Calendarul zilei – 26 mai
Publicat de Codrin RAITA, 26 mai 2025, 05:00 / actualizat: 3 iunie 2025, 15:03
S-a întâmplat într-o zi de 26 mai
* Cu 537 de ani în urmă (1488) începea construirea bisericii „Sf. Gheorghe” de la Voroneţ, ctitorie a lui Ştefan cel Mare, domn al Moldovei (1457-1504). Legenda spune că Ştefan cel Mare, în timpul unei crize într-un război cu turcii, a venit la Arhimandritul Daniel, la schitul său din Voroneţ şi a cerut sfatul acestuia. Câştigând bătălia împotriva turcilor, domnul Moldovei şi-a păstrat promisiunea făcută călugărului şi a construit o nouă biserică închinată Sfântului Gheorghe, ocrotitorul victoriei în bătălie
* Acum 346 de ani (1679) a început construirea ansamblului arhitectural Mănăstirea Cotroceni (Bucureşti), ctitorie a lui Şerban Cantacuzino, domnitor al Ţării Româneşti între anii 1678 şi 1688. Construcţia a fost terminată în mai 1680, pictura iniţială aparţinând lui Pârvu Mutu. De-a lungul existenţei sale, biserica a suferit mai multe deteriorări de pe urma cutremurelor, incendiilor, răscoalelor sau războaielor, dar de fiecare dată a fost refăcută. În anul 1984 aceasta a fost dărâmată din ordinul lui Nicolae Ceauşescu. Biserica, refăcută între 2003 şi 2004, a fost resfinţită la 11 octombrie 2009
* Se machează 220 de ani (1805) de când Napoleon I Bonaparte al Franţei a fost încoronat Rege al Italiei în Catedrala din Milano, cu Coroana de Fier a Lombardiei. Regatul Italiei a fost înfiinţat pe 17 martie 1805, atunci când Republica Italiană, al cărei preşedinte era Napoleon, a devenit Regatul Italiei, cu Napoleon ca rege al Italiei şi Eugène de Beauharnais vicerege
* Sunt marcați 160 de ani (1865) de când, în America de Nord, a luat sfârşit Războiul Civil, odată cu capitularea ultimei armate a Confederaţiei
* Acum 148 de ani (1877) apărea, la Bucureşti, ziarul „Socialistul” – editat de „Cercul socialist” şi creat de Nicolae Codreanu -, prima gazetă socialistă din România. După apariţia a trei numere, în urma unui avertisment al autorităţilor, ziarul şi-a schimbat numele în „Cuvântul”, suprimat, de asemenea, după scurt timp, de guvern
* În urmă cu 129 de ani (1896) apărea pentru prima oară la bursă indicele Dow Jones, cel mai vechi indice al activităţii bursiere din SUA şi cel mai cunoscut indice bursier care reflectă evoluţia medie a cursului acţiunilor tranzacţionate la Bursa din New York (creat de economistul american Charles Dow, împreună cu Edward Jones)
* Se împlinesc 105 ani (1920) de când Constantin Brâncuşi a participat, la Paris, la „Festivalul Dada”, alături de André Gide, Paul Valéry, Fernand Léger şi alţii, fiind unul dintre semnatarii manifestului intitulat „Contre Cubisme, contre Dadaisme”
* Cu 104 ani în urmă era publicată în Monitorul Oficial nr. 41 din 26 mai 1921 Legea sindicatelor profesionale. S-a dat pentru prima dată un cadru juridic mişcării sindicale, recunoscând existenţa sindicatelor, dar instituind importante limitări în activitatea lor
* În urmă cu 102 ani (1923) avea loc prima ediție a 24 Heures du Mans – Cele 24 de ore de la Le Mans, ce s-a desfășurat pe 26 și 27 mai. În acea zi, pe circuitul Sarthe, compus din drumuri publice și secțiuni dedicate curselor de mașini, 18 companii mari au intrat într-o competiție care avea să devină legendară. Pe ploaie, 33 de echipaje cu mașini ale epocii au pornit într-o cursă în condiții descurajatoare: 24 de ore pe drumuri înguste, noroioase și alunecoase. Ideea a fost a unui jurnalist, Charles Ernest Faroux, iar Automobile Club de l’Ouest a pus-o în practică. La final, cuplul de piloți André Lagache – René Léonard, cu un model Chenard & Walcker, a câștigat competiția. În 1923, pentru prima ediție, organizatorii au ales un circuit care lega suburbiile din estul Le Mans de Pontlieue, cu o lungime totală de 17,3 kilometri. De-a lungul anilor, au fost făcute multe modificări. Una dintre cele mai notabile este includerea unei părți din circuitul Bugatti, în 1966. Acest circuit permanent este utilizat în timpul competiției pentru boxele sale. Alte modificări au avut loc în 1972 și 1990, din motive de siguranță. În 2007, organizatorii inaugurau al 14-lea circuit de la crearea competiției. Pentru pasionaţii de automobilism, oraşul francez Le Mans este echivalent cu cea mai cunoscută cursă de anduranţă din lume, 24 Heures du Mans. Evenimentul are loc în mod tradițional în luna iunie. Principiul cursei este acela că mașinile trebuie să ruleze 24 de ore continuu, fără avarii mecanice. Piloții trebuie să gestioneze piesele, accesoriile și consumabilele autoturismelor, în principal combustibilul, anvelopele și materialele de frânare. În prezent, regula este ca trei șoferi să împartă o mașină, fiecare dintre ei conducând timp de două ore, înainte de a se opri în boxe special amenajate pentru a face schimbul. La sfârșitul celor 24 de ore, mașina care a parcurs cele mai multe ture ale pistei câștigă cursa. 24 Heures du Mans nu este numai un eveniment sportiv de înalt nivel: în fiecare an, toți marii constructori de automobile sunt acolo. Bentley, Excelsior, Alfa Romeo, Bugatti, Ferrari, Porsche concurează unul cu celălalt. Cursa este un adevărat laborator pentru inginerii constructori de mașini. Încă de la începuturi, echipele concurente au inovat, iar mai multe tehnici au fost testate la Le Mans: sistemul de frânare cu disc, janta, optimizarea aerodinamică, pneul cu carcasă radială etc. De asemenea, au fost folosite diferite tipuri de motoare, pentru a eficientiza viteza și consumul. În septembrie 2012, s-a născut proiectul Mission H24, care are ca obiectiv includerea în cursă, până în 2025, a unei mașini care funcționează pe bază de hidrogen. Astfel, în perioada 10 – 15 iunie 2025, Satul Hidrogenului va primi numeroși actori din acest sector al mobilității cu emisii zero de carbon și vor avea loc prezentări și demonstrații. Pentru a decarboniza cursele auto, în special cursele de anduranță, Automobile Club de l’Ouest a optat pentru hidrogen, cu scopul de a crea o categorie pe bază de hidrogen la Cursa de 24 de ore de la Le Mans și la Campionatul Mondial de Anduranță FIA până în 2028. MissionH24, programul în colaborare dintre ACO și H24Project, Alpine, Ligier-Bosch și Toyota, își va prezenta programele pe bază de hidrogen, cu vehicule spectaculoase. Miercuri, 11 iunie, la ora locală 11:30, va fi inaugurat Satul Hidrogenului în prezența lui Pierre Fillon, președintele ACO și copreședinte al MissionH24, și a tuturor expozanților
* Acum 87 de ani (1938) a fost dezvelită Marea Frescă a Ateneului Român, un proiect al artistului Constantin Petrescu, ce are o lungime de 75 de metri şi o lăţime de trei metri, ilustrând 25 de episoade importante din istoria românilor; a fost începută la 11 septembrie 1933 şi finalizată la 22 aprilie 1937
* Se marchează 85 de ani (1940) de când, între 26 mai şi 4 iunie, s-a desfăşurat „Bătălia de la Dunkerque”, din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Acest important port francez la Marea Nordului a fost locul unor violente lupte între trupele anglo-franceze şi cele ale Germaniei naziste, în cursul cărora Aliaţii au suferit mari pierderi materiale, dar au reuşit evacuarea a 340 mii de oameni în Marea Britanie
* Acum 73 de ani (1952), între 26 şi 27 mai, adepţii liniei comunist-naţionale din PMR, în frunte cu Gheorghe Gheorghiu-Dej, reuşesc să înlăture (în cadrul unei plenare a CC al PMR) gruparea Ana Pauker, Vasile Luca şi Teohari Georgescu, promotoare a subordonării totale faţă de PCUS şi URSS
* În urmă cu 59 de ani avea loc proclamarea independenţei Republicii Cooperatiste Guyana. Devenită teritoriu britanic în 1815, Guyana şi-a dobândit independenţa la 26 mai 1966, iar la 23 februarie 1970 s-a proclamat Republică Cooperatistă. În 1992 au avut loc primele alegeri (considerate libere şi democratice) de după câştigarea independenţei
* Acum 53 de ani (1972) era semnat, la Moscova, Acordul provizoriu dintre URSS şi SUA cu privire la unele măsuri în domeniul limitării armamentului strategic ofensiv (SALT I – Strategic Arms Limitation Talks), cu prilejul vizitei oficiale a preşedintelui SUA, Richard Nixon, în Uniunea Sovietică
* Cu 41 de ani în urmă (1984) avea loc inaugurarea oficială a Canalului Dunăre-Marea Neagră (construcţie iniţiată în 1973). Necesitatea realizării unui asemenea canal a fost relevată de numeroase personalităţi din trecut (Ion Ghica, Ion Ionescu de la Brad, Assan G. Basil, Nicolae Titulescu ş.a). Încercările făcute în primii ani după 1944 de regimul comunist (şi în urma cărora mulţi deţinuţi politici obligaţi să muncească acolo şi-au pierdut viaţa) au fost abandonate din lipsa capacităţilor tehnice şi economice. La data inaugurării, Canalul Dunăre-Marea Neagră era cel de-al treilea mare canal de navigaţie din lume (după Canalul Suez şi Canalul Panama). Are o lungime de 64,2 km, două ecluze (la Agigea şi la Cernavodă), trei porturi fluviale (la Cernavodă, Medgidia şi Basarabi) şi portul maritim Constanţa-Sud. Canalul scurtează traseul dintre Dunăre şi Marea Neagră cu aproximativ 400 km
* În urmă cu 39 de ani (1986) drapelul albastru cu douăsprezece stele, adoptat în 1955 de Consiliul Europei, a devenit oficial drapelul Comunităţii Europene. Pe 29 mai, drapelul european adoptat de instituţiile comunitare a fost arborat pentru prima dată în faţa clădirii Berlaymont, în acordurile muzicale ale imnului european. Deși steagul este asociat de obicei cu Uniunea Europeană, a fost folosit inițial de Consiliul Europei, pentru a reprezenta acest continent ca un întreg. Steagul a fost adoptat inițial de Consiliul Europei la 8 decembrie 1955, proiectul câștigător aparținându-i lui Arsène Heitz. De la început, Consiliul Europei a dorit ca acest steag să fie folosit de alte organizații regionale care doreau integrarea europeană. Comunitatea Europeană l-a adoptat la 26 mai 1986. Uniunea Europeană, care a fost înființată prin Tratatul de la Maastricht în 1992 pentru a înlocui Comunitatea Europeană și a-i prelua atribuțiile, a adoptat de asemenea acest steag. De atunci, utilizarea lui a stat sub controlul atât al Consiliului Europei, cât și al Uniunii Europene. Steagul apare pe aversul tuturor bancnotelor euro, iar stelele pe monedele euro, precum şi pe permisele de conducere şi plăcuţele de înmatriculare eliberate în ţările membre ale UE. Numărul de stele de pe steag este fix (12), şi nu are legătură cu numărul de state membre ale Uniunii. În 1953, Consiliul Europei avea 15 membri, aşa că s-a propus ca steagul să aibă câte o stea pentru fiecare membru, însă numărul avea să rămână, din acel moment acelaşi, indiferent de numărul de ţări care ar fi intrat ulterior în UE
* Sunt marcați 25 ani (2000) de când s-a înfiinţat „Europa FM”, primul post privat de radio din România cu acoperire naţională în FM
* Acum 6 ani (2019) au avut loc alegerile europarlamentare, când au fost aleși noii reprezentanți din partea României în Parlamentul European pentru următorii 5 ani. PNL a obţinut 10 mandate de europarlamentar, PSD – 9, Alianţa 2020 USR-PLUS – 8, PRO România, PMP şi UDMR – câte 2 europarlamentari. Aceasta este a patra oară, de la aderarea României la Uniunea Europeană, când sunt organizate în România alegeri pentru Parlamentul European (scrutinele anterioare au avut loc în noiembrie 2007, iunie 2009 și mai 2014). Odată cu alegerile europarlamentare, a avut loc şi referendumul naţional consultativ pe justiție, convocat de preşedintele Klaus Iohannis: din 7.922.591 de participanţi, 6.459.383 de răspunsuri au fost favorabile întrebării referitoare la interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie. De asemenea, la întrebarea privind interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională, 6.477.865 de răspunsuri au fost favorabile.
Cele mai recente alegeri parlamentare din România au avut loc pe data de 1 decembrie 2024 și au determinat structura Parlamentului (format din Senat și Camera Deputaților) pentru perioada 2024–2028. În total, au fost alese 136 de locuri în Senat și 330 de locuri în Camera Deputaților, care au fost distribuite între partidele și alianțele ce depășesc pragul electoral de 5%. Aceste alegeri au avut cea mai ridicată prezență la vot din 2004 – de 52,50%
Aniversări – Comemorări
– Sf. Filip Neri, preot (Calendarul Romano-Catolic 2025)
– 1875, 26.V./7.VI: S-a născut Stan Golestan, compozitor şi critic muzical român, stabilit, încă din tinereţe, la Paris (m. 1956) – 150 de ani
– 1896: S-a născut pictorul Aurel Băeșu (m. 1928)
– 1911: S-a născut istoricul literar G.[heorghe] C.[onstantin] Nicolescu (m. 1967)
– 1916: S-a născut Vintilă Corbul (numele complet Vintilă Dumitru Corbul Economu Popescu), romancier, scenarist şi autor dramatic, stabilit la Paris, la începutul anilor ’80 ai secolului al XX-lea (m. 2008)
– 1917: S-a născut compozitorul şi dirijorul Aurel Popa (m. 1981)
– 1917: S-a născut (la Budapesta, unde părinţii, originari din Timişoara, se refugiaseră în timpul războiului) Mariana Şora, critic literar, eseistă, prozatoare şi traducătoare; între anii 1939 şi 1948 trăieşte în Franţa, apoi se întoarce în România; din 1977 se stabileşte la München (m. 2011)
– 1926: A murit (la Paris) prozatorul Leon Donici (numele la naştere: Leonid Dobronravov); descendent pe linie maternă al cărturarului basarabean Alecu Donici (n. 1887, la Chişinău, azi în R. Moldova)
– 1928: S-a născut (la Odessa, azi în Ucraina) violoncelistul şi profesorul Vladimir Orlov, stabilit în Canada (1977) (m. 2019)
– 1929: S-a născut istoriograful şi muzicologul Ion V.[asile] Florian (m. 2002)
– 1933: S-a născut chimistul Petre T. Frangopol, strălucit reprezentant al şcolii româneşti de biofizică; preocupări în domeniile: chimie organică, chimie fizică organică, radiochimie, chimie biofizică, biofizică, fizică medicală, arheometrie, oceanografie, politici ale științei și management în acest domeniu, scientometrie, istoria chimiei în România; contribuție semnificativă la proiectarea și punerea în funcțiune (1978) a Centrului de Producție Radiochimică a Institutului de Fizică Atomică Bucureşti, în cadrul căruia a lucrat din 1957 până în 1994; membru de onoare al Academiei Române din 2012 (m. 2020)
– 1941: S-a născut regizorul de film, scenaristul, operatorul şi profesorul Iosif Demian; din 1985, lucrează în Australia
– 1941: S-a născut Oana Manolescu, scriitoare, publicistă, chimistă și profesoară; co-fondatoare și președintă a Asociației Liga Albanezilor din România (1999-2017); deputată a minorității naționale albaneze în perioada 1996-2016 (m. 2019)
– 1943: S-a născut Liviu Grăsoiu, critic şi istoric literar, jurnalist; autor de scenarii radiofonice şi de film; între anii 1968 şi 1985 a fost redactor de actualităţi tv. şi realizator de emisiuni culturale la Televiziunea Română, iar din 1985, realizator de emisiuni literare la Radiodifuziune („Scriitori la microfon”, „Revista literară radio”); după 1990 a fost redactor-şef şi redactor-şef adjunct al Redacţiei Emisiunilor Culturale a SRR (m. 2020)
– 1947: S-a născut Dorel Cernomazu, inginer electromecanic, inventator și profesor; autor a peste 200 de invenții în domeniile transformatoarelor electrice, micromotoarelor neconvenționale și energeticii solare, invenții brevetate sau încă aflate în curs de brevetare; a creat şcoala de inventică în domeniul electric la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava (m. 2015)
– 1971: S-a născut violonista Irina Mureşan
– 1992: A murit Constantin Bobescu, compozitor, violonist, muzicolog, publicist şi profesor; a fost vreme de aproape 40 de ani dirijorul orchestrelor Radioteleviziunii Române (n. 1899)
– 1994: A murit poetul şi traducătorul Tiberiu Utan (n. 1930)
– 1995: A murit actorul și cântărețul Ştefan Bănică (senior) (n. 1933) – 30 de ani
– 1996: A murit Ovidiu Papadima, istoric şi critic literar, eseist şi folclorist (n. 1909)
– 1997: A murit poetul Cezar Baltag (n. 1939)
– 2002: A murit (s-a sinucis a doua zi după moartea soţului său, poetul Ştefan Augustin Doinaş) balerina Irinel Liciu (Lia Silvia Popa), prim-solistă a Operei Române din Bucureşti între anii 1950 şi 1970 (n. 1928)
– 2005: A murit actorul Gheorghe Şimonca (n. 1935) – 20 de ani
– 2005: A murit Liviu Tudan (nume la naştere: Dumitru Tunsoiu), basist şi compozitor de muzică rock, cunoscut ca membru al formaţiei „Roşu şi Negru” (n. 1947) – 20 de ani
– 2010: A murit actorul Jean Constantin (pe numele său real Constantin Cornel Jean); considerat „maestrul comediei” (n. 1927) – 15 ani. NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1928
– 2018: A murit filosoful, politologul și profesorul francez de origine română Pierre Hassner, unul dintre cei mai cunoscuţi experţi în relaţii internaţionale şi analist al situaţiilor de conflict, război şi totalitarism (n. 1933)
EVENIMENTE EXTERNE
– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Afaceri Externe (Dezvoltare) al UE
– Ottawa: Regele Charles al Marii Britanii şi soţia sa, regina Camilla, vor vizita Canada, în perioada 26 – 27 mai, ocazie cu care cuplul regal va participa la deschiderea de stat a Parlamentului Canadei din Ottawa. Regele Charles al III-lea, care este şi şeful statului canadian, va vizita Canada şi va inaugura noul Parlament canadian pe 26 mai, cu aşa-numitul Discurs al regelui
– Columbia: Statele membre ale Asociaţiei statelor din Caraibe se vor reuni în Columbia pentru Summitul Caraibelor din 2025, în vederea consolidării integrării regionale și a poziționării Caraibelor ca o zonă de pace și un actor strategic în Sudul Global, o săptămână de întâlniri la nivel înalt care vor reuni șefi de stat și de guvern, lideri regionali, părți interesate strategice, organizații internaționale, sectorul privat și societatea civilă. Sub tema „Uniți pentru viață: către un Caraibe mai sustenabil”, summitul își propune să construiască un consens și să traseze o cale către un viitor comun, rezistent și incluziv pentru regiune (26 – 30 mai)
- În perioada 26 – 29 mai, evenimentul va avea loc la Centro de Convenciones din Cartagena, iar pe 30 mai la Montería – Centro Cultural y de Convenciones de Córdoba
- Ordinea de zi va avea loc sub președinția pro tempore a Columbiei, în cadrul celei de-a 30-a aniversări a Asociației Statelor Caraibiene (AEC). Columbia a preluat această președinție în mai 2024, în cadrul celei de-a 29-a reuniuni ordinare a Consiliului de Miniștri, desfășurată la Paramaribo, Surinam, reafirmându-și angajamentul de a consolida integrarea în Caraibe
-Tokyo, Japonia: Vizita președintelui islandez Halla Tómasdóttir (26 mai – 1 iunie)
-Turku, Finlanda: Reuniunea de vară a prim-miniștrilor nordici cu participarea cancelarului german, Friedrich Merz (26 – 27 mai)
-Praga, Republica Cehă: Vizita ministrului austriac de externe, Beate Meinl-Reisinger
-Berlin: Discursul președintelui Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, privind rolul Europei într-o lume fragmentată – ora locală 13:00
– Vannes, Franța: Pledoariile apărării în procesul Le Souarnec
-Jasionka, Polonia: Conferința Acțiunii Politice Conservatoare CPAC (26 – 27 mai)
– Kuala Lumpur, Malaysia: Cel de-al 46-lea Summit ASEAN
– Abidjan, Coasta de Fildeș: Reuniunile anuale ale Băncii Africane de Dezvoltare, în cadrul cărora urmează să fie ales noul președinte (26 – 30 mai)
– Hong Kong, China: Dezvoltatorul imobiliar chinez Country Garden se întoarce în fața instanțelor din Hong Kong pentru a solicita lichidarea
– Liverpool, Regatul Unit: Parada clubului de fotbal Liverpool, după victoria sa în Premier League
Aniversări – Comemorări
– Ziua naţională a Republicii Georgia (Gruzia); aniversarea proclamării independenţei – 1918
– „Ziua Comemorării” (Memorial Day) în SUA; se sărbătoreşte în fiecare an în ultima zi de luni din mai, în amintirea militarilor morţi în războaiele purtate de SUA
– Iom Ieruşalaim (Ziua Ierusalimului); reprezintă data (28 Iyar) la care oraşul Ierusalim a fost eliberat în timpul Războiului de Şase Zile din 1967 (dintre statul Israel şi vecinii săi arabi, Egipt, Siria şi Iordania)
– 1535: A murit poetul şi traducătorul italian Francesco Berni; unul din inițiatorii stilului burlesc (n. 1497 sau 1498) – 490 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca an al morții 1536
– 1602: S-a născut Philippe de Champaigne, pictor francez (m. 1674)
– 1623: S-a născut Sir William Petty, economist şi statistician englez; întemeietor al economiei politice clasice burgheze, unul dintre întemeietorii statisticii ca ştiinţă (m. 1687)
– 1667: S-a născut Abraham de Moivre, matematician francez, cunoscut pentru formula lui Moivre, care stabilește o legătură între numerele complexe și trigonometrie, pentru studiile sale privind distribuția normală și în domeniul teoriei probabilităţilor (m. 1754)
– 1762: A murit filosoful german Alexander Gottlieb Baumgarten (n. 1714)
– 1799, 26.V/6.VI: S-a născut poetul rus Aleksandr Puşkin (m. 1837, ucis într-un duel). NOTĂ: Mai multe surse dau ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 6 iunie 1799
– 1822: S-a născut scriitorul francez Edmond de Goncourt; din iniţiativa lui şi a fratelui său Jules (şi cu averea lor) a fost creată „Academia Goncourt” (1896), care, din 1903, acordă anual un premiu pentru cel mai bun roman apărut în Franţa (m. 1896)
– 1848, 26.V/7.VI: A murit Vissarion Belinski, critic literar şi gânditor rus; a exercitat o influenţă considerabilă asupra gândirii ruse din secolul al XIX-lea (n. 1811)
– 1877: S-a născut Isadora Duncan, dansatoare americană de origine irlandeză; una dintre creatoarele dansului modern (m. 1927)
– 1883: S-a născut cântăreaţa şi dansatoarea americană Mamie Smith (m. 1946)
– 1885: S-a născut regizorul şi dramaturgul francez Gaston Baty (m. 1952) – 140 de ani
– 1886: S-a născut compozitorul şi actorul american Al Jolson (m. 1950)
– 1893: S-a născut Sir Eugene Goossens, dirijor şi compozitor american de origine engleză (m. 1962)
– 1900: S-a născut poetul ceh Vitězslav Nezval (m. 1958) – 125 de ani
– 1904: S-a născut pianistul francez de origine poloneză Vlado Perlemuter (m. 2002)
– 1907: S-a născut actorul american de film John Wayne (născut Marion Morrison) (m. 1979)
– 1908: S-a născut actorul şi scenaristul britanic Robert Morley (m. 1992)
– 1909: S-a născut fotbalistul şi antrenorul scoţian de fotbal Matt Busby (m. 1994)
– 1915: A murit poetul englez Julian Grenfell (n. 1888) – 110 ani
– 1920: S-a născut Peggy Lee, pe numele real Norma Egstrom, cântăreaţă americană (m. 2002) – 105 ani
– 1923: S-a născut actorul britanic Roy Dotrice (m. 2017)
– 1926: S-a născut Miles Davis, cântăreţ și compozitor de jazz, conducător de orchestră și trompetist american; a marcat timp de cinci decenii jazzul internaţional (m. 1991)
– 1938: S-a născut soprana canadiană de origine greacă Teresa Stratas
– 1951: S-a născut astronauta şi fiziciana americană Sally Ride, prima femeie americană care a ajuns în spaţiu (în 1983) (m. 2012)
– 1958: S-a născut actriţa americană Margaret Colin
– 1962: S-a născut regizorul polonez Krzysztof Warlikowski; considerat unul dintre cei mai reprezentativi regizori europeni ai generaţiei sale
– 1962: S-a născut cântăreţul britanic Black (pe numele său adevărat Colin Vearncombe) (m. 2016)
– 1963: S-a născut Simon Armitage, al 21-lea Poet Laureat al Marii Britanii, profesor de poezie la Universitatea din Leeds. NOTĂ: Primul titlu oficial de Poet Laureat al Marii Britanii i-a fost acordat lui John Dryden de către Regele Charles al II-lea al Angliei, în 1668
– 1964: S-a născut Lenny (Leonard Albert) Kravitz, interpret de rock, compozitor şi producător american
– 1968: S-a născut Frederik al X-lea (Frederik André Henrik Christian af Glücksborg), rege al Regatului Danemarcei din 14 ianuarie 2024; i-a suscedat mamei sale, regina Margrethe a II-a, care a abdicat după exact 52 de ani de domnie
– 1975: S-a născut Lauryn Hill, interpretă de muzică R&B (considerată un „Bob Marley feminin”), actriță și producătoare americană – 50 de ani
– 1976: A murit Martin Heidegger, unul din cei mai importanți filosofi germani din secolul al XX-lea; unul din principalii precursori ai postmodernismului filosofic; ontolog, fenomenolog şi reprezentant al şcolii hermeneutice (n. 1889)
– 1986: A murit actorul suedez de film Gunnar Björnstrand (n. 1909)
– 1995: A murit Friz (Isadore) Freleng, regizor, scenarist şi producător american de filme de animaţie („Pantera roz”, „Bugs Bunny” etc.) (n. 1905) – 30 de ani. NOTĂ: Site-ul www.deadoraliveinfo.com dă ca an al naşterii 1906
– 1999: A murit dirijorul elveţian Paul Sacher (n. 1906)
– 2006: A murit, în urma unui naufragiu, Edouard Michelin, preşedintele grupului producător şi furnizor de pneuri Michelin (n. 1963)
– 2008: A murit compozitorul american Earle Harry Hagen (n. 1919)
– 2008: A murit Sydney Pollack, regizor, actor şi producător american de film, câștigător al premiului Oscar în anul 1985 cu filmul „Departe de Africa” (n. 1934)
– 2013: A murit Jack Vance (nume real: John Holbrook Vance), scriitor american de literatură fantastică şi ştiinţifico-fantastică (n. 1916)
– 2013: A murit pictorul austriac Otto Muehl (n. 1925)
– 2015: A murit regizorul şi scenaristul spaniol Vicente Aranda (n. 1926) – 10 ani
– 2016: A murit actriţa americană Angela Paton (n. 1930)
– 2016: A murit Arturo Pomar Salamanca, mare maestru spaniol de şah (n. 1931)
– 2017: A murit politologul american de origine poloneză Zbigniew Brzezinski; fost consilier pe probleme de securitate naţională al preşedintelui american Jimmy Carter; autor a numeroase lucrări în domeniile relaţiilor internaţionale, al securităţii şi politologiei (n. 1928)
– 2017: A murit creatoarea italiană de modă Laura Biagiotti, supranumită „Regina caşmirului” (n. 1943)
– 2018: A murit Pierre Bellemare, scriitor francez, figură emblematică a radioului şi televiziunii franceze, narator şi părinte al teleshopping-ului în Franţa (n. 1929)
– 2020: A murit actorul american Richard Thomas Herd Jr. (n. 1932) – 5 ani
– 2022: A murit bateristul englez Alan White, cunoscut pentru activitatea de 34 de ani în trupa de rock progresiv „Yes” (n. 1949)
– 2022: A murit actorul american de teatru, film şi televiziune Raymond Allen „Ray” Liotta (n. 1954)
– 2022: A murit Andrew John Leonard Fletcher, cunoscut ca „Fletch”, muzician britanic, co-fondator și keyboard-ist al trupei de synthpop „Depeche Mode” (n. 1961)
Sursa: RADOR
