Calendarul zilei – 14 mai

Publicat de Codrin RAITA, 14 mai 2025, 05:00 / actualizat: 19 mai 2025, 14:32

S-a întâmplat într-o zi de 14 mai

* Cu 584 de ani în urmă (1441), avea loc prima consemnare a numelui județului Teleorman, pe hrisovul dat de voievodul Vlad Dracul, fiul lui Mircea cel Bătrân, domn al Țării Românești

* Acum 229 de ani (1796) medicul britanic Edward Jenner a efectuat prima vaccinare antivariolică reuşită (după ce a descoperit modalitatea de a crea la om imunitatea faţă de variolă), punând bazele imunologiei moderne. Pentru a celebra două secole de la acest eveniment, OMS şi UNICEF au declarat anul 1996 „Anul vaccinului”

* În urmă cu 186 de ani (1839) s-a deschis, la Iaşi, Expoziţia plantelor şi florilor exotice, prima expoziţie românească de acest gen. Gazeta „Albina Românească” din 14 mai 1839, scria, cu această ocazie, următoarele rânduri: „Astăzi 14 mai, va începe în grădina domnească de la Socola expoziţia plantelor şi a florilor exotice”. Organizarea expoziţiilor agrare, industriale în Principatele române a fost impulsionată şi de expoziţiile internaţionale de la Londra din anul 1851 şi de la Paris din anul 1855 (14/26)

* Cu 177 de ani în urmă (1848), la această dată, reprezentanţii a şase publicaţii din New York s-au întâlnit pentru a discuta despre modul în care ar putea să-şi unească eforturile pentru a strânge ştiri de pe navele ce soseau în port. S-a format, astfel, o „cooperativă” de cules şi difuzat informaţii pentru presă, „Associated Press”, cel mai vechi şi mai amplu serviciu de ştiri din lume, care, în prezent, acoperă întreg mapamondul prin reţeaua sa de sateliţi

* Se marchează 155 de ani (1870) de când s-a desfășurat primul meci de rugby, din Noua Zeelandă, între Nelson Football Club și Nelson College. A fost primul meci, înregistrat oficial, care a folosit atât regulile complete de rugby, cât și mingea ovală

* Se împlinesc 125 de ani (1900) de când, între 14 mai şi 28 octombrie, s-a desfăşurat cea de-a II-a ediţie a Jocurilor Olimpice de vară de la Paris. A fost pentru prima dată când au participat și femei. A fost una dintre cele mai lungi Olimpiade din istorie, la care, însă, nu au existat festivități de deschidere și de închidere

* În urmă cu 77 de ani (1948) avea loc semnarea „actului de naştere” a Clubului Sportiv Dinamo Bucureşti (într-o clădire din Str. Lipscani), prin fuziunea echipelor Unirea Tricolor MAI cu Ciocanul Bucureşti. Din anul 1951 clubul îşi are sediul pe Şos. Ştefan cel Mare, iar numele său provine din vechiul cuvânt grecesc „dinamikos”, care înseamnă mişcare

* Tot acum 77 de ani a luat sfârşit mandatul britanic asupra Palestinei, pe baza unei rezoluţii a Adunării Generale a ONU din 29.XI.1947. Rezoluţia stipula crearea pe teritoriul Palestinei a două state: unul evreu şi altul arab. În aceeaşi zi Israelul şi-a proclamat independenţa de stat (marcarea acestui eveniment variază în fiecare an, în funcţie de calendarul religios ebraic)

* Sunt marcați 70 de ani (1955) de la semnarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între ţările socialiste europene, denumit „Tratatul de la Varşovia”, după locul unde a fost semnat. Tratatul a fost semnat de URSS şi de statele europene subordonate ei – Albania, Bulgaria, Cehoslovacia, R. D. Germană, Polonia, România şi Ungaria –  şi a intrat în vigoare la 5.VI.1955. În urma schimbărilor din Europa Centrală şi de Est  din anii 1989 şi 1990, „Tratatul de la Varşovia” şi-a încetat valabilitatea la 1.VII.1991

* Cu 57 de ani în urmă (1968), între 14 şi 18 mai, a avut loc vizita la Bucureşti a preşedintelui Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle, prima vizită după cel de-Al Doilea Război Mondial a unui şef de stat vest-european în România. În ziua de 14 mai 1968 peste două mii de oameni au salutat sosirea preşedintelui francez pe drumul de la aeroportul Băneasa până în centrul Bucureştiului. În plus, Ambasada Franţei din România estimează că un număr de aproximativ un milion de oameni l-au aclamat pe şeful statului francez în timpul deplasărilor în provincie. Cel mai important discurs rostit în timpul vizitei a fost cel din dimineaţa zilei de 15 mai. În faţa Marii Adunări Naţionale generalul Charles de Gaulle a vorbit despre prietenia istorică dintre poporul francez şi cel român. Singura întrevedere tête-à-tête între liderul francez şi Nicolae Ceauşescu a avut loc în după-amiaza zilei de 14 mai şi a decurs sub auspicii pozitive. Un alt obiectiv vizat pentru perioada vizitei în România a fost zona Craiovei, acolo unde statul francez a investit în obiectivele industriale. Cuvântarea rostită în ziua de 16 mai în Piaţa Unirii din Craiova a fost aclamată cu acelaşi entuziasm. Franţa anului 1968 a fost dominată de proteste şi demonstraţii studenţeşti, în perioada pe care preşedintele francez a petrecut-o în România izbucnind mişcări studenţeşti în Cartierul Latin, urmate de protestele sindicatelor și o grevă generală care au paralizat Franţa timp de 15 zile. În acest context, generalul Charles de Gaulle şi-a încheiat şederea în România cu trei zile mai devreme decât fusese inițial prevăzut, pe data de 18 mai

* Acum 52 de ani (1973) era lansată prima staţie spaţială americană „Skylab”, construită de NASA, de la Centrul Spaţial John F. Kennedy din Florida, SUA. A revenit pe Terra la 11 iulie 1979, aproape de Perth, Australia, răstimp în care a parcurs o distanţă totală de aproximativ 1.400.000.000 km

* Cu 44 de ani în urmă (1981), între 14 şi 22 mai, cosmonautul Dumitru Prunariu (n. 1952) devenea primul român care efectua un zbor în spaţiul cosmic, la bordul navei cosmice sovietice „Soyuz-40″. Zborul a durat 7 zile, 20 ore şi 42 minute, activitatea spaţială desfăşurându-se la bordul staţiei orbitale „Salyut-6”

* Acum 36 de ani (1989) exploratorul britanic, Robert Charles Swan (n. 1956), a atins Polul Nord, după ce, în 1986, ajunsese la Polul Sud. Este prima persoană din lume care a atins acest original „record al polilor”

* Acum 7 ani (2018) Ambasada Statelor Unite ale Americii era mutată la Ierusalim (Israel). Ambasada Statelor Unite ale Americii la Ierusalim este misiunea diplomatică a Statelor Unite ale Americii în statul Israel, situată în cartierul Talpiot din Ierusalim. La mijlocul lunii octombrie 2018, secretarul de stat al Statelor Unite, Mike Pompeo, a anunțat că ambasada din Ierusalim va fuziona cu Consulatul General al SUA la Ierusalim într-o singură misiune. Ambasada s-a deschis în spațiul din Ierusalim pe 14 mai 2018, la cea de-a 70-a aniversare gregoriană de la crearea statului modern Israel, fiind mutată de la locul său anterior din Tel Aviv de către Administrația Trump. Mutarea a survenit la 23 de ani de la adoptarea Actului Ambasadei Ierusalimului din 23 octombrie 1995, care a stabilit ca termen limită de 31 mai 1999 pentru mutare, administrațiile Clinton, Bush și Obama amânând mișcarea. Decizia de a muta ambasada SUA în această zonă echivalează cu recunoașterea de către SUA a suveranității israeliene asupra pământului pe care l-au capturat în Războiul de șase zile din 1967

* Se marchează 5 ani (2020) de când, la această dată, ora 24:00, a expirat Starea de Urgenţă instituită la nivel naţional prin Decretul nr. 195/2020 al Preşedintelui României, începând cu data de 16 martie 2020, şi prelungită la 15 aprilie, pentru încă 30 de zile, prin Decretul nr. 240/2020 al Preşedintelui Klaus Iohannis (2014-2025), în contextul pandemiei de coronavirus. Starea de urgenţă decretată în data de 16 martie a cuprins măsuri de primă urgenţă cu aplicabilitate directă vizând domeniile ordine publică, economic, al sănătăţii, muncii şi protecţiei sociale, justiţie şi afaceri externe, precum şi măsuri de primă urgenţă cu aplicabilitate graduală. Ulterior, România s-a aflat în stare de alertă timp de 2 ani, până la data de 9 martie 2022, când și aceasta a fost ridicată

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Naţională de Cinstire a Martirilor din Temniţele comuniste”, instituită prin Legea nr. 127/30.V.2017; în noaptea de 14/15 mai 1948 a început o amplă operaţiune de arestare, desfăşurată de autorităţile represive comuniste, în cooperare cu serviciile secrete ale ocupantului sovietic, care viza Mişcarea Legionară, studenţimea, organizaţiile subversive (regimului comunist), dar şi Biserica, cultele religioase şi partidele politice; arestările au continuat pe tot parcursul anului 1948, când peste 10.000 de oameni au fost aduşi în aresturile miliţiei şi securităţii, apoi la anchete, condamnaţi şi aruncaţi în închisori, unde au pătimit asemenea primilor creştini. NOTA 1: Prin Legea nr. 198/7.XI.2011 au fost stabilite anterior „Ziua comemorării victimelor fascismului şi comunismului” pe 23 august şi „Ziua memoriei victimelor comunismului în România” pe 21 decembrie. NOTA 2: Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat anul 2025 ca „Anul comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul al XX-lea”

– „Ziua Solidarității și Prieteniei dintre România și Statul Israel”, stabilită prin Legea 86/9.IV.2024, coincide cu ziua creării Statului Israel, în anul 1948. România este printre primele ţări care au recunoscut Statul Israel şi singura din fostul bloc comunist care nu a întrerupt niciodată aceste relaţii, indiferent cât de mari au fost tensiunile internaţionale şi provocările diplomatice

– „Ziua Dreptului Internaţional Umanitar”, marcată din 2014, la propunerea Comisiei Naţionale de Drept Internaţional Umanitar; 14 mai 1954 reprezintă data la care România a ratificat Convenţiile de la Geneva din 12 august 1949, care reglementează, în principal, Dreptul internaţional umanitar, completate de cele două Protocoale adiţionale semnate în 1977 referitoare la protecţia victimelor conflictelor armate. Instituirea acestei zile reprezintă o confirmare a ataşamentului României faţă de valorile dreptului internaţional umanitar

– „Ziua judeţului Teleorman”, stabilită în anul 2019 de Consiliul Judeţean Teleorman, pentru a marca simbolic prima atestare documentară cunoscută sub această denumire a judeţului Teleorman, care datează din 14 mai 1441. Numele a fost precizat într-un act dat la Târgoviște, capitala Țării Românești, denumit „Hrisovul lui Vlad Dracul Voievod” (Vlad Dracul, 1392-1447, este fiu al lui Mircea cel Bătrân și tatăl lui Vlad Țepeș) prin care se face referire la Mănăstirea Glavacioc prin care i se întărea o ocină (pământ moștenit cu drept ereditar) pe Neajlov și altele în Butești și „Mircești ot Teleorman”. Localitatea din urmă este satul Comoara din comuna Drăgănești Vlașca, situat azi pe teritoriul modern al județului. Denumirea de Teleorman provine de la cuvântul Deliorman („deli” = nebun, „orman” = pădure) și înseamnă pădure nebună (cu sensul de pădure deasă). Se spune că în zona de sud a țării era o pădure foarte întinsă

– 1742: A murit Radu Tempea II, protopop al românilor ortodocşi braşoveni, autor al cronicii româneşti „Istoria besearicei Şcheailor Braşovului” (n. 1691)

– 1812: S-a născut Costache Negri, om politic (militant paşoptist şi unionist), diplomat şi scriitor (m. 1876)

– 1848: S-a născut (la Budapesta) Bonifaciu Florescu, critic și istoric literar, publicist, editor, poet, traducător și profesor; fiul nelegitim al lui Nicolae Bălcescu (m. 1899)

– 1870: S-a născut medicul Ernest Juvara, anatomist şi chirurg (contribuţii remarcabile mai ales în domeniul ortopediei); creator de şcoală chirurgicală la Iaşi (m. 1933) – 155 de ani

– 1871: S-a născut Caton Theodorian, dramaturg, prozator şi traducător (din literatura franceză) (m. 1939)

– 1901: S-a născut Alexandru Brătăşanu, pictor şi scenograf, personalitate proeminentă a teatrului românesc (m. 1970)

– 1914: S-a născut folcloristul, etnomuzicologul, dirijorul şi profesorul Tiberiu Alexandru; creatorul organologiei muzicale populare moderne româneşti (m. 1997)

– 1923: A murit Jacques Menachem Elias, proprietar şi bancher evreu din România; după moartea sa, întreaga avere a rămas Academiei Române, cu condiţia înfiinţării „unei fundaţii de cultură naţională şi de asistenţă publică”, cu sediul în Bucureşti, care să poarte numele tatălui său, Menahem H. Elias (Fundaţia a fost întemeiată în 1925); membru post-mortem al Academiei Române din 1993 (n. 1844)

– 1927: A murit Grigore Cerchez, arhitect și profesor; susţinător al curentului de afirmare a specificului naţional în arhitectură; cea mai cunoscută lucrare a sa este sediul Şcolii de Arhitectură (actualmente Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”) din Capitală; dintre lucrările lui mai fac parte: Reşedinţa Regală de pe Bulevardul Kiseleff nr. 13-15, Palatul Cantacuzino din Buşteni, Teatrul Comedia de pe Calea Victoriei (actualul Teatru Odeon) precum şi o aripă nouă a Palatului Cotroceni (n. 1850)

– 1929: S-a născut arheologul Florea Mogoşanu, preocupat de problemele paleoliticului (m. 1986)

– 1933: S-a născut jurnalistul Florin Brătescu; din 1957 a fost crainic la Radiodifuziunea Română; în 1960 a devenit primul crainic-prezentator al Televiziunii naţionale şi, apoi, realizatorul uneia dintre cele mai apreciate şi longevive emisiuni a TVR, „Reflector”; s-a numărat printre fondatorii postului comercial de televiziune „Antena 1” şi ai postului de radio „Romantic FM” (m. 2024)

– 1934: S-a născut Anatol Ciobanu, filolog şi profesor din Republica Moldova; reprezentant de seamă al lingvisticii române, a militat pentru ca limba neamului să-şi recapete denumirea ei firească, să devină limbă oficială a statului (m. 2016)

– 1945: A murit istoricul şi filologul Gheorghe Popa-Lisseanu; a înzestrat istoriografia românească cu un adevărat corpus de surse narative – autori clasici şi texte privind epoca migraţiilor şi a începuturilor societăţii medievale în spaţiul carpato-dunărean; membru corespondent al Academiei Române din 1919 (n. 1866) – 80 de ani

– 1956: S-a născut poeta Domniţa Petri

– 1957: A murit Camil Petrescu, prozator, dramaturg, cronicar dramatic, regizor, poet, eseist, filosof și gazetar; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1894)

– 1980: A murit compozitoarea şi pianista Hilda Jerea (n. 1916) – 45 de ani

– 1988: A murit agrozootehnicianul Emil Alexandru Negruţiu; lucrări de genetică şi ameliorare a animalelor domestice; în 1965, împreună cu Petre S. Aurelian (n. 1833 – m. 1909), a înfiinţat, în cadrul Institutului Agronomic din Cluj, primul laborator de cercetări de genetică cantitativă şi a populaţiilor de animale din România; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (n. 1911)

– 1992: A murit actriţa Victoria Mierlescu (n. 1905). NOTĂ: Victoria Mierlescu a fost primul actor invitat la microfonul Radiodifuziunii Române; la 4.XI.1928 (la doar câteva zile de la emisia inaugurală a Radioului românesc) actriţa a susţinut un recital de poezie

– 2002: A murit poeta Florica Mitroi (n. 1944)

– 2011: A murit Gheorghe Mihăilă, lingvist şi istoric literar; lucrări privind raporturile lingvistice şi literare româno-slave, cultura şi literatura română veche; membru titular al Academiei Române din 2004 (n. 1930)

– 2016: A murit filologul, lingvistul, istoricul literar şi editorul Neculai Alexandru Ursu; membru corespondent al Academiei Române din 2013 (n. 1926)

– 2017: A murit Tatiana Iekel, actriţă a Teatrului Mic din Bucureşti, unde a jucat peste 70 de roluri; prima soţie a actorului Florin Piersic şi mama actorului Florin Piersic Jr. (n. 1932)

– 2018: A murit chimistul Ștefan Manea, unul dintre marile repere ale cercetării românești în domeniul plantelor medicinale și aromatice; a fondat, în 1990, compania de produse homeopate, fitoterapeutice și galenice HOFIGAL; a avut peste 121 de brevete de invenții, toate fiind transformate în remedii naturale (n. 1937)

– 2023: A murit Ana Hompot, poetă, scriitoare, publicistă și profesoară; deși lipsită de vedere din copilărie, a urmat Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (1976-1980), a fost profesoară de limba și literatura română în cadrul Liceului pentru Deficienți de Vedere din Cluj (1980-2010), a fost președinta Comisiei Naționale de Femei a Asociației Nevăzătorilor din România; a colaborat la Radio Cluj, alături de scriitorul Ion Podosu, între 2006-2013, în realizarea emisiunii Asociației nevăzătorilor „Cuvântul care înflorește”; în perioada comunistă a publicat, sub pseudonimul Ștefania Gorun, un grupaj de poeme în revista Agora, care apărea la Philadelphia, poeme ce au fost difuzate de Radio Vocea Americii și de BBC în limba română; în ultimii ani ai regimului comunist, a reprezentat o voce aparte în lupta pentru libertate, vocea și figura ei regăsindu-se la Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței (n. 1955)

– 2023: A murit pictorul Ion Mihalache; a realizat lucrări de artă murală și pictură religioasă în mai multe Biserici din județele Bacău, Argeș, Vaslui, Vâlcea, Giurgiu și București (n. 1964)

EVENIMENTE EXTERNE

– Luxemburg: Miniștrii afacerilor externe ai celor 46 de state membre ale Consiliului Europei își vor desfășura sesiunea anuală. Punctele de pe ordinea de zi vor include rolul Organizației în noul context geopolitic ca gardian al securității democratice, în special acțiunea sa în sprijinul Ucrainei și al Noului Pact Democratic pentru Europa, precum și activitatea Consiliului Europei în domeniul mediului – în continuarea Declarației de la Reykjavík (adoptată la Summitul șefilor de stat și de guvern din 2023). Miniștrii vor discuta, de asemenea, despre cooperarea dintre Consiliul Europei și Uniunea Europeană

• Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, va prezenta primul său Raport anual 2025 în cadrul reuniunii ministeriale, intitulat „Către un nou Pact Democratic”, care coincide cu cea de-a 75-a aniversare a Convenției Europene a Drepturilor Omului. În contextul actual al crizelor multiple, raportul său solicită reorientarea acțiunii Consiliului Europei asupra securității democratice
• La finalul reuniunii, Luxemburgul va preda Președinția Comitetului de Miniștri Maltei. Viceprim-ministrul și ministrul Afacerilor Externe și Comerțului Exterior, Xavier Bettel, va prezenta o analiză a președinției luxemburgheze. Viceprim-ministrul și ministrul afacerilor externe și turismului din Malta, Ian Borg, va descrie prioritățile președinției malteze pentru următoarele șase luni

-Bruxelles: Comisia Europeană votează impunerea de taxe vamale pentru îngrășămintele rusești ieftine

– Jakarta: Prim-ministrul australian recent reales, Anthony Albanese, va vizita Indonezia pentru a sublinia o relație bilaterală esențială

– Antalya, Turcia: Reuniunea informală a miniștrilor de externe ai NATO (14 – 15 mai)

– Varșovia: A 70-a aniversare a Pactului de la Varșovia, o alianță militară între țările comuniste din Europa de Est și Uniunea Sovietică

– Quito: Noul Congres al Ecuadorului își alege autoritățile înainte de ceremonia de inaugurare a președintelui

– Oviedo, Spania: Premiul Prințesa de Asturia pentru Literatură

– Nouakchott, Mauritania: Decizia în apelul fostului președinte Mohamed Ould Abdel Aziz

– Paris: Publicarea raportului lunar al OPEC – Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol

– Tokyo: Sony – rezultate financiare pentru anul fiscal eșalonat 2024-2025

– Paris: Ubisoft – rezultate financiare pentru anul fiscal eșalonat 2024-2025

– Roma: Fotbal – Finala Cupei Italiei

Aniversări – Comemorări

– 1610: A murit (asasinat) Henric al IV-lea de Navarre, rege al Franţei (1589-1610), întemeietorul dinastiei de Bourbon; prin „Edictul de la Nantes” (1598), garantând protestanţilor hughenoţi drepturi egale cu cele acordate catolicilor, a pus capăt, pentru un timp, conflictelor religioase în Franţa; ajutat de hughenoţi, a consolidat absolutismul monarhic, a dezvoltat industria, comerţul şi agricultura (n. 1553) – 415 ani

– 1686, 14/24: S-a născut fizicianul german Gabriel Daniel Fahrenheit; unul dintre fondatorii termometriei; a inventat termometrele cu alcool (1709) şi mercur (1714); a inventat scara termometrică ce-i poartă numele, utilizată în ţările anglo-saxone (m. 1736)

– 1727: La această dată a fost botezat Thomas Gainsborough, unul dintre cei mai faimoşi pictori portretişti şi peisagişti britanici ai secolului al XVIII-lea (m. 1788)

– 1771: S-a născut Robert Owen, reformator social şi filantrop englez; a încercat să înfiinţeze în Marea Britanie şi apoi în SUA comunităţi cooperatiste, dar acestea au eşuat (m. 1858)

– 1832: S-a născut Rudolf Lipschitz, matematician german; cunoscut mai ales pentru condiția de continuitate din analiza matematică ce îi poartă numele (m. 1903)

– 1880: S-a născut jurnalistul financiar american Bertie Charles Forbes, fondator al cunoscutei publicaţii „Forbes Magazine” (1917) (m. 1954) – 145 de ani

– 1885: S-a născut Otto Klemperer, dirijor şi compozitor german (m. 1973) – 140 de ani

– 1912: A murit dramaturgul suedez August Strindberg (n. 1849)

– 1924: S-a născut actorul şi regizorul francez Marcel Cuvelier; a colaborat cu dramaturgul Eugène Ionesco (m. 2015)

– 1931: S-a născut pianistul și profesorul german Aloys Kontarsky (m. 2017)

– 1943: S-a născut muzicianul şi compozitorul scoţian Jack Bruce (nume real: John Simon Asher Bruce); solist şi basist al trupei rock britanice „Cream” (m. 2014)

– 1943: A murit Henri La Fontaine, avocat belgian, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în anul 1913 (n. 1854)

– 1944: S-a născut regizorul, producătorul şi scenaristul american de film George Lucas (nume complet: George Walton Lucas, Jr.), creatorul seriilor de filme „Star Wars”

– 1947: S-a născut Anne Wiazemsky, actriţă, realizatoare de filme documentare şi romancieră franceză; nepoata scriitorului François Mauriac şi fosta soţie a regizorului Jean-Luc Godard (m. 2017)

– 1950: S-a născut actorul american Mark Blum (m. 2020) – 75 de ani

– 1952: S-a născut Robert Lee Zemeckis, regizor, producător de film şi scenarist american; distins cu Premiul Oscar, în anul 1995, pentru filmul „Forrest Gump”

– 1954: S-a născut Sir Peter John Ratcliffe, medic, biolog și profesor universitar britanic, specializat în nefrologie; cunoscut pentru cercetările sale asupra reacțiilor celulare la hipoxie; Premiul Nobel  pentru fiziologie sau medicină pe 2019, împreună cu William Kaelin (SUA) și Gregg Semenze (SUA), pentru cercetări despre adaptarea celulelor la niveluri variabile de oxigen în interiorul organismului, deschizând perspective promiţătoare pentru tratarea cancerului şi a anemiei

– 1969: S-a născut actriţa australiană Cate Blanchett (Catherine Élise Blanchett)

– 1984: S-a născut Mark Zuckerberg, programator american și antreprenor în domeniul internetului; co-fondator (la 4.II.2004) și manager general al rețelei de socializare Facebook

– 1987: A murit actriţa americană de film Rita Hayworth (n. 1918)

– 1995: A murit biochimistul american Christian Boehmer Anfinsen; contribuţii fundamentale în chimia enzimelor; Premiul Nobel pentru chimie în anul 1972, împreună cu compatrioţii săi Stanford Moore şi William Howard Stein (n. 1916) – 30 de ani

– 1998: A murit scriitoarea americană Marjory Stoneman Douglas, cunoscută militantă pentru mediul încojurător (n. 1890)

– 1998: A murit Frank Sinatra, cântăreţ şi actor american de film (n. 1915)

– 2015: A murit B.B. King (nume la naştere: Riley B. King), cântăreţ, compozitor şi chitarist afro-american; considerat „regele blues-ului”; în cei 62 de ani de activitate, a susținut peste 15.000 de concerte pe plan internațional, clasându-se pe poziția cu numărul trei în clasamentul celor mai buni chitariști din istoria modernă, ierarhie întocmită de revista Rolling Stone; a câștigat 15 premii Grammy (n. 1925) – 10 ani

– 2018: A murit Tom Wolfe (nume complet: Thomas Kennerly Wolfe Jr.), romancier, eseist, scenarist și jurnalist american; unul dintre iniţiatorii mişcării „Noul jurnalism” (n. 1930)

– 2018: A murit creatorul belgian de bandă desenată William Vance (nume real: William Van Cutsem); a devenit cunoscut datorită seriei-cult de aventuri „XIII”, realizată împreună cu Jean Van Hamme (n. 1935)

– 2019: A murit Tim Conway (nume complet: Thomas Daniel Conway), actor, comediant, scriitor și regizor american; cunoscut pentru scheciurile din emisiunea de divertisment „The Carol Burnett Show” (n. 1933)

– 2021: A murit Raimund Hoghe, coregraf, dansator, realizator de film, jurnalist și scriitor german (n. 1949)

– 2023: A murit Regīna Razuma (născută Regīna Vesere) balerină și actriță letonă de teatru și film (n. 1951)

Sursa: RADOR