„Trebuie să fim fermi în denunţarea acţiunilor Rusiei”, a declarat președintele Nicușor Dan, la Summitul Ucraina – Europa de Sud-Est

„Acest război nu este doar despre Ucraina. Este despre viitorul Europei”, a atras atenția președintele Maia Sandu, iar Volodimir Zelenski a spus că „securitatea Europei de Sud-Est şi a regiunii Mării Negre este indivizibilă”.

Publicat de Adina Sîrbu, 11 iunie 2025, 20:03

Preşedintele Nicuşor Dan a cerut fermitate, miercuri, la Summitul Ucraina – Europa de Sud-Est, în denunţarea acţiunilor Rusiei, care foloseşte „strategii de amânare şi sabotare a procesului de pace”.

Foto: Oleksandr GIMANOV / AFP

El a arătat că „singurul limbaj pe care Rusia îl înţelege este forţa” şi că solicitările pentru a încheia un acord de pace sunt nerezonabile.

„Reuniunea noastră de astăzi are loc în contextul discuţiilor recente despre cum ar trebui să arate o pace justă, durabilă şi cuprinzătoare în Ucraina. Ucraina a preferat mereu pacea în locul războiului. Preşedintele Zelenski a propus chiar o formulă de pace, întemeiată pe Carta ONU şi dreptul internaţional – o propunere sprijinită de marea majoritate a comunităţii internaţionale. Când iniţiativa Statelor Unite pentru pace a părut să câştige teren, preşedintele Zelenski a acceptat ideea unui armistiţiu şi chiar să îl întâlnească personal pe preşedintele Putin. Pe de altă parte, Rusia continuă să respingă orice iniţiativă constructivă şi face tot posibilul să submineze calea către pace. Rusia vine cu cerinţe nerezonabile, ştiind că ele nu pot fi acceptate. Singurul limbaj pe care Rusia îl înţelege este forţa, iar noi trebuie să facem tot ce putem pentru ca Ucraina să poată negocia dintr-o poziţie de forţă. De aceea trebuie să fim fermi în denunţarea acţiunilor Rusiei, care sunt, de fapt, strategii de amânare şi sabotare a procesului de pace”, a afirmat Nicuşor Dan.

Preşedintele României a subliniat că ţările europene trebuie să rămână unite „în apărarea dreptului internaţional, a respectului pentru viaţa umană, demnitate, libertate şi democraţie”, „valori pe care poporul ucrainean le apără în fiecare zi”.

„Ţările prezente la această masă fac parte din Uniunea Europeană (UE) sau aspiră la acest statut. România ştie din propria experienţă că aderarea la UE este un proces profund transformator, care aduce dezvoltare economică, stabilitate socială, oportunităţi imense şi securitate. Pe măsură ce lucrăm împreună pentru acest viitor european, ar trebui să valorificăm mai bine formate precum cel de astăzi, pentru a ne coordona eforturile şi a rămâne uniţi. În încheiere, doresc să spun că, în vremuri atât de complexe şi incerte ca cele pe care le trăim, trebuie să rămânem hotărâţi în apărarea dreptului internaţional, a respectului pentru viaţa umană, demnitate, libertate şi democraţie. Acestea sunt valorile pe care poporul ucrainean le apără în fiecare zi”, a adăugat şeful statului.

Istoria ne-a arătat că, atunci când agresorii nu sunt opriţi din timp, costul păcii devine insuportabil, a declarat, la același summit, preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu.

Foto: Oleksandr GIMANOV / AFP

Liderul de la Chişinău a subliniat că, în cazul în care Ucraina pierde războiul, Federaţia Rusă nu se va opri în Republica Moldova.

„Suntem alături de Ucraina pentru că suntem convinşi că Ucraina este piatra de temelie a securităţii europene. Acest război nu este doar despre Ucraina. Este despre viitorul Europei. Mai mult decât atât, este despre ordinea internaţională bazată pe reguli. Facem multe, dar Rusia are mai multe arme, mai multă mobilizare, mai multă propagandă. Dacă vrem să restabilim pacea în Europa – şi trebuie – trebuie să egalăm şi să depăşim aceste capacităţi. În timp ce Rusia poartă un război brutal pe teritoriul Ucrainei, ne atacă pe restul dintre noi cu arme hibride – minciuni, manipulare, şantaj, infiltrarea sistemelor noastre politice. Subminează democraţiile, exploatează libertăţile noastre pentru a aduce la putere oameni care nu mai susţin Ucraina. Iar dacă Ucraina pierde, credeţi-mă, Rusia nu se va opri în Moldova”, a spus Maia Sandu.

În opinia sa, „actuala abordare – sprijinul lent, fragmentat, ezitant – nu este suficient şi nu a fost niciodată”.

„Rusia mobilizează mai repede, la o scară mai mare, are mai multe resurse, mai multe capacităţi şi mai puţine constrângeri. Ucraina primeşte mai puţin şi prea târziu. Asta trebuie să se schimbe. Lupta Ucrainei nu este lupta altcuiva. Este şi lupta noastră. O Ucraină independentă şi europeană nu este un gest de caritate. Este un interes vital pentru noi toţi. Costul întârzierilor creşte. Istoria ne-a arătat că, atunci când agresorii nu sunt opriţi din timp, costul păcii devine insuportabil. Trebuie să ne ridicăm la înălţimea provocării, aşa cum au făcut generaţiile dinaintea noastră, şi să ieşim mai puternici. Alternativa este să fim zdrobiţi de un dictator însetat de putere, care îi va inspira şi pe alţii să îi urmeze exemplul şi să distrugă pacea la nivel global”, a punctat Maia Sandu.

Potrivit preşedintelui moldovean, Rusia îşi doreşte ca ţara sa să întoarcă spatele Ucrainei.

„Rusia vrea o Moldovă care întoarce spatele Ucrainei şi Uniunii Europene. Mai grav – vrea să folosească Moldova împotriva Ucrainei şi a Uniunii Europene. Nu trebuie să permitem acest lucru. Moldova contribuie pentru că ştie ce este în joc. Ştim că securitatea Ucrainei este securitatea Moldovei”, a atras președinta Maia Sandu.

Ea a menţionat că tocmai de aceea au fost instruiţi peste 160 de genişti ucraineni, au fost găzduiţi peste 100.000 de refugiaţi, este facilitat tranzitul cerealelor ucrainene, au fost donate echipamente energetice pentru reconstrucţie, se fac investiţii în drumuri, căi ferate şi poduri, care într-o zi vor susţine procesul de reconstrucţie.

„Şi acolo unde mijloacele noastre sunt modeste, vocea noastră trebuie să fie puternică. Noi, prietenii Ucrainei, trebuie să fim vocea Ucrainei în lume. Acolo unde Ucraina nu are ambasade, să vorbim noi în numele ei. La fiecare forum internaţional, în fiecare întâlnire bilaterală, să reamintim lumii că graniţele nu se schimbă prin forţă, atrocităţile nu sunt normale, răpirea copiilor este o crimă de război. Către liderii de la această masă şi către cei din capitalele europene şi din lume: să nu fim generaţia care a ezitat! Să fim generaţia care a stat ferm, a acţionat cu curaj şi a protejat pacea. Împreună putem apăra Ucraina. Şi, făcând asta, putem apăra viitorul nostru comun – într-o Europă unită, democratică şi liberă”, a subliniat preşedintele Republicii Moldova.

Securitatea Europei de Sud-Est şi a regiunii Mării Negre este indivizibilă, a declarat, miercuri, la Summitul de la Odesa, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

Foto: Oleksandr GIMANOV / AFP)

El a arătat că Ucraina nu luptă cu Rusia doar pentru a se apăra pe sine, ci pentru a apăra întregul continent european.

„Securitatea Europei de Sud-Est şi a regiunii Mării Negre este indivizibilă. Ucraina a înţeles acest lucru încă din 2014. Întregul continent a devenit conştient de asta în 2022. Şi chiar şi astăzi suntem nevoiţi să luptăm nu doar pentru ţara noastră, ci şi pentru ca această realitate să devină fundamentul unei noi politici regionale”, a afirmat Zelenski.

Liderul de la Kiev a vorbit de implicarea regimului de la Moscova în politicile interne ale ţărilor din Sud-Estul Europei, printre care şi România. El a cerut, totodată, sprijin european pentru Republica Moldova, în contextul alegerilor parlamentare din toamna acestui an.

„Din păcate, regiunea noastră este una dintre principalele ţinte ale Rusiei, care încearcă să semene haos. Am văzut acest lucru în Balcani, unde Moscova a alimentat tensiuni etnice, acte de sabotaj şi tentative de lovituri de stat. Am văzut manipulări ale opiniei publice în România, orchestrate cu implicarea Moscovei. Iar de trei decenii, Rusia încearcă să ţină Moldova în sărăcie şi instabilitate, pentru a o aduce sub control total. Dacă Europa va pierde Moldova în acest an, Rusia va fi şi mai încurajată să se amestece în ţările voastre – să vă ia resursele, suveranitatea şi chiar istoria. De aceea, sprijinirea unei Moldove europene – nu a uneia controlate de forţe ruseşti sau oligarhice – este o sarcină esenţială pentru noi toţi. Acelaşi lucru este valabil şi pentru Ucraina. Pentru Moscova, Ucraina nu este o ţară, ci o resursă – o rampă militară pentru viitoare invazii. Toţi ne confruntăm cu aceeaşi sursă a distrugerii. Astăzi propun să ne concentrăm – şi eu, în special – pe trei lucruri: apărare, unitate şi dezvoltare reală”, a adăugat liderul de la Kiev.

El l-a acuzat pe Vladimir Putin că nu vrea să pună capăt războiului şi a cerut Europei sancţiuni mai dure împotriva Rusiei.

„Este clar pentru toţi: Putin nu vrea să pună capăt acestui război. El crede că atât timp cât îşi poate domina vecinii, rămâne politic în viaţă. Dar, indiferent ce crede, misiunea noastră este să-l forţăm să caute pacea şi supravieţuirea politică prin mijloace non-militare. Pentru asta avem nevoie de sprijin militar pentru Ucraina, sisteme de apărare antiaeriană, drone – toate sunt esenţiale, sancţiuni. Participarea voastră la deciziile UE privind pachetele de sancţiuni este vitală. Cel de-al 18-lea pachet poate fi mai dur – în special asupra transportului de petrol şi sectorului financiar rus. Reducerea plafonului de preţ al petrolului la 45 de dolari ar fi mai eficient decât cel actual de 60. Un plafon de 30 de dolari ar aduce schimbarea reală la Moscova”, a precizat liderul de la Kiev.

Referindu-se la NATO, Zelenski a spus că această alianţă militară este „cheia arhitecturii de securitate europene”.

„Sprijinul reciproc pentru extinderea UE şi a NATO este esenţial. Iar aderarea Ucrainei trebuie să progreseze – am îndeplinit toate condiţiile. Amânările nu ajută pe nimeni. Şi NATO este cheia arhitecturii de securitate europene. Fiecare ţară europeană are dreptul să-şi aleagă propriul drum în securitate. Summitul NATO care urmează trebuie să reconfirme acest lucru. Totodată, cooperarea noastră în domeniul infrastructurii, energiei, comunicaţiilor, sistemelor digitale trebuie să arate progrese anuale concrete. Războiul Rusiei şi blocada porturilor ucrainene au demonstrat cât de vitale sunt rutele alternative – pe care le avem datorită vouă”, a evidenţiat preşedintele Ucrainei.

La reuniunea de la Odesa au luat parte 11 şefi de state, de guverne sau lideri ai parlamentelor din România, Ucraina, Republica Moldova, Serbia, Macedonia, Muntenegru, Slovenia, Albania, Bulgaria Croaţia şi Grecia.

Nicuşor Dan a participat şi la o reuniune trilaterală România – Republica Moldova – Ucraina, în cadrul căreia a discutat cu omologii săi despre cele mai importante proiecte de interconectare, în special a infrastructurii energetice, procesul de aderare la Uniunea Europeană şi cooperarea în materie de asigurare a securităţii.

Sursă: AGERPRES