Isărescu: În luna mai am avut o presiune puternică pe piața valutară, ieșiri mari de capital

Guvernatorul BNR a afirmat că s-a limitat deprecierea cursului de schimb și s-a asigurat și lichiditatea în piață pentru a se face plățile bugetare.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 20 mai 2025, 15:24

În luna mai a avut loc o presiune puternică pe piața valutară, cu unele dintre cele mai mari ieșiri de capital, Banca Națională a intervenit cu sume foarte mari, dar cursul de sub 5 lei pentru un euro era imposibil de apărat, a explicat, marți, guvernatorul Mugur Isărescu, în cadrul unei conferințe de presă.

‘În luna mai am avut o presiune puternică pe piața valutară, ieșiri mari de capital, aș spune, istoric, probabil că unele din cele mai mari. N-au fost determinate de un singur element. Aici a fost o avalanșă de factori negativi. A început datorită tensiunilor și discursului public deseori agresiv încă din perioada campaniei electorale, s-a deteriorat treptat, apoi a fost rezultatul alegerilor, dar după asta a urmat demisia Guvernului, practic și mai ales semnalul de alarmă l-a constituit faptul că Ministerul de Finanțe, luni, după alegeri, pe data de 5 sau 6, nu mai țin minte, n-a putut să absoarbă, să ia bani din piață și a anunțat acest lucru. În consecință, am asistat la ieșiri masive. Problema majoră nu au fost intervențiile. O spun acum în clar: banca națională a intervenit și în ziua de după alegeri cu sume mari, chiar foarte mari, cei care au citit platformele de tranzacționare și știu să le citească, pentru că o parte din intervențiile noastre sunt făcute în mod indirect, prin intermediere, așa se face de către orice banca centrală, în anumite situații, și asta a fost o situație pe care noi am gândit-o că ne așteptam la diverse mișcări de capital, da, orice intervenție scoate lichiditate din piață. Deci nu, cum am mai citit așa și acum și la criza cealaltă, din 2007-2008, ‘Banca Națională a luat lichiditate din piață’ în sensul că am fi redus vreo facilitate de lichiditate. N-am făcut acest lucru. Dar gândiți-vă, dacă vinzi un miliard de euro, scoți din piață 5 miliarde de lei. Nu vindem, ca să mă exprim așa, valuta pe nasturi, o dăm pe lei’, a declarat Mugur Isărescu, la prezentarea Raportului trimestrial asupra inflației.

El a explicat că retragerile de lichiditate din piață sunt importante dacă intervențiile sunt mari.

‘Și acum ca o concluzie, nu numai că am intervenit, s-au creat probleme legate de lichiditatea din piață și orice politică rațională nu poate să facă două lucruri conflictuale în același timp. Adică, pe de-o parte, să apere leul, cursul, și pe de altă parte se introducă lichiditate în piață. Și în aceste condiții, cursul de sub 5 lei era imposibil de apărat. Nu numai datorită pierderii, cum spuneți dumneavoastră, pierderii de rezervă, nu este cuvântul cel mai potrivit că nu pierdem rezervă, schimbăm o parte din rezervă cu lei, vindem valută și cumpărăm lei de pe piață, este o pierdere relativă, dar și faptul că apar probleme în funcție de perioada în care se formează rezervele minime obligatorii de finanțare, nu numai a deficitului bugetar, a cheltuielilor publice, dar și a plăților din economie. Deci, Banca Centrală trebuie să aibă grijă de ambele lucruri. Și este un echilibru foarte dificil de făcut. S-a creat, pentru că s-a anunțat, nici nu spun o noutate, o să spun numai în clar ca să se știe ce s-a întâmplat, s-a creat o celulă de criză, a venit Ministerul de Finanțe aici, am discutat și s-au găsit soluții’, a spus Mugur Isărescu.

Guvernatorul BNR a afirmat că s-a limitat deprecierea cursului de schimb și s-a asigurat și lichiditatea în piață pentru a se face plățile bugetare.

‘Printre plățile bugetare, când m-am uitat și eu pe cifre, am participat la acea ședință, erau și sume mari de plăți de pensii. Oricum, cursul nu putea să mai fie păstrat. Cred că ar fi dat mult mai rău ca el să se fie rupt chiar în prag de turul 2 și mai ales între timp să fie dificultăți și în ceea ce privește onorarea unor plăți publice. Deci cam aceasta a fost realitatea pentru că am citit o sumedenie de speculații. Acum, răspund la două întrebări aici. De ce cursul a fost relativ stabil? Păi a fost relativ stabil dacă vă uitați la graficul din dreapta. Deci el a fost stabil cam din 2021, dar în același timp rezervele au crescut cu aproape 30 de miliarde de euro. Deci să nu spun că s-au dublat, dar aproape că s-au dublat. Cursul a fost curs de piață și singurul lucru pe care l-a făcut Banca Națională în ultimii 3 – 4 ani a fost să evităm o apreciere a cursului. Dacă vânzările din intrările de capital pe care le făcea Ministerul de Finanțe, și le-a făcut către noi, le-am fi dus imediat în piață, ca și în 2008, cursul s-ar fi apreciat. Am mai trăit acel moment și de aceea am pus graficele comparativ, că așa s-a întâmplat și în multe țări. Deci alte țări au o flotare mai liberă, noi am spus de la început, din 2005, că avem un managed floating, o flotare controlată. În perioada de până anul trecut, până în toamnă, mai degrabă, intervențiile noastre au evitat aprecierea cursului pentru două motive foarte clare. Am trăit elementul ăsta. Avem un deficit de balanță comercială, păi asta mai trebuia, să mai apreciem cursul’, a explicat Mugur Isărescu.

El a reamintit în acest context despre protestul exportatorilor din urmă cu aproape 15 ani împotriva aprecierii cursului când acesta a coborât de la 3,6 la 3 și chiar se vorbea de un curs de 2 lei pentru un euro.

De asemenea, guvernatorul BNR a menționat că un curs apreciat duce la stimularea creditului în valută pentru că se plătește mai puțin la rambursare.

Totodată, guvernatorul BNR a spus că dacă nu era luat excedentul de valută din piață cursul ar fi coborât la 4,4 – 4,5 lei/euro, după care se deprecia. În acest context, Mugur Isărescu a dat ca exemplu evoluția forintului și a zoltului, precizând că nu a acceptat o asemenea situație, după experiența avută în 2007 – 2008.

‘Cursul a rămas stabil. S-a creat într-adevăr, mai ales anul trecut, o anumită supraevaluare. Am menționat-o. Cam de anul trecut. Cam 5%. Dar atenție! Noi calculăm, am spus-o și, deci, nu pot să o neg, am spus-a public, au spus-o și alții. Alții o consideră mai mare. Ea se calculează pe bază efectivă, adică nu numai față de euro, ci și față de dolar. Deci diferențierea de dobândă, de aceea se numește curs real, și pe un coș de valute, de-aia se numește efectiv. În engleză, REER, Real Effective Exchange Rate. Deci acela arăta cam 5%, nu neapărat cursul nominal. Când, și am spus-o la începutul anului, când dolarul s-a apreciat față de euro cu 10% până la 1,05%, cu 30% ponderea dolarului în REER, păi cursul efectiv, așa, prin primăvară, dacă mai era o supraevaluare de 3%. Așa sunt calcule. Nu înseamnă că acolo trebuie să se ducă cursul. Cursul se duce unde arată piața și în cazul României, și cu asta închei ușoara prelegere, vă rog să mă scuzați, dar trebuia să o fac, cursul este determinat de piață, în condiții de cerere și ofertă, pe care a influențat-o și Banca Națională, pentru că ne-au crescut rezervele în felul acesta. Cam din toamna anului trecut, observați, rezervele nu au mai crescut. Deci, intrările de capital s-a mai diminuat, iar la sfârșitul lunii o să vedeți că datorită intervenției pentru a tempera deprecierea de curs, rezervele mai și scad. Și cei care au făcut evaluări în piață nu au fost departe de situația reală. Suntem însă, ca să preîntâmpin o întrebare răutăcioasă, cu rezervele încă în intervalul optim. Oricum n-am vândut mai mult decât ne-a vândut noua Ministerul de Finanțe’,a spus Mugur Isărescu.

Sursa – Agerpres