 1883: S-a născut prozatorul, medicul şi profesorul Ioan I. Mironescu (numele la naştere: Eugen I. Mironescu); membru fondator şi colaborator al revistei „Viaţa românească” (m. 1939)

– 1909: S-a născut Eugen Pora, zoolog ecofiziolog (cercetări de fiziologie animală comparată şi ecologică) şi oceanograf; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1981)

– 1909: A murit Gheorghe Lahovari, inginer şi scriitor (povestiri şi traduceri); ca director al Poştelor şi Telegrafelor (1871-1876), a introdus cărţile şi mandatele poştale; s-a numărat printre fondatorii Societăţii Române de Geografie (1875); a tipărit, în colaborare, „Marele dicţionar geografic al României”; membru de onoare al Academiei Române din 1901 (n. 1838)

– 1924: S-a născut Justin Liuba, personalitate marcantă a exilului românesc, jurnalist şi politolog; stabilit peste Ocean din anul 1952, a desfăşurat o intensă activitate de denunţare a regimului comunist; fost director al postului Europa Liberă din New York (m. 2020, la New York)

– 1926: S-a născut Paul Miron, poet, prozator, dramaturg şi filolog, specializat mai ales în lexicologie şi stilistică; a realizat numeroase traduceri din limba germană în română şi invers; după război a emigrat şi s-a stabilit în RFG; a înfiinţat lectorate de limbă română la Koln (1952), Bonn (1954) şi Freiburg im Bresgau (1964); fondator şi animator al Societăţii Culturale Deutsch-Rumanische Studienvereinigung „M. Eminescu” (1976) (m. 2008)

– 1926: S-a născut Anton Groman, jucător de rugby, antrenor, publicist şi comentator (considerat mult timp „vocea de aur” a rugbyului românesc), mulţi ani colaborator al Secţiei Sport a Radioului Naţional (m. 2011)

– 1942: S-a născut economistul şi profesorul universitar Gheorghe Zaman, specialist în probleme de eficienţă economică; autor de studii recunoscute ca repere ale cercetării de mare valoare în sfera științelor economice; preşedinte al Asociaţiei Generale a Economiştilor din România (din 2006), membru de onoare al Asociației Facultăților de Economie din România (din 2010); membru corespondent al Academiei Române din 2001 (m. 2021)

– 1954: S-a născut sculptorul Ion Mândrescu

– 1959: S-a născut Klaus Werner Iohannis, politician de etnie germană; preşedinte al României (în două mandate – din 21 dec. 2014 până în feb. 2025); primar al municipiului Sibiu (2000-2014); preşedintele PNL (iun. – dec. 2014); prim-vicepreşedinte al PNL (feb. 2013 – mai 2014); preşedinte al Forumului Democrat al Germanilor din România (2002-2013); în urma anulării de către Curtea Constituțională a României a alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, Klaus Iohannis și-a prelungit cel de-al doilea mandat până în februarie 2025, când a demisionat

– 1959: S-a născut Luminiţa Stoianovici, actriţă de teatru şi film, regizoare, traducătoare şi profesoară (m. 2008)

– 1962: A murit Emanoil Ciomac, muzicolog, critic muzical, scriitor și jurist (n. 1890)

– 1972: A murit Nicolae Tăutu, poet, prozator şi dramaturg (n. 1919)

– 1977: A murit Lazăr Iliescu, poet şi traducător (n. 1887)

– 1980: A murit psihologul Nicolae Mărgineanu; a publicat studii de psihologie a persoanei, psihometrică, psihologie matematică, psihologie a ştiinţei, psihologie aplicată în marea industrie; tatăl regizorului Nicolae Mărgineanu; a efectuat 16 ani de închisoare în perioada comunistă (1948 – 1964); membru post-mortem al Academiei Române din 2012 (n. 1905) – 45 de ani

– 1984: A murit (la Roma) chimistul Giorgio Ostrogovich; în paralel cu activitatea didactică (la Cluj şi Timişoara), a făcut numeroase studii teoretice şi experimentale în diverse domenii ale chimiei organice; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (n. 1904)

– 1995: A murit cărturarul Aurel Răuţă, stabilit în Spania, la începutul anilor ’40 ai secolului XX; docent de filologie romanică (inclusiv limba română) la Universitatea din Salamanca, s-a numărat printre fondatorii Asociaţiei culturale hispano-române din acest oraş, ca şi printre cei ai Fundaţiei Culturale Române din Madrid; animator al vieţii culturale româneşti din exil; organizator al unor colocvii şi congrese ştiinţifice (n. 1912) – 30 de ani

– 1997: A murit compozitorul Claudiu Negulescu (n. 1929)

– 2002: A murit Horia Stanca, cronicar dramatic, memorialist şi traducător; este arestat în 1952 (pentru activitate de presă îndreptată împotriva comunismului) şi condamnat la trei ani de muncă silnică, pe care-i ispăşeşte la Jilava şi la Canalul Dunăre-Marea Neagră (n. 1909)

– 2002: A murit Gheorghe Bulgăr, filolog, autor de dicţionare şi istoric literar (n. 1920)

– 2013: A murit pictoriţa Elena Uţă Chelaru (n. 1930)

EVENIMENTE EXTERNE

– Franța: Congresul Partidului Socialist (PS) (13 – 15 iun.)

– Marsilia, Franța: Inaugurarea oficială a noii linii de mare viteză Trenitalia între Paris și Marsilia

– Ginebra, Elveția: Campania Internațională pentru Abolirea Armelor Nucleare își publică raportul anual privind cheltuielile pentru armele nucleare

– Monaco: Festivalul Internațional de Televiziune de la Monte Carlo (13 – 17 iun.)

– Rio de Janeiro: Bienala de Carte de la Rio 2025 va avea loc în perioada 13-22 iunie, la Centrul de Conferințe și Expoziții Rio Centro. Evenimentul va fi o parte esențială a anului în care Rio de Janeiro este Capitală Mondială a Cărții. Se așteaptă să fie o întâlnire literară majoră, atrăgând autori, editori și cititori și oferind lansări de carte, prelegeri și activități pentru toate vârstele

– Budapesta: Campionatele Mondiale de Judo 2025 (13 – 20 iun.)

– Montréal: Campionatul Mondial de Formula 1- Marele Premiu al Canadei (13 – 15 iun.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internațională de Conștientizare a Albinismului”, instituită de Organizația Națiunilor Unite în 2014. Tulburare genetică, albinismul se caracterizează printr-o producție scăzută de melanină, pigment care determină culoarea pielii, părului și a ochilor

– 13 – 15.VI: „Zilele Europene ale Arheologiei” oferă posibilitatea împărtășirii experienței arheologice către public; prima ediție a avut loc în Franța, în anul 2010 (- 15 ani), la inițiativa Ministerului Culturii din Franța și sub coordonarea Institutului Național de Cercetări Arheologice Preventive (L’Institut national de recherches archéologiques préventives – INRAP). Sărbătoarea anuală a arheologiei s-a extins treptat, ajungând, în anul 2019, în alte 17 țări europene (Austria, Belgia, Republica Cehă, Estonia, Germania, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, Republica Irlanda, Slovenia, Slovacia, Spania, Elveția, Regatul Unit), iar din anul 2020 este marcată și în România, coordonator național fiind Institutul Național al Patrimoniului

– 1831: S-a născut James Clerk Maxwell, fizician teroretician şi matematician britanic de origine scoţiană, contribuţii la teoria cinetico-moleculară a gazelor şi în electromagnetism (m. 1879)

– 1854: S-a născut Jenny Eugenia Nyström, pictoriță și ilustratoare suedeză (m. 1946)

– 1865: S-a născut William Butler Yeats, poet şi dramaturg irlandez; Premiul Nobel pentru literatură în 1923 (m. 1939) – 160 de ani

– 1866: S-a născut Aby M. Warburg (Abraham Moritz Warburg), istoric de artă şi teoretician german al culturii, care a iniţiat analiza estetică a ştiinţelor umaniste (m. 1929)

– 1870: S-a născut Jules (Jean-Baptiste Vincent) Bordet, imunolog şi microbiolog belgian, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie şi Medicină în 1919 (m. 1961) – 155 de ani

– 1874: S-a născut Leopoldo Lugones Argüello, poet, jurnalist și politician argentinian (m. 1938)

– 1884: S-a născut Étienne Gilson, filosof francez (m. 1978)

– 1885: S-a născut Elisabeth Schumann, soprană americană de origine germană (m. 1952) – 140 de ani

– 1888: S-a născut Fernando (António Nogueira) Pessoa, poet, prozator, critic literar, traducător, editor şi filosof portughez; considerat unul din cei mai importanţi poeţi portughezi (m. 1935)

– 1897: S-a născut atletul finlandez Paavo Johannes Nurmi, specializat în alergare pe distanțe medii și mari; poreclit „finlandezul zburător”, a fost unul dintre cei mai mari campioni din istoria atletismului; a câştigat nu mai puţin de nouă medalii de aur şi trei de argint la Jocurile Olimpice, a stabilit 22 de recorduri mondiale şi 13 neoficiale (m. 1973)

– 1899: S-a născut Carlos Chavez, compozitor, muzicolog şi dirijor mexican (m. 1978)

– 1901: S-a născut Jean Prevost, scriitor, publicist şi critic literar francez (m. 1944)

– 1910: S-a născut Gonzalo Torrente Ballester, romancier, eseist, dramaturg şi critic literar spaniol (m. 1999) – 115 ani

– 1911: S-a născut fizicianul american Luis Walter Alvarez; a construit primul accelerator liniar de protoni; Premiul Nobel pentru fizică în 1968 (m. 1988)

– 1926: S-a născut Jérôme Lejeune, pediatru și genetician francez; considerat părintele geneticii moderne; în 1959 a descoperit anomalia cromozomică ce provoacă sindromul Down (m. 1994). NOTĂ: Papa Francisc a inițiat un prim pas spre canonizare, aprobând, la 21.I.2021, un decret ce recunoaşte „virtuţile eroice” ale „slujitorului lui Dumnezeu” Jérôme Lejeune, un cunoscut militant antiavort, care este numit astfel „venerabil”. Arhiepiscopul de Paris, mons. André Vingt-Trois a declarat că motivul pentru acest demers „nu este acela al descoperirilor sale, oricât ar fi de importante, ci exercitarea eroică a virtuților creștine: speranța, credința și iubirea, care constituie temeiul unei canonizări

– 1928: S-a născut matematicianul şi profesorul american John Forbes Nash Jr., specializat în domeniile teoriei jocului, geometriei diferenţiale şi ecuaţiilor diferenţiale parţiale; Premiul Nobel pentru Economie în anul 1994 (m. 2015)

– 1929: A murit chimistul francez Charles Moureau; lucrări de chimie organică; cercetări asupra apelor minerale; prieten apropiat al poporului român, a încurajat mişcarea ştiinţifică din România; membru de onoare străin al Academiei Române din 1925 (n. 1863)

– 1935: S-a născut artistul plastic american (de origine bulgară) Christo (Vladimirov Javacheff), renumit pentru realizările sale constând, printre altele, în împachetarea în ţesătură a clădirii Reichstagului la Berlin sau a podului Pont-Neuf de la Paris (m. 2020) – 90 de ani

– 1936: S-a născut Michel Jazy, legendă a atletismului francez, alergător de fond și fond lung; a câștigat medalia de argint la 1500 de metri la Jocurile Olimpice de vară din 1960, precum și două de aur și una de argint la Campionatele Europene; popularitatea lui Michel Jazy a atins cel mai înalte cote în anii ’60, reprezentând un adevărat fenomen „jazymania”, fiind, alături de ciclistul Jacques Anquetil, cel mai mare sportiv francez al epocii sale şi a marcat memoria unei întregi generaţii (m. 2024)

– 1939: S-a născut magicianul germano-american Siegfried Fischbacher, parte a celebrului duo de iluzionişti „Siegfried & Roy”, cunoscut la nivel internaţional pentru numerele care implicau feline mari (m. 2021)

– 1940: A murit George Fitzmaurice, regizor de film american de origine franceză (n. 1885) – 85 de ani

– 1943: S-a născut actorul columbian Carlos Munoz Sanchez (m. 2016)

– 1944: S-a născut Ban Ki-moon, om politic sud-coreean; fost secretar general al Organizaţiei Naţiunilor Unite în perioada 2007-2016; i-a succedat diplomatului ghanez Kofi Annan (care a condus ONU de la 1.I.1997) şi a fost urmat în funcţie, de la 1.I.2017, de Antonio Manuel de Oliveira Guterres, fost premier al Portugaliei

– 1946: S-a născut Paul Modrich, biochimist şi genetician american; Premiul Nobel pentru Chimie în anul 2015 (alături de Thomas Lindahl şi Aziz Sancar), cu motivarea „pentru studiile privind mecanismele de reparare a ADN-ului”

– 1948: A murit Dazai Osamu (pseudonim al lui Tsushima Shuji), scriitor japonez (n. 1909)

– 1951: S-a născut saxofonistul francez Daniel Kientzy; considerat „inventatorul” saxofonului contemporan

– 1962: A murit Sir Eugene Goossens, dirijor şi compozitor american de origine engleză (n. 1893)

– 1965: A murit filosoful austriac de origine evreiască Martin Buber (n. 1878) – 60 de ani

– 1979: A murit scriitorul rus Anatoli Kuzneţov (n. 1929)

– 1986: A murit clarinetistul american Benny Goodman, cunoscut interpret de jazz (n. 1909)

– 1987: A murit actriţa americană de film Geraldine Page (n. 1924)

– 1989: A murit Scott Ross, clavecinist şi organist american (n. 1951)

– 1998: A murit Eric Tabarly, navigator francez, cunoscut pentru călătoriile sale în jurul lumii (n. 1931)

– 2005: A murit poetul portughez Eugenio de Andrade (numele real: José Fontinhas Rato) (n. 1923) – 20 de ani

– 2006: A murit dirijorul şi percuţionistul japonez Hiroyuki Iwaki (n. 1932)

– 2012: A murit chimistul american William Standish Knowles, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 2001, alături de Ryoji Noyori şi K. Barry Sharpless  (n. 1917)

– 2019: A murit Joyce Pensato, pictoriță americană cunoscută pentru interpretări ale culturii pop și pentru unele personaje de desene animate precum Batman, Mickey Mouse, Felix Motanul sau Homer Simpson (n. 1941)

– 2019: A murit actriţa mexicană Edith González; una din cele mai cunoscute vedete de telenovele (n. 1964)

– 2021: A murit Ned Beatty, prolific actor american (n. 1937)

– 2023: A murit Cormac McCarthy, gigant al literaturii americane; cronicar al Americii Munţilor Apalaşi şi al Vestului Sălbatic crud şi sumbru; a găsit succesul târziu cu romanele sale emblematice precum „All the Pretty Horses” şi „The Road” (n. 1933)

– 2024: A murit Joan Brady, scriitoare britanică de origine americană (n. 1939) – 1 an

Sursa: RADOR