Calendarul zilei – 9 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 9 iunie 2025, 05:00 / actualizat: 10 iunie 2025, 15:19

S-a întâmplat într-o zi de 9 iunie

* Acum 177 de ani (1848) a avut loc Adunarea populară de la Islaz (astăzi, comună în judeţul Teleorman), ocazie cu care s-a citit „Proclamaţia de la Islaz” (programul Revoluţiei din Ţara Românească) şi s-a constituit primul Guvern provizoriu (Ion Heliade Rădulescu, maiorul Christian Tell, Ştefan Golescu, preotul Radu Şapcă şi căpitanul Nicolae Pleşoianu). Câteva zile mai târziu, la 11/23 iunie 1848, s-a declanşat Revoluţia paşoptistă la Bucureşti. Domnitorul Gheorghe Bibescu a fost silit să semneze Constituţia şi să recunoască noul guvern format (9/21)

* Cu 169 de ani în urmă (1856) scriitorul Vasile Alecsandri publica, în revista „Steaua Dunării”, poezia „Hora Unirii”. Realizată prin refacerea şi lărgirea valorii simbolice a vechii „Hore a Ardealului” (1848), poezia, pusă pe o melodie de circulaţie în epocă, a devenit în scurt timp imnul de luptă pentru Unirea Principatelor, imnul unităţii naţionale româneşti

* Acum 121 de ani (1904) avea loc concertul inaugural al Orchestrei Simfonice din Londra, prima formaţie britanică de gen independentă, înfiinţată în acelaşi an. Primul dirijor principal al ansamblului a fost Hans Richter. A fost prima orchestră din Regatul Unit care avea să cânte în străinătate, la Paris în 1906 și prima care a cântat în Statele Unite, în 1912

* În urmă cu 102 ani (1923) România a semnat un Protocol de adeziune la Convenţia şi Statutul asupra regimului căilor navigabile de interes naţional, semnate la Barcelona, la data de 20 aprilie 1920, cu rezerva ca principiile Convenţiei să nu contravină statutul internaţional al Dunării, elaborat pe baza art. 349 al Tratatului de la Versailles din 28 iunie 1919

* Cu 91 de ani în urmă (1934) erau reluate relaţiile diplomatice între Bucureşti şi Moscova, în urma tratativelor dintre ministrul de externe al României, Nicolae Titulescu, şi comisarul poporului al URSS, Maxim Litvinov, la Geneva (relaţiile diplomatice fuseseră întrerupte unilateral de către Rusia la 31.XII.1917/13.I.1918). Relaţiile diplomatice dintre cele două ţări au fost din nou întrerupte la 22 iunie 1941 (și reluate la 6 august 1945). Începutul secolului XXI a fost marcat de intensificarea dialogului politic dintre cele două ţări. La 4 iulie 2003 Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin şi Preşedintele României, Ion Iliescu, au semnat un tratat de prietenie şi cooperare. Acest document a constituit baza pentru dezvoltarea relaţiilor bilaterale moderne ruso-române

* Acum 91 de ani (1934) avea loc „debutul” personajului de desene animate Donald Duck (Răţoiul Donald), în filmul „The Wise Little Hen” („Găinuşa înţeleaptă”)

* Cu 77 de ani în urmă (1948) apărea Decretul nr. 76 privind reorganizarea Academiei Române (devenită Academia Republicii Populare Române, din 1965 – Academia Republicii Socialiste România, iar din 1990 – Academia Română). Academia reorganizată a primit în rândurile ei numeroşi membri la indicaţia autorităţilor comuniste şi nu doar ca urmare a unor deosebite merite ştiinţifice sau artistice. Cu acest prilej li s-a retras calitatea de membri ai Academiei unui număr de 98 de personalităţi din domeniile ştiinţei, artei şi culturii (Lucian Blaga, Dimitrie Gusti, Simion Mehedinţi, Iuliu Maniu, Nicodim Munteanu, patriarhul BOR, generalul Radu R. Rosetti, episcopul Iuliu Hossu sunt doar câteva exemple). De asemenea, Academia a fost lipsită de patrimoniul său material, constituit în timp, prin donaţii, în majoritate testamentare

* În urmă cu 76 de ani (1949) era constituită Societatea de Ştiinţe Istorice din România, reunind istorici și filologi sub titulatura „Societatea de Științe Istorice și Filologice”, care a funcționat astfel până în 1968, când cele două secțiuni s-au despărțit. Principalele activități în cei peste 60 de ani de existență au fost și sunt reuniunile științifice, cursurile de vară (reformate în 1968) și publicarea revistei Studii și articole de istorie, cu apariție neîntreruptă din 1956. De-a lungul timpului SSIR a fost condusă de personalități ale științei istorice: academicienii Petru Constantinescu-Iași (1949-1977) și Ștefan Pascu (1977-1991) și profesorii universitari Nichita Adăniloaie (1991-1999), Ioan Scurtu (1999-2011) și Bogdan Murgescu (în prezent președinte de onoare). În data de 28 august 2020 a avut loc ședința Consiliului Național al Societății de Științe Istorice din România (SȘIR). Consiliul Național a fost convocat de Biroul Național Executiv al SȘIR, reunit în ședința din data de 4 iulie 2020. Conform art. 14 din Statutul SȘIR, din Consiliul Național fac parte membrii Biroului Național Executiv, membrii Comisiei de Cenzori, reprezentanți ai filialelor conform normelor de reprezentare stabilitate la Conferința Națională din 2019, membrii Secretariatului SȘIR. În cadrul Consiliului Național, organizat online din cauza condițiilor generate de pandemia de coronavirus, s-au desfășurat și alegerile pentru conducerea SȘIR încheiate cu următoarele rezultate: în funcția de președinte a fost ales prof. univ. dr. Carol Căpiță (Facultatea de Istorie, Universitatea din București), în funcția de prim-vicepreședinte a fost ales conf. univ. dr. Andrei Florin Sora (Facultatea de Istorie, Universitatea din București), și în fine, în funcția de vicepreședinte a fost aleasă prof. gr. I Ana Preda Tudor (CN „B. P. Hasdeu” Buzău)

* Acum 66 de ani (1959), la Groton (Massachusetts, comitatul Middlesex), a fost lansat primul submarin cu rachete balistice, cu motor nuclear, USS George Washington (SSBN 598). „George Washington” a fost inițial programat să devină USS Scorpion, dar în timpul construcției a fost „prelungit” prin introducerea unei secțiuni de rachete de 40 m și a devenit un submarin cu rachete balistice. „George Washington” a fost pus în funcțiune în decembrie 1959, însă la începutul anilor ’80, submarinului i-a fost îndepărtată secțiunea de rachete și a fost reclasificat ca o navă de atac, înainte de a fi dezafectat câțiva ani mai târziu

* Se marchează 35 de ani (1990) de când Senatul şi Adunarea Deputaţilor s-au întrunit în primele şedinţe de lucru, în urma alegerilor generale de la 20 mai 1990, primele alegeri libere şi democratice în România de după Al Doilea Război Mondial, în vederea constituirii comisiilor de validare a mandatelor obţinute. A fost reluată, astfel, după 42 de ani, activitatea legislativă democratică, bazată pe rezultatul unor alegeri libere. Electoratul s-a pronunţat asupra preşedintelui ţării, prin vot direct, şi a celor două Camere ale Parlamentului, Camera Deputaţilor şi Senatul, prin vot proporţional

* Acum 27 de ani (1998) avea loc inaugurarea, la Bucureşti, a „Monumentului Km 0″, reconstituit şi restaurat pe vechiul său amplasament din faţa bisericii „Sfântul Gheorghe Nou”. Monumentul Kilometrul 0 a fost conceput de arhitecții Horia Creangă și Ștefan Niculescu și materializat de sculptorul Constantin Baraschi în 1938

* Cu doar 1 an în urmă (2024) românii și-au ales viitorii reprezentanți în Parlamentul European pentru următorii 5 ani (Alianța PSD-PNL a obţinut 19 mandate de europarlamentar, Alianța pentru Unirea Românilor – 6, Alianța Dreapta Unită – 3, UDMR – 2, Partidul SOS România – 2, independent Ștefănuță Nicolae Bogdănel). Aceasta este a cincea oară, de la aderarea României la Uniunea Europeană, când sunt organizate în România alegeri pentru Parlamentul European (scrutinele anterioare au avut loc în noiembrie 2007, iunie 2009, mai 2014 și mai 2019)

Aniversări – Comemorări

– Sfânta Treime (Calendarul Creştin-Ortodox 2025)

– Preasfânta Treime (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2025)

– Sf. Fecioara Maria, Maica Bisericii (Calendarul Romano-Catolic 2025)

– 1909: S-a născut Marius Mircu (pseudonimul lui Israel Marcus), până în toamna anului 2008 decanul de vârstă al scriitorilor şi ziariştilor din Israel născuţi în România; frate cu prozatorul Marcel Marcian şi cu matematicianul Solomon Marcus (m. 2008)

– 1912: A murit (la Berlin, unde se stabilise) Ion Luca Caragiale, dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, director de teatru, comentator politic și ziarist; considerat de istoricul literar George Călinescu cel mai mare dramaturg român; întemeietorul teatrului comic din România și unul dintre principalii fondatori ai teatrului național; membru post-mortem al Academiei Române din 1948 (n. 1852)

– 1918: S-a născut compozitorul şi profesorul Alexandru Velehorschi (m. 1997)

– 1923: A murit prozatorul, traducătorul, autorul dramatic şi publicistul Nicolae N. Beldiceanu; fiul poetului junimist Neculai Beldiceanu (n. 1881)

– 1934: S-a născut istoricul şi criticul de artă Dorana-Maria Coşoveanu (m. 2020)

– 1938: A murit Ovid Aron Densusianu, filolog, lingvist, folclorist şi istoric literar; întemeietorul şcolii lingvistice de la Bucureşti; creator de şcoală şi în alte domenii (filologie, folcloristică); membru titular al Academiei Române din 1918 (n. 1873)

– 1939: S-a născut soprana şi profesoara Ileana Cotrubaş, stabilită în Franţa; s-a remarcat deopotrivă prin vocea deosebită și talentul actoricesc, ca și prin excepționala capacitate de însușire rapidă a textelor operelor în diversele limbi în care erau scrise

– 1939: S-a născut compozitorul Sorin Vulcu (m. 1995)

– 1939: S-a născut poeta, prozatoarea și publicista Mariana Filimon (oficial, Nicolescu Maria), membră a Filialei București – Poezie a Uniunii Scriitorilor din România (m. 2021)

– 1944: A murit Ludovic Mrazec, geolog, mineralog şi petrograf; a întocmit primul curs de mineralogie şi petrografie din România; a fost fondator şi director (1906-1928) al Institutului Geologic al României; membru titular al Academiei Române din 1905, vicepreşedinte (1913-1916) şi preşedinte al acestui for (1932-1935) (n. 1867)

– 1948: S-a născut scriitorul şi jurnalistul Mircea Pospai; a fost angajat redactor la Radio Oltenia – Craiova (1972-1985), şef secţie la ziarul craiovean „Înainte” (1985-1989), redactor şef al ziarului „Cuvântul libertăţii” din Craiova (decembrie 1989 – iunie 1990); din vara anului 1990 s-a reîntors la Radio Oltenia – Craiova și a lucrat ca redactor (1990-1994), şef de secţie (1994-1998) şi director (1998-2013)

– 1958: A murit Julius Bielz, istoric de artă, etnograf, muzeograf, colecţionar şi publicist sas din Transilvania (n. 1884)

– 1972: A murit medicul Grigore Benetato; contribuţii la studiul rolului sistemului nervos central în imunologie; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1905, la Chişinău, azi în R. Moldova)

– 1978: A murit (la Lausanne, Elveţia) principele Nicolae de Hohenzollern-Sigmaringen, al doilea fiu al regelui Ferdinand şi al reginei Maria; membru de onoare al Academiei Române din 1929 (n. 1903, la Sinaia)

– 1982: S-a născut cântărețul și actorul Connect-R (pe numele său real Ștefan Relu Mihalache)

– 1996: A murit publicistul Radu Pascal, membru fondator al revistei de politică externă „Lumea”/1963 (n. 1941)

– 1997: A murit George Manoliu, violonist şi pedagog (n. 1911)

– 2013: A murit actriţa Violeta Popescu; din anul absolvirii, 1964, a jucat pe scena Teatrului Naţional din Iaşi (n. 1941)

– 2015: A murit Corneliu Leu, prozator, dramaturg, scenarist, jurnalist şi realizator radio tv; a înfiinţat, printre altele, postul Radio Vacanţa, Editura Eminescu, Studioul de producţie de filme, seriale şi coproducţii al Televiziunii Române (n. 1932) – 10 ani

– 2020: A murit Gigi (Georgeta) Marga, legendă a muzicii românești din anii ’70 şi ’80 ai secolului trecut; stabilită în America din 1986 (n. 1929) – 5 ani

– 2023: A murit Vasile Tonoiu, filosof, traducător, profesor universitar; a desfășurat o susținută activitate științifică mai ales în domeniile filosofiei științei, ontologiei și hermeneuticii; membru titular al Academiei Române din 2003 (n. 1941)

EVENIMENTE EXTERNE

– Nisa: Franța și Costa Rica organizează a treia Conferință a Națiunilor Unite privind Oceanele (UNOC3) la Nisa, în perioada 9-13 iunie. La zece ani după COP21 și Acordul de la Paris, UNOC3 își propune să reunească toate statele membre ale Organizației Națiunilor Unite, agențiile specializate, societatea civilă, sectorul privat și donatorii internaționali

• Vizita președintelui argentinian Javier Milei, în cadrul căreia va avea o întrevedere cu omologul său francez, Emmanuel Macron, în marja Conferinței ONU privind Oceanele. Ulterior, Milei va pleca spre Tel Aviv, în Israel, unde va petrece cea mai lungă parte a turneului său internațional

– Israel: Președintele Argentinei Javier Milei va sosi în Israel pentru o vizită oficială, în timpul căreia se așteaptă să se adreseze Knessetului și să își reafirme angajamentul de a muta ambasada Argentinei la Ierusalim. În timpul vizitei, Milei se va întâlni cu președintele Isaac Herzog, prim-ministrul Benjamin Netanyahu și ministrul de externe Gideon Sa’ar. Netanyahu și Milei urmează să semneze o declarație comună prin care își afirmă sprijinul pentru democrație și libertate, menită să fie o contrapondere la memorandumul de înțelegere semnat de fosta președintă Cristina Fernández de Kirchner cu Iranul (9 – 12 iun.)

– Londra: Prim-ministrul Keir Starmer îl primește pe secretarul general al NATO, Mark Rutte

– Moscova: Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, îl primește pe omologul său belarus, Maxim Ruzenkov, care se află în vizită oficială în perioada 9 – 10 iunie

– Viena: Reuniunea trimestrială a Consiliului Guvernatorilor AIEA (9 – 13 iun.)

• Conferință de presă a directorului general al AIEA, Rafael Grossi

– New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind Africa Centrală

– Spania: A 33-a Conferință și Expoziție Europeană de Biomasă (9 – 12 iun.)

– Cetatea Vaticanului: În cadrul Calendarului Jubileului 2025 din Biserica romano-catolică, în această zi are loc Jubileul Sfântului Scaun

• De sărbătoarea Fericitei Fecioare Maria, Maica Bisericii, Papa Leon al XIV-lea prezidează Sfânta Liturghie în bazilica Sfântul Petru, la ora locală 11:30, cu ocazia Jubileului Sfântului Scaun

– Londra: Săptămâna Tehnologiei de la Londra (9 – 11 iun.)

– Cupertino, SUA: Conferința anuală a dezvoltatorilor Apple (9 – 13 iun.)

– Seattle, SUA: Se deschide în Statele Unite procesul împotriva Amazon privind înregistrarea Prime

– Los Angeles: Actorul american Christian Slater primește o stea pe Hollywood Walk of Fame

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Acreditării”. Lumea de astăzi este guvernată de standardele internaţionale ISO 9001 si ISO 14001, dar verificarea şi certificarea conformităţii cu aceste standarde trebuie realizată de o terţă parte, independentă. În fiecare ţară există organisme de acreditare, acestea au însă nevoie de o colaborare şi o recunoaştere internaţională. Pentru aceasta au luat fiinţă două organisme internaţionale care asigură colaborarea şi recunoaşterea reciprocă dintre diferitele organisme de acreditare şi a acreditărilor realizate de acestea, precum şi a activităţilor de evaluare a conformităţii realizate sub acreditare. Aceste două organisme sunt International Accreditation Forum (IAF) şi International Laboratory Accreditation Cooperation (ILAC) care asigură funcţionarea unui sistem de recunoaştere reciprocă denumit generic MLA. Adunarea generală comună a celor două organizaţii a hotărât, la 30 octombrie 2007, ca în data de 9 iunie a fiecărui an sa fie sărbătorită această zi

– „Ziua Internaţională a Arhivelor”, marchează constituirea, în 1948, a Consiliului Internaţional al Arhivelor, creat sub auspiciile UNESCO. România a devenit membră a acestei organizaţii cu prilejul congresului de la Florenţa din 1956. Această zi oferă posibilitatea de a reaminti publicului larg faptul că arhivele sunt parte componentă a patrimoniului cultural al umanităţii, participând, alături de muzee şi biblioteci, la conservarea memoriei colective. NOTĂ: În România „Ziua Arhivelor Naţionale” este sărbătorită la 31 octombrie; Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a semnat, la 31 octombrie 1862, decretul de înfiinţare a Direcţiei Generale a Arhivelor Statului din Bucureşti (din 1996, Arhivele Naţionale ale României) prin unificarea Arhivelor Statului din Ţara Românească şi Moldova, în subordinea Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice

– „Ziua Internațională de Conștientizare a bolii Batten”, o boală rară a sistemului nervos, care afectează copii între 2 și 4 ani, fiind caracterizată printr-o speranță de viață scăzută (între 8 și 10 ani); boala Batten (lipofuscinoza ceroid-neuronală tip 2 – CLN 2) constă într-un grup de 13 tulburări genetice fatale cunoscute care provoacă simptome similare și afectează capacitatea organismului de a scăpa de deșeurile celulare – lipide și proteine. Acumularea cauzează convulsii, pierderea vederii, probleme cu gândirea și mișcarea și, în final, moartea. În 2013, a început primul studiu pentru CLN 2, iar în 2017 a fost aprobat un tratament de substituție enzimatică, Brineura, care nu vindecă, însă, dacă este administrat în fază incipientă, viața acestor pacienți poate fi mult îmbunătățită și prelungită. În România ziua este marcată de Asociația Rebeca Faith Hope Love, din 2018. NOTĂ: „Ziua mondială a bolilor rare”, marcată în ultima zi a lunii februarie, a fost lansată, în 2008, de EURORDIS (o alianţă internaţională a organizaţiilor neguvernamentale de pacienţi) şi Consiliul Alianţelor Naţionale

– Iordania: „Ziua Tronului” (marchează urcarea oficială pe tron a regelui Abdullah al II-lea, la 9.VI.1999)

– 68 d.H.: A murit (s-a sinucis) împăratul roman Nero (pe adevăratul nume, Lucius Domitius Claudius Nero); a domnit între anii 54 şi 68. d.H., fiind ultimul din dinastia iulio-claudică; a instituit o guvernare autoritară şi crudă, soldată cu asasinate celebre (mama sa – Agrippina, fratele său – Britannicus, soţia sa – Octavia şi Seneca, profesorul şi mentorul său); în anul 64 un uriaş incendiu a mistuit Roma; bănuit de declanşarea acestuia, Nero a dat vina pe primii creştini şi a început persecuţiile împotriva lor (n. 37 d.H.)

– 1361: A murit compozitorul şi poetul francez Philippe de Vitry (n. 1291)

– 1781: S-a născut inginerul englez George Stephenson, considerat întemeietorul transportului feroviar; începând din 1814 a construit mai multe tipuri de locomotive, iar în 1823 a condus lucrările primei căi ferate publice şi a întemeiat prima uzină de locomotive (la Newcastle) (m. 1848)

– 1810: S-a născut compozitorul german Otto Nicolai (m. 1849) – 215 ani

– 1843: S-a născut scriitoarea austriacă Bertha von Suttner; Premiul Nobel pentru Pace în anul 1905, prima femeie din istoria Nobel-urilor răsplătită cu acest premiu și a doua femeie din istorie care a primit un Premiu Nobel (prima fiind Marie Curie, care în 1903 a primit prestigioasa distincție pentru activitatea sa din domeniul fizicii) (m. 1914)

– 1865: S-a născut Carl Nielsen, compozitor, dirijor şi violonist danez (m. 1931) – 160 de ani

– 1870: A murit scriitorul englez Charles Dickens, unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai literaturii victoriene (n. 1812) – 155 de ani

– 1877: S-a născut baritonul italian Titta Ruffo (m. 1953)

– 1891: S-a născut compozitorul american Cole Porter (m. 1964)

– 1891: A murit Ludvig Lorenz, fizician și matematician danez (n. 1829)

– 1904: A murit paleontologul britanic William J. Arkell, specialist în studiul fosilelor de dinozaur (n. 1858)

– 1915: S-a născut chitaristul american Les Paul (numele de scenă al lui Lester William Polsfuss); inventatorul chitarei electrice moderne şi inovator în materie de înregistrări audio; considerat unul dintre inventatorii rock-and-roll-lui, alături de Elvis Presley şi The Beatles (m. 2009) – 110 ani

– 1917: S-a născut istoricul britanic Eric John Hobsbawm; şi-a câştigat notorietatea mondială în special datorită trilogiei consacrate „lungului secol al XIX-lea” (de la Revoluţia franceză la Primul Război Mondial); cunoscut şi pentru lucrarea „The Age of Extremes: The Short Twentieth Century, 1914-1991”, consacrată secolului al XX-lea (m. 2012)

– 1921: S-a născut ziaristul şi scriitorul francez Jean Lacouture, biograf al unora dintre cele mai mari personalităţi ale secolului al XX-lea (m. 2015)

– 1922: S-a născut Fernand Seguin, biochimist francez, profesor şi mediator al programelor dedicate ştiinţelor, la radio şi televiziune (m. 1988)

– 1922: S-a născut George Axelrod, regizor, producător, dramaturg şi scenarist american (m. 2003)

– 1938: S-a născut Charles Wuorinen, compozitorul a peste 270 producţii muzicale; în 1970 a devenit cel mai tânăr laureat al premiului Pulitzer cu „Time’s Encomium”, prima compoziţie electronică distinsă cu acest premiu (m. 2020)

– 1939: S-a născut scriitorul american, Charles Webb, autorul romanului „Absolventul/ The Graduate”, care a inspirat filmul din 1967 cu același nume (m. 2020)

– 1941: S-a născut Jon Lord, compozitor şi claviaturist englez, recunoscut pentru soundul de blues-rock, dar privit şi ca un pionier în domeniul fusion rockului; membru fondator (în 1968) al trupei britanice Deep Purple (m. 2012)

– 1943: S-a născut Violette Rey, considerată unul dintre cei mai de seamă geografi ai Franţei de azi; a acordat o atenţie deosebită României, studiile sale privitoare la ţara noastră începând încă de la sfârşitul anilor ’60 ai secolului XX; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993

– 1949: A murit (la Viena) soprana Maria Cebotari din R. Moldova; considerată predecesoarea Mariei Callas şi una dintre cele mai mari soprane din toate timpurile (n. 1910)

– 1950: S-a născut Trevor Bolder, compozitor şi producător britanic, basistul formaţiei rock „Uriah Heep” (m. 2013) – 75 de ani

– 1952: A murit Adolf Busch, violonist, dirijor şi compozitor german (n. 1891)

– 1959: A murit chimistul german Adolf Windaus; a descoperit şi a preparat sintetic vitamina D2; Premiul Nobel pentru Chimie în 1928 (n. 1876)

– 1963: S-a născut Johnny Depp, actor, scenarist, regizor, producător şi muzician american

– 1963: A murit Jacques Villon (pseudonimul lui Gaston Duchamp), pictor cubist şi gravor francez; fratele pictorului Marcel Duchamp (n. 1875)

– 1974: A murit Miguel Angel Asturias, scriitor şi diplomat guatemalez; Premiul Nobel pentru literatură în 1967; al doilea scriitor latino-american (după chiliana Gabriela Mistral) căruia i-a fost decernat acest premiu (n. 1899)

– 1981: S-a născut Natalie Portman (nume la naștere: Natalie Hershlag), actriţă, regizoare și scenaristă americană de origine israeliană; în 2011, a câştigat Premiul Oscar pentru cea mai bună actriţă într-un rol principal („Black Swan”)

– 1987: A murit pianista franceză Monique Haas (n. 1909)

– 1991: A murit pianistul chilian Claudio Arrau (n. 1903)

– 1994: A murit economistul olandez Jan Tinbergen; a rămas în istoria economiei în urma studiului său despre aplicarea modelelor macroeconomice, modele ce îmbină statisticile matematice cu datele economice, generând relaţiile directe dintre termenii economici precum venit, consum şi investiţii; primul laureat al Premiului Nobel pentru economie, în anul 1969, alături de norvegianul Ragnar Frisch (n. 1903)

– 1998: A murit Lois Mailou Jones, pictoriţă şi profesoară americană, considerată o pionieră printre pictorii afro-americani (n. 1905)

– 2000: A murit Jean-Pierre Giraudoux, romancier, dramaturg, om politic și arhitect francez; cofondator al Premiul Médicis (n. 1919) – 25 de ani

– 2007: A murit Ousmane Sembène, actor, regizor de film și scriitor senegalez (n. 1923)

– 2013: A murit Walter Jens, scriitor german, filolog, critic şi istoric literar, profesor; militant activ împotriva militarismului (n. 1923)

– 2013: A murit scriitorul scoţian de science-fiction Iain (Menzies) Banks (n. 1954)

– 2015: A murit James Last (nume real: Hans Last), muzician, instrumentist, compozitor şi dirijor german; liderul trupei „Big Band” (n. 1929) – 10 ani

– 2017: A murit actorul american Adam West (nume real: William West Anderson); a interpretat personajul „Batman” în serialul de televiziune omonim difuzat de televiziunea americană ABC în anii 60 ai secolului XX (n. 1928)

– 2018: A murit Maria Esther Bueno, mare campioană braziliană de tenis (câştigătoare a 19 turnee de Mare Şlem, inclusiv şapte la simplu) și comentatoare sportivă (n. 1939)

– 2023: A murit sociologul francez Alain Touraine; director de studii la École des hautes études en sciences sociales (EHESS) și fondator al Centre d’analyse et d’intervention sociologique (Cadis) în 1981, Alain Touraine a publicat peste cincizeci de cărți (n. 1925)

Sursa: RADOR