TULCEA: Zaghen sau cum renaște o zonă umedă din lunca Dunării cu ajutorul fondurilor europene

Proiectul RESTORIVER, continuarea inițiativei de renaturare, aduce o dimensiune comunitară și educativă, propunând totodată dezvoltarea ecoturismului.

Publicat de Adina Sîrbu, 11 iunie 2025, 21:10

La marginea orașului Tulcea, în lunca inundabilă a Dunării, natura și-a recăpătat drepturile pe un teren care, în urmă cu doar câteva decenii, fusese transformat artificial în teren agricol. Proiectul RESTORIVER, parte dintr-un amplu program european ce vizează refacerea zonelor umede din bazinul Dunării, a readus viața acolo unde, multă vreme, fusese doar un teren abandonat. Dar lucrările nu se opresc aici. Despre ce s-a făcut și ce urmează, explică Mihaela Simion, responsabil de comunicare la Societatea Ornitologică Română.

Proiectul Restoriver este o continuare a proiectului inițial de renaturare a zonei Zaghen. Proiectul de renaturare a început în 2006-2007 și a durat aproape 10 ani. S-a concretizat în refacerea lacului Zaghen, prin aducerea apei din Dunăre, prin pompare printr-un canal creat. Dacă până în anii ‘70 aici era un lac natural, din anii ‘70 s-a încercat o transformare în zonă agricolă. Lacul a fost secat și s-a încercat eliminarea cu totul a apei, numai că izvoarele subterane sunt foarte puternice și demersul a fost un eșec. Zona a fost abandonată din punct de vedere al exploatării agricole și terenul s-a înstufuizat puternic. Fiind și o zonă de la marginea orașului, a fost abandonată, ușor-ușor se transformase într-o groapă de gunoi unde mai erau și oameni care creșteau animale. Iar acest proiect a readus natura în locul în care a fost.

Lacul a devenit astfel nu doar un refugiu pentru păsări și animale, ci și o zonă tampon care ajută la retenția apei, esențială într-o regiune precum Dobrogea, unde seceta devine o amenințare tot mai serioasă. Lucrările însă nu se opresc aici. Proiectul merge mai departe cu noi intervenții pentru menținerea echilibrului ecologic.

Cum natura nu stă pe loc și în permanență evoluează, schimbările climatice afectează un pic zona în sensul că stuful se întinde foarte mult, iar prin proiectul Restoriver dorim să readucem luciul de apă la o suprafață cât mai mare și, mai mult decât atât, să creăm și niște ferestre în perdeaua de vegetație care înconjoară lacul actual.

Restaurarea zonei a permis întoarcerea multor specii. SOR monitorizează în special păsările.

Unul dintre proiectele noastre urmărește conservarea pelicanului creț, care este o specie vulnerabilă, conform listei roșii din România. După renaturare, unul din locurile unde monitorizăm această specie este chiar lacul Zaghen, pentru că este o suprafață de luciu de apă destul de mare și păsările găsesc aici un habitat potrivit.

Pe lângă pelicanul creț, la Zaghen au fost observate codalbi, prigorii, dumbrăvence, dar și specii de mamifere precum căprioare, bizami sau vidre.

Proiectul RESTORIVER are și o dimensiune comunitară și educativă, cu planuri pentru dezvoltarea ecoturismului.

Deja am făcut un schimb de experiență cu partenerii noștri din București, Administrația Parcului Natural Văcărești, care deja are un plan de management pentru acest parc natural urban. Colegii noștri de aici, de la Primăria Tulcea și cei de la Apele Române au fost într-un schimb de experiență, au vizitat zona și au văzut care sunt dotările, cum s-a făcut panotajul, care sunt zonele de protecție în care nu ai acces, cum se încearcă protejarea zonei pentru potențialele incendii de stuf. Există în România deja un proiect de bune practici și acest schimb de experiență arată care sunt nevoile la nivel de proiect incipient pentru zona Zaghen. Mai mult decât atât, există mai multe proiecte care vizează zona: piste de biciclete pe digul care este de jur împrejurul Zaghenului, un proiect de păduri periurbane, care se va desfășura tot aici, există acest muzeu al Satului Pescăresc, care arată foarte bine modul în care comunitățile pot să se dezvolte în mod sustenabil într-un cadru natural.

RESTORIVER face parte din Programul Interreg Danube Region – o rețea europeană ce reunește 15 organizații din șase țări – România, Bulgaria, Ungaria, Croația, Serbia și Slovacia – pentru a testa soluții bazate pe natură, menite să refacă zonele umede din bazinul Dunării. În România, proiectul este implementat de WWF România, Primăria Tulcea, Administrația Națională „Apele Române” și Societatea Ornitologică Română (SOR).

Astfel de demersuri demonstrează cum colaborarea internațională, expertiza științifică și implicarea autorităților locale pot transforma zonele degradate în ecosisteme funcționale, esențiale pentru adaptarea la schimbările climatice și pentru bunăstarea comunităților locale.

Redactor: Andreea Dorobăț