Calendarul zilei – 15 mai

Publicat de Codrin RAITA, 15 mai 2025, 05:00 / actualizat: 19 mai 2025, 14:32

S-a întâmplat într-o zi de 15 mai

* Cu 148 de ani în urmă (1877) apărea, la Bucureşti, până la 16.VI.1889, cotidianul politic şi literar „România liberă”, sub conducerea lui Dimitrie August Laurian. În 1943, apare ilegal (28 ianuarie 1943 – august 1944), apoi legal din 24 august 1944 până la 21 decembrie 1989, România liberă cotidian al Consiliului Național al Frontului Democrației și Unității Socialiste, în 1945 avându-l ca redactor responsabil pe Grigore Preoteasa. De la nr. 222/1945 până în decembrie 1950, apare cu subtitlul: Cel mai mare ziar de informație și reportaj; din 1950 până în 1968, este organul de presă al Sfaturilor Populare; din 1969 până în 1980, Cotidianul Consiliului National al Frontului Unității Socialiste, avându-l pe Octavian Paler ca redactor-șef (nemenționat). În continuarea acestui ziar (din 1943 – 1989), din 23 decembrie 1989 apare, zilnic, ziarul independent de opinie, informație și reportaj, cu același titlu, purtând pe frontispiciul său înscris: „Somnul rațiunii naște monștrii”. În 4 ianuarie 1990, apare pe frontispiciul ziarului: Serie nouă, iar din 1993, apare pentru prima dată mențiunea: Fondat în 1877

* Acum 134 de ani (1891) era publicată scrisoarea „Rerum Novarum” a Papei Leon al XIII-lea, prima enciclică socială. Leon al XIII-lea a analizat realitatea socială din punct de vedere evanghelic, încercând să găsească în ea soluţii adecvate, pornind de la aceeaşi perspectivă. S-a bazat astfel pe Sfintele Scripturi şi pe tradiţia Bisericii pentru a propune soluţii la lucrurile noi care apăreau. În felul acesta, el a introdus o metodologie care a devenit repede caracteristică a învăţăturii sociale a Bisericii: „Rerum Novarum a tratat problema muncitorilor cu o metodă care va deveni o paradigmă permanentă pentru dezvoltările următoare ale doctrinei sociale”

* În urmă cu 62 de ani (1963) era lansată nava cosmică americană „Mercury 9”, la bordul căreia se afla astronautul Gordon Cooper, primul american care a rămas pe orbită mai mult de 24 de ore. A fost prima evaluare americană a efectelor zborului în spaţiul cosmic asupra organismului uman

* Sunt marcați 35 de ani (1990) de la reluarea, după 40 de ani de întrerupere, a relaţiilor diplomatice dintre România şi Sfântul Scaun. La data de 10.V.1927 a fost semnat Concordatul cu Vaticanul, prin care se reorganiza cultul catolic în România, în sensul supunerii sale faţă de legile ţării (a intrat în vigoare la 7.VII.1929). După preluarea puterii politice de către regimul comunist şi după proclamarea, la 30 decembrie 1947, a Republicii Populare în România, raporturile dintre România şi Sfântul Scaun s-au deteriorat treptat. Prin Decretul nr. 151 din 17 iulie 1948, Concordatul a fost denunţat de către autorităţile comuniste. La 1 decembrie 1948, guvernul de la Bucureşti a decretat „reunificarea cu Biserica Ortodoxă Română” a greco-catolicilor, iar la 7 iulie 1950 relațiile diplomatice au fost întrerupte. România şi Sfântul Scaun au reluat relaţiile diplomatice la 15 mai 1990, primul ambasador al României după perioada comunistă prezentându-şi scrisorile de acreditare la 8 iunie 1993. Din ianuarie 1998, în România se revine la vechea tradiţie prin care Nunţiul apostolic la Bucureşti devine decanul corpului diplomatic acreditat în ţara noastră

* Echipa de fotbal Oţelul Galaţi a obţinut acum 14 ani (2011), primul titlu de campioană a României din istoria sa şi a reuşit să aducă şi primul titlu Moldovei, după un meci cu principala contracandidată la titlu, FC Timişoara, pe care a învins-o fără drept de apel pe arena din Tiglina III, devenind campioana României. Evenimentul a fost sărbătorit ad-hoc de mii de gălăţeni, care au ieşit în stradă imediat după meci pentru o „noapte albă” de neuitat, petrecerea repetându-se la decernarea trofeului câteva zile mai târziu

* Se marchează 5 ani (2020) de când, începând cu această dată, Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, a hotărât instituirea stării de alertă pe teritoriul României. La fiecare 30 de zile, aceasta a fost prelungită prin hotărâri, astfel că România s-a aflat, până la data de 9 martie 2022, în stare de alertă, cu unele restricţii impuse de autorităţi

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ierarh Iacob Putneanul, mitopolitul Moldovei (Calendarul Creştin-Ortodox 2025). NOTĂ: Mitropolitul Iacob (1719-1778) şi-a închinat întreaga viaţă slujirii Bisericii, luminării poporului prin şcoală şi tipar, apărării celor nedreptăţiţi şi povăţuirii sufletelor spre mântuire, rămânând în amintirea poporului credincios drept „păstorul celor săraci şi smeriţi, care a dus o viaţă de Sfânt”. De aceea, cu prilejul împlinirii a 550 de ani de la întemeierea Mănăstirii Putna, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, în şedinţa din 6-7 iunie 2016, trecerea lui în rândul Sfinţilor, cu zi de prăznuire la 15 mai, ziua trecerii sale la cele veşnice

– Începe, după asfinţitul soarelui, sărbătoarea mozaică Lag B’Omer (Lag BaOmer) (16.V.)

– 15 – 21.V: „Săptămâna Naţională a Siguranţei Rutiere” a fost stabilită, din 2025, în a treia săptămână a lunii mai; în această perioadă se vor desfășura manifestări științifice, educative și cultural-artistice consacrate conștientizării și informării cetățenilor despre provocările și soluțiile privind creșterea siguranței rutiere. Autorităţile şi instituţiile publice implicate în implementarea Strategiei naţionale privind siguranţa rutieră pentru perioada 2022-2030, pot organiza manifestări de prezentare a progreselor înregistrate în atingerea obiectivelor de siguranţă rutieră. Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Ministerul Afacerilor Interne vor organiza activităţi practice de educaţie rutieră, în unităţile de învăţământ preuniversitar şi în spaţiile publice, inclusiv concursuri locale, judeţene şi naţionale de tipul „Cea mai bună patrulă şcolară de circulaţie din România!. Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii va putea prezenta investiţiile în domeniul infrastructurii rutiere pentru creşterea siguranţei rutiere (Legea nr. 42 din 7 aprilie 2025). NOTĂ: Între 12 și 18 mai, are loc „Săptămâna globală a siguranței rutiere” („Global Road Safety Week”), ediția a opta, inițiată la nivel global de ONU, în 2007, o campanie bienală de siguranță rutieră, găzduită de OMS

– „Ziua Chimiştilor Militari” (Ziua trupelor de apărare NBC – nucleară, biologică şi chimică); prin Decizia ministerială 297/15.V.1923 s-a înfiinţat, în cadrul Ministerului de Război, Comitetul consultativ pentru chestiunile tehnice privitoare la războiul chimic; denumirea acestei structuri a suferit, de-a lungul timpului, modificări: Secţia a IV-a a Gazelor de Luptă (din septembrie 1923), Serviciul Apărării contra Gazelor (1925), Direcţia Serviciului Chimic Militar (1931), Comandamentul Trupelor Chimice (1951) etc.

– „Ziua Poliţiei Militare”; prin Ordinul ministrului apărării naţionale din 15.V.1990 (- 35 de ani) s-au înfiinţat unităţile şi subunităţile de poliţie militară din cadrul Armatei române

– „Ziua Familiei Române”; marcată, începând din anul 1994 (Anul internaţional al familiei), printr-o hotărâre a Guvernului, la propunerea Institutului Român pentru Drepturile Omului (IRDO), la aceeaşi dată cu „Ziua internaţională a familiilor”. NOTĂ: Biserica Ortodoxă Română marchează „Ziua naţională a familiei” în duminica cea mai apropiată de data de 15 mai; în 2025, la 18 mai

– „Ziua Medicului Veterinar”, instituită la cel de-al VI-lea Congres Naţional de Medicină Veterinară (1994), ziua de 15 mai având mai multe semnificaţii pentru medicina veterinară românească: la 15 mai 1861 domnitorul Alexandru Ioan Cuza a semnat Decretul de înfiinţare a Şcoalei de Arta Veterinăriei, care a funcţionat în cadrul Şcolii Naţionale de Medicină şi Farmacie din Bucureşti; la 15.V.1871 va fi înfiinţată Societatea de Medicină Veterinară, desfiinţată în 1949 şi reînfiinţată la 15.V.1971; la 15 mai 1991 au fost înfiinţate Direcţiile Sanitare Veterinare Judeţene, prin aceasta serviciile veterinare desprinzându-se de sub tutela Direcţiilor Agricole

– „Ziua Națională a pictorului Nicolae Grigorescu”, stabilită prin Legea nr.289/ 9.XII.2021, este o ocazie (asemenea „Zilei Culturii Naționale”, fixată de ziua nașterii poetului național Mihai Eminescu, și a „Zilei naționale Constantin Brâncuși”) prin care comunitatea creatorilor de azi poate celebra mari creații și creatori cu valoare națională din trecut. Nicolae Grigorescu este considerat fondatorul picturii române moderne şi un simbol naţional pentru modul în care a adus în prim-plan valori ale spiritualităţii româneşti

– 1838: S-a născut pictorul şi desenatorul Nicolae Grigorescu, considerat unul dintre întemeietorii picturii române moderne şi unul dintre cei mai importanţi impresionişti români; peisagist şi portretist; a realizat şi picturile murale pentru mănăstirile Căldăruşani (1854-1856), Zamfira (1857) şi Agapia (1858-1861); împreună cu Carol Popp de Szathmary, Sava Henţia şi George Demetrescu-Mirea, a participat la Războiul de independenţă (1877-1878), imortalizând pe carton, apoi pe pânză, acţiunile soldaţilor români; membru de onoare al Academiei Române din 1899 (m. 1907)

– 1844: S-a născut Matei Drăghiceanu, inginer şi geolog; în 1867 s-a înscris la Şcoala de Mine din Paris, fiind primul inginer român de mine; a realizat prima hartă de soluri din România, la scara 1/500.000 (hartă geologică ce însoţea o monografie a judeţului Mehedinţi); membru de onoare al Academiei Române din 1933 (m. 1939)

– 1847: S-a născut Ioniţă Scipione Bădescu, poet şi publicist; prieten cu Mihai Eminescu; membru al Societăţii literare „Junimea” (m. 1904)

– 1873: A murit (la Heidelberg, Germania) Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Române (1859-1862) şi al statului naţional România (1862-1866); participant activ la Revoluţia de la 1848 din Moldova; la 5/17.I.1859 a fost ales domn al Moldovei, iar la 24.I/5.II.1859 şi al Ţării Româneşti, înfăptuindu-se astfel unirea celor două ţări române; ca domnitor, Cuza a dus o susţinută activitate politică şi diplomatică pentru recunoaşterea uniunii personale (de la 1859) de către puterea suzerană şi puterile garante şi apoi pentru desăvârşirea unirii Principatelor Române, prin înfăptuirea unităţii constituţionale şi administrative, care s-a realizat în ianuarie 1862, când Moldova şi Ţara Românească au format un stat unitar cu numele de România, cu capitala la Bucureşti, cu un singur Guvern (22.I/3.II.1862) şi un singur Parlament (24.I/5.II/1862); sub domnia sa s-au pus bazele dezvoltării moderne a naţiunii române din punct de vedere economic, social, politic şi cultural; guvernarea sa a întâmpinat, însă, o puternică opoziţie din partea conservatorilor şi a liberalilor radicali, care au organizat un complot şi l-au silit să abdice (11/23.II.1866); fiind exilat, Cuza îşi va petrece restul vieţii dincolo de hotarele ţării; membru de onoare post mortem al Academiei Române din 2018 (n. 1820)

– 1881: S-a născut prozatorul, autorul dramatic, traducătorul şi publicistul Nicolae N. Beldiceanu; fiul poetului junimist Neculai Beldiceanu (m. 1923)

– 1881: S-a născut pictorul Marius Bunescu (m. 1971)

– 1884: S-a născut Octav Botez, istoric şi critic literar; colaborator constant al revistei ieşene „Viaţa Românească”, din cercul căreia a făcut parte (m. 1943)

– 1884: A murit, la Paris, Ion Alecsandri, prozator și traducător (n. 1826)

– 1900: S-a născut medicul Arthur Kreindler, unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai şcolii de neurologie din România; şi-a legat numele de efectuarea primelor encefalografii din ţară; membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1988) – 125 de ani

– 1912: S-a născut Salámon Ernö, scriitor maghiar din România (m. 1943, la Mihailovska Stari/URSS)

– 1925: S-a născut Savin Bratu, publicist, editor, critic şi istoric literar (m. 1977) – 100 de ani

– 1926: S-a născut Aurel Martin, istoric şi critic literar, traducător; importantă activitate în sistemul editorial (Editura Enciclopedică, Editura Minerva) (m. 1993)

– 1931: S-a născut Petru Ursache, etnolog, estetician si istoric literar (m. 2013)

– 1931: S-a născut prozatoarea Sonia Larian (pseudonimul literar al Arianei Lewenstein); în 1986 s-a stabilit la Paris, împreună cu soţul său, criticul literar Lucian Raicu (m. 2016)

– 1933: S-a născut regizorul de film şi scenaristul Andrei Blaier (m. 2011)

– 1938: S-a născut Horia Pătraşcu, scenarist, critic de film, publicist şi scriitor (m. 2016)

– 1938: A murit medicul Gheorghe Marinescu, fondatorul şcolii româneşti de neurologie; a folosit, printre primii, metoda encefalografică în studiul fiziopatologiei sistemului nervos; pionier al filmului ştiinţific mondial (între anii 1898 şi 1901, împreună cu operatorul Constantin Popescu, a utilizat cinematograful în studierea unor maladii psihice); membru titular al Academiei Române din 1905, vicepreşedinte al acestui for (1916-1918; 1925-1928) (n. 1863)

– 1940: S-a născut Maria Uca Marinescu, exploratoare, sportivă de performanță și pedagog; prima femeie care a ajuns la cei patru poli ai pământului (și cei magnetici); prima sexagenară din lume care a atins pe schiuri, într–un singur an calendaristic (2001), cei doi poli ai Pământului; prima româncă explorator ce a ajuns în Antarctica; a vizitat peste 100 de țări de pe toate meridianele Pământului, din Carpați în Caucaz, din Balcani în Alpi, din Himalaia în Kilimanjaro, din Groenlanda și Canada în Patagonia și în Țara de Foc, acolo unde – dintre români – numai inginerul explorator Iuliu Popper și biologul Emil Racoviță, au mai fost până atunci; a ajuns și la Polul Frigului (- 71,2 grade Celsius, Yakutsya-Oymyakon, Rusia, 2015) – 85 de ani

– 1941: S-a născut actorul Vistrian Roman (m. 1994)

– 1941: S-a născut Viorel Comănici, actor de teatru și film (m. 2020)

– 1942: S-a născut pictorul și profesorul universitar Ştefan Câlţia

– 1946: S-a născut pictorul și profesorul Eugeniu Barău (m. 2020)

– 1956: S-a născut Gino Iorgulescu, fost fotbalist, antrenor, preşedinte al Ligii Profesioniste de Fotbal; în data de 24 mai 2022, Gino Iorgulescu a fost reales, cu unanimitate de voturi, președinte al Ligii Profesioniste de Fotbal

– 1993: A murit Aurel Martin, istoric şi critic literar, traducător; importantă activitate în sistemul editorial (Editura Enciclopedică, Editura Minerva) (n. 1926)

– 1994: A murit Traian Filip, prozator, traducător şi publicist (n. 1929)

– 2004: A murit compozitorul francez de origine română Marius Constant (n. 1925)

– 2018: A murit comentatorul sportiv, jurnalistul și politicianul Cristian Ţopescu, una dintre marile figuri ale jurnalismului din România; a participat la şase ediţii ale Jocurilor Olimpice de vară şi patru ale Jocurilor Olimpice de iarnă, realizând mii de transmisiuni în direct de la Jocurile Olimpice, Campionate Mondiale şi Europene; realizator de emisiuni tv., comentator (1964-2002), redactor-şef al Redacţiei Sport (1992-1997) şi director general adjunct la Televiziunea Română (1997-1999); director la ziarul Pro Sport (2003-2007), senior editor la Adevărul Sportiv (2006-2008); senator PNL (2008-2012) (n. 1937)

– 2021: A murit poetul Aurel Buricea (n. 1943)

– 2021: A murit poetul, eseistul și profesorul Gheorghe Simon, una dintre marile personalități ale județului Neamț; supranumit „Poetul Agapiei”, a scris poezie pregnant ortodoxă (n. 1950)

– 2022: A murit Șerban Constantin Valeca, fizician și politician; a fost profesor universitar, doctor în științe industriale, având o experiență de peste 40 de ani în industria nucleară; guvernator al României la Agenția Internațională pentru Energie Atomică de la Viena și președinte al Consiliului Științific al Institutului de Cercetări Nucleare ICN Pitești; ministru delegat pentru activitatea de cercetare (dec. 2000 – iun. 2003), deputat (1996-2000) și senator (2008-2012) (n. 1956)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Afaceri Externe (Comerț) al UE

– Jeju, Republica Coreea: Reuniunea miniștrilor APEC responsabili cu comerțul (15 – 16 mai)

– Kazan, Rusia: Întâlnire a „grupului de experți strategic” Rusia – Lumea islamică (15 – 16 mai

– Moscova: Audiere privind naționalizarea aeroportului Domodedovo

-Rotterdam, Țările de Jos: Regina Maxima inaugurează noul muzeu de artă din Rotterdam dedicat migrației

– Bratislava, Slovacia: Conferință de presă a prim-ministrului Robert Fico, la un an după atacul pe care l-a suferit

– Paris: Ministrul francez al Economiei, Eric Lombard, se întâlnește cu omologul său chinez

– Paris: Agenția Internațională pentru Energei publică raportul lunar privind petrolul

– New York: Take-Two (editorul Grand Theft Auto) – rezultate anuale 2024/2025

– New York: Walmart – rezultatele trimestrului I

– Washington, DC: Audiere la Curtea Supremă privind ordinul executiv al președintelui Donald Trump de a pune capăt garanţiei constituţionale de acordare a cetăţeniei prin naştere, indiferent de statutul de imigrant al părinţilor

– Tunisia: Nou proces pentru liderul opoziției Abir Moussi, urmărit penal în baza decretului privind știrile false

– Praga: Târgul Internațional de Carte și Festivalul Literar Book World Prague 2025 se vor desfășura în toate pavilioanele Křižík și în sala de expoziții de pe Bruselská cesta, partea de program urmând să aibă loc în Centrul Expozițional din Praga, în sălile de program în aer liber, numite după autori cehi clasici. Invitată de onoare: Portugalia (15 – 18 mai)

– Basel, Elveția: Cea de-a doua semifinală a Eurovision Song Contest 2025 va avea loc la St. Jakobshalle

– Asuncion, Paraguay: Cel de-al 75-lea Congres al FIFA

– Charlotte, SUA: Golf – Turneul PGA din America de Nord, Campionatul PGA (15 – 18 mai)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională de Acţiune pentru Climă”, a luat naştere datorită schimbărilor climatice considerate una dintre cele mai mari provocări care ne afectează la nivel global. Organizația Meteorologică Mondială, sursă de informații cu caracter auroritar în sistemul ONU privind problemele vremii și climatice, a proclamat necesitatea protecției climatice  ca resursă pentru bunăstarea generațiilor prezente și viitoare

– „Ziua Internaţională a Familiilor”, este o oportunitate pentru a creşte gradul de conştientizare a problemelor de familie şi a proceselor sociale, economice şi demografice care afectează familiile; se marchează din anul 1994, „Anul internaţional al familiei”, pe baza Rezoluţiei 47/237 din 20.IX.1993 a Adunării Generale a ONU. NOTĂ: A se vedea la 15.V. şi articolul „Ziua familiei române” și la 18 mai „Ziua naţională a familiei” (marcată de Biserica Ortodoxă Română în duminica cea mai apropiată de data de 15 mai)

– „Ziua Latinităţii”; marchează semnarea, la Madrid, la 15.V.1954, a Convenţiei Constitutive a Uniunii Latine, organizaţie interguvernamentală care reuneşte 36 de state, printre care şi România, care au limbi oficiale sau naţionale neolatine; ziua a fost proclamată la al XIX-lea congres al Uniunii Latine, întrunit la Paris în zilele de 13 şi 14 decembrie 2000

– „Ziua Internațională a Mucopolizaharidozei” (MPZ) are loc anual la această dată pentru a sensibiliza publicul larg și medicii deopotrivă despre această boală rară și importanța diagnosticării și a tratamentului precoce, pentru a menține sub control afecțiunea. Mucopolizaharidoza este o boală genetică rară care afectează 1 din 25.000 de persoane. Persoanele care suferă de această afecțiune au un deficit sau nu au deloc enzima care descompune zahărul, numită mucopolizaharidă sau glicozaminoglican. Prin urmare, zahărul se acumulează în corpul lor și provoacă leziuni celulare care se manifestă prin probleme ale ficatului, oaselor și articulațiilor, inimii, ochilor, precum și ale sistemului respirator și nervos

– Ziua naţională a Republicii Paraguay; aniversarea proclamării independenţei din 1811

– 1567: S-a născut compozitorul şi violonistul italian Claudio Monteverdi; considerat primul reprezentat important al operei moderne (m. 1643)

– 1720: S-a născut Maximilian Hell (numele real: Rudolf Maximilian Höll), astronom și profesor iezuit maghiar, întemeietorul Observatorului Astronomic din Cluj, apoi director al Observatorului Astronomic din Viena (din 1755) (m. 1792) – 305 ani

– 1845: S-a născut biologul rus Ilia I. Mecinikov, unul dintre fondatorii microbiologiei, imunologiei şi embriologiei evoluţioniste; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1908, împreună cu germanul Paul Erlich; membru de onoare străin al Academiei Române din 1911 (m. 1916) – 180 de ani

– 1859: S-a născut Pierre Curie, fizician şi chimist francez; contribuţii în domeniile magnetismului şi radioactivităţii; împreună cu soţia sa, Maria Sklodowska Curie, a descoperit şi izolat elementele radiu şi poloniu (1898); Premiul Nobel pentru Fizică în 1903, împreună cu soţia sa şi cu Antoine Henri Becquerel (m. 1906, în urma unui accident rutier)

– 1862: S-a născut Arthur Schnitzler, scriitor şi dramaturg austriac, cel mai important reprezentant al Modernităţii vieneze; operele sale au fost adesea controversate, atât datorită francheţei în descrierea sexualităţii, cât şi pentru poziţiile sale ferme împotriva antisemitismului, în scrieri precum piesa de teatru „Professor Bernhardi” (Profesorul Bernhardi) şi „Der Weg ins Freie” (Drum deschis) (m. 1931)

– 1880: S-a născut sculptorul ceh Jan Štursa (m. 1925) – 145 de ani

– 1886: A murit poeta americană Emily Dickinson (n. 1830)

– 1890: S-a născut scriitoarea americană Katherine Anne Porter (m. 1980) – 135 de ani

– 1891: S-a născut (la Kiev/Ucraina) Mihail Bulgakov, romancier şi dramaturg rus (m. 1940)

– 1898: S-a născut actriţa franceză Arletty (Léonie Bathiat), vedetă a cinematografului interbelic; actriţă preferată a regizorului de film Marcel Carné (m. 1992)

– 1898: A murit violonistul şi compozitorul maghiar Ede Reményi (Eduard Reményi) (n. 1828)

– 1901: S-a născut Xavier Herbert, scriitor australian (m. 1984)

– 1909: S-a născut actorul britanic de film James Mason (m. 1984)

– 1911: S-a născut Max Frisch, dramaturg, romancier şi arhitect elveţian, unul dintre cei mai reprezentativi scriitori de limbă germană (m. 1991)

– 1915: S-a născut economistul american Paul Anthony Samuelson, primul american laureat al Premiului Nobel pentru Economie în anul 1970 (m. 2009) – 110 ani

– 1926: S-a născut dramaturgul britanic Peter Shaffer (m. 2016)

– 1937: S-a născut Trini Lopez (nume la naștere: Trinidad López III), cântăreț, chitarist şi actor american de origine mexicană; artistul îmbina genul rockabilly cu ritmurile latino (m. 2020)

– 1937: S-a născut Madeleine K. Albright (pe numele real Marie Jana Korbelová), diplomat american de origine cehă, prima femeie care a deținut funcția de secretar de stat al SUA, în perioada 1997 – 2001; reprezentant permanent al Statelor Unite la ONU între anii 1993 – 1997 (m. 2022)

– 1938: S-a născut actriţa franceză Mireille Darc (nume la naştere: Mireille Aigroz), simbol al cinematografiei franceze din anii ’70 ai secolului XX (m. 2017)

– 1940: S-a născut Lainie Kazan, actriţă de film şi cântăreaţă americană – 85 de ani

– 1940: S-a născut Isai Cârmu, pictor, grafician şi portretist din Rep. Moldova (m. 2015) – 85 de ani

– 1944: S-a născut sociologul şi profesorul german Ulrich Beck, autorul teoriei „societăţii riscului” (m. 2015)

– 1951: S-a născut Frank Anthony Wilczek, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 2004, împreună cu David Gross și David Politzer, pentru descoperirea libertății asimptotice în teoria interacțiunii tari

– 1953: S-a născut Mike Oldfield (Michael Gordon Oldfield), compozitor şi muzician poli-instrumentist britanic

– 1967: A murit pictorul american Edward Hopper (n. 1882)

– 1987: S-a născut tenismenul britanic Sir Andy (Andrew) Murray, fost lider ATP, de două ori campion olimpic, campion al Cupei Davis și câștigător al mai multor turnee de Grand Slam

– 1989: A murit Johnny Green (nume complet: John Waldo Green) compozitor, dirijor și pianist american (n. 1908)

– 1995: A murit Eric Porter, actor englez (n. 1928) – 30 de ani

– 2012: A murit scriitorul şi diplomatul mexican Carlos Fuentes (n. 1928, în Panama)

– 2013: A murit tenorul franco-australian Albert Lance (numele real: Lancelot Albert Ingram) (n. 1925)

– 2016: A murit astrofizicianul francez André Brahic; a descoperit inelele planetei Neptun; cunoscut pentru pasiunea sa de a populariza ştiinţele (n. 1942)

– 2020: A murit actorul american Fred Willard (nume complet: Frederick Charles Willard Jr.), unul dintre cei mai prolifici comedianți de la Hollywood, cunoscut pentru abilităţile sale de improvizaţie (n. 1939) – 5 ani

– 2020: A murit compozitorul, dirijorul şi pianistul italian Ezio Bosso (n. 1971) – 5 ani

– 2023: A murit Robert Lucas Jr., economist şi profesor universitar american; cunoscut pentru munca sa asupra fundamentelor macroeconomiei; Premiul Nobel pentru economie în 1995 (n. 1937)

Sursa: RADOR