DIALOGURI LA ZI | Viorel Roșca, directorul Parcului Național Munții Măcinului, invitat în emisiunea de astăzi
Emisiunea „Dialoguri la zi” a fost realizată de Liliana Fustanela.
Publicat de Doina Sirbu, 29 mai 2025, 16:00 / actualizat: 24 iulie 2025, 17:37
Liniștea monumentală din Munții Măcin căutată de tot mai mulți vizitatori. Între dezvoltarea afacerilor și cel mai important coridor de migrație a păsărilor, între avize date de Agenția de Protecția Mediului și Administrația Parcului Național Munții Măcinului (PNMM), cei mai vechi munți din țară adăpostesc 6 dintre cele 8 ecosisteme identificate în Europa. Directorul Parcului Național Munții Măcinului Viorel Roșca, susține că restricțiile privind extragerea resurselor minerale din ariile înscrise încă din anul 2007 între siturile Natura 2000 ar trebui ridicate, fiindcă, în opinia sa, declararea acestora s-a făcut fără o cercetare riguroasă în teren și fără consultarea comunităților locale.
Granitul de Dobrogea era unul vestit încă din anul 1828. Turcii duceau acest granit până în Spania. A ajuns și pe stadionul din Munchen și la pavajele metroului bucureștean. Această resursă naturală asigura o sursă de venit localnicilor de la poalele Munților Măcin.
În prezent 1.615 ha sunt cuprinse în fișa standard de extragere a resurselor minerale, după ce, în 2007, mai multe suprafețe din jurul Parcului Național Munții Măcinului au fost declarate situri Natura 2000, fără cercetări riguroase în teren și fără consultarea comunităților locale. Astfel, terenuri agricole și cariere de piatră sunt încadrate drept arii protejate, cu restricții severe și situații absurde, cu autorizații de mediu inutile, fiindcă nu afectează viața plantelor și animalelor din Parcul Național Munții Măcinului (69.000 de hectare lărgit cu arii protejate declarate situri Natura 2000, dintre care 11.200 de hectare strict nucleul parcului), distanța față de acesta fiind una destul de mare.
Între dezvoltarea afacerilor și cel mai important coridor de migrație a păsărilor, între avize date de Agenția de Protecția Mediului și Administrația Parcului Național Munții Măcinului, cei mai vechi munți din țară adăpostesc 6 dintre cele 8 ecosisteme identificate în Europa. Sunt roci formate în urmă cu 500 de milioane de ani, cu 36 de familii de roci, o viață tumultoasă cu naștere în ape de mică și mare adâncime. Forma actuală a Munților Hercinici are ultimele sedimente depuse în urmă cu 65 de milioane de ani. O geomorfologie cu multe interferențe și tipuri de ecosisteme la distanțe foarte mici și care te fac să te simți, prin covorul vegetal, între cel puțin două continente: Europa și Asia, dar și în Africa de Nord.
Un cadru bine conservat și două explicații! În primul rând, pentru că munții din Dobrogea au fost descoperiți și continuă să fie studiați de cercetători, masteranzi, oameni de știință, profesioniști, și în al doilea rând, pentru că asigură condiții de hrană, reproducere și adăpost pentru cel mai important coridor de migrație a păsărilor.
„De locuri unde niciunde nu găsești pentru hrană, reproducere și adăpost, au parte multe necuvântătoare specifice în Europa și Asia, chiar și Africa de Nord, 181 de specii fiind monitorizate, din care 13 sunt răpitoare mari”, spune directorul APMM, Viorel Roșca.
Cei mai îndepărtați vizitatori ai Munților Măcin au venit din Suedia și Japonia și au rămas fermecați de cât de multe viețuitoare și plante pot observa îndeaproape la înălțimi atât de mici. „În țara lor urcă și până la 1 800 m, doar pentru a vedea un cuib gol al vreunei răpitoare”, mai completează pasionatul om de știință. Aici, cu un efort relativ scăzut, te întâlnești cu broaște țestoase în pereche, cu venerabila vârstă de 120 de ani, cu o mulțime de șopârle de stepă, hamsteri dobrogeni sau porci mistreți gata pentru ipostaze instagramabile.
Două centre de informare în Greci și Cetățuia, 19 trasee turistice pe jos, călare sau cu bicicleta, și șansa de a vedea vulturul codalb, șorecarul, uliul cu picioare acoperite sau șoimul dunărean (doar 4 cuiburi în Dobrogea), balaurul dobrogean, pisica sălbatică, jderul de piatră, iar dintre plante, stejarul brumăriu, stejarul pufos, ghiocelul, bujorul, zambila de stepă, laleaua pestriță. Dintre păsări, amintim acvila, mierla de piatră, pupăza, dumbrăveanca, ciuful de pădure, sticletele, prigoria, alte zeci de înaripate, dar și insecte, reptile, amfibieni, mamifere. De menționat și posibilitatea de a te caza în 47 de pensiuni, unde poți savura preparatele localnicilor și te poți bucura de muzica italienilor, grecilor, armânilor, meglenoromânilor, romilor, ucrainenilor, ce fac parte din 17 UAT-uri, dintre care două sunt orașe – Măcin și Isaccea.
Habitate de stâncărie, stepice, de pădure, de silvostepă și zone umede, adică păduri, tufărișuri, pajiști, râuri, mlaștini, stâncării, grohotișuri, situri arheologice, dar și lăcașuri de cult reprezentative pentru Dobrogea, precum Mănăstirile Cocoș, Celic Dere, Izvorul Tămăduirii Măcin (Fântâna de leac) vă așteaptă să le descoperiți. După deschiderea Podului de peste Dunăre, dintre Brăila și Tulcea, tot mai mulți vizitează PNMM, numărul lor apropiindu-se de 20.000, în anul 2024, și, după cum a debutat anul 2025, va fi depășit până la final de an.
În emisiunea „Dialoguri la zi”, ediția 29 mai 2025, Liliana Fustanela a discutat cu directorul Parcului Național Munții Măcinului, Viorel Roșca, despre acest cadru foarte bine conservat din țara noastră.
Emisiunea „Dialoguri la zi” poate fi ascultată aici:
