Calendarul zilei – 11 mai

Publicat de Codrin RAITA, 11 mai 2025, 05:00 / actualizat: 12 mai 2025, 15:25

S-a întâmplat într-o zi de 11 mai

* Sunt marcați 1695 de ani în urmă (330) de la inaugurarea solemnă a oraşului Constantinopol (astăzi Istanbul). A fost fondat de împăratul Constantin cel Mare pe locul vechii colonii greceşti Byzantion (Bizanț, ce data din secolul al VII-lea î. Hr.). Împăratul a stabilit aici noua capitală a Imperiului Roman. Numele acestei noi capitale a fost inițial Nova Roma (Noua Romă), dar ulterior s-a încetățenit numele Konstantinoúpolis („orașul lui Constantin”)

* Cu 241 de ani în urmă (1784) limba germană era declarată limbă oficială în administraţia de stat a Transilvaniei, în locul limbii latine

* În urmă cu 148 de ani (1877), în urma proclamării independenţei de stat a României (9/21.V.1877), Guvernul anula plata tributului către Turcia (914.000 lei) şi punea suma la dispoziţia Ministerului de Război (11/23)

* Acum 139 de ani (1886) avea loc inaugurarea, în faţa Universităţii din Bucureşti, a statuii cărturarului iluminist Gheorghe Lazăr. Statuia, care îl reprezintă pe Gheorghe Lazăr în picioare, în vestimentație românească de inspirație orientală, specifică epocii în care a trăit, cu o pelerină pe umeri și ținând o carte deschisă în mâini, a fost executată de sculptorul Ion Georgescu din marmură

* În urmă cu 114 ani (1911) o echipă de sportivi români a participat la concursul internaţional de gimnastică de la Torino (până la 14/27.V), cucerind medalii de argint, aceasta fiind prima participare pe plan internaţional a unei echipe româneşti (11/24)

* Cu 102 ani în urmă (1923) Ministerul de Război din România a publicat „Programul ceremoniei înhumării ostaşului necunoscut”, broşură în care s-a propus omagierea eroilor neamului în ziua de „Înălţarea Domnului”. Această zi a fost marcată până în 1947 şi a fost reluată după Revoluţia anticomunistă din decembrie 1989. La data de 14 mai 1923, după încheierea Te Deum-ului religios în Biserica „Buna Vestire” din Mărăşeşti, elevul Amilcar Săndulescu a ales Eroul (Ostaşul) Necunoscut, oprindu-se în dreptul sicriului nr.4, pe care a pus mâna, exprimându-se cu cuvintele: „Acesta este tatăl meu”. În ziua de 17 mai, fiind ziua Înălţării Domnului Iisus Hristos, înscrisă în calendarul Creştin Ortodox, pe întreg teritoriul ţării se serba Ziua Eroilor. Dis-de-dimineaţă, un public numeros a umplut străzile capitalei, îndreptându-se spre Biserica „Mihai Vodă”, pentru a însoţi cortegiul cu Eroul Necunoscut spre locul de veci din Parcul „Carol I”

* Acum 94 de ani (1931) avea loc semnarea, la Bucureşti, a Convenţiei militare a Micii Înţelegeri (cunoscută şi sub numele de Mica Antantă), cu participarea şefilor de Stat Major, pentru a contracara creşterea activităţii revizioniste a Germaniei, Italiei şi Ungariei. Mica Înţelegere a fost o organizaţie de securitate regională defensivă, alcătuită din România, Cehoslovacia şi Iugoslavia prin convenţii bilaterale de alianţe între Cehoslovacia-Iugoslavia (14.VIII.1920), România-Cehoslovacia (23.IV.1921) şi România-Iugoslavia (7.VI.1921). Avea ca obiectiv menţinerea şi apărarea statu-quo-ului teritorial stabilit prin tratatele încheiate în urma Primului Război Mondial (şi-a încetat activitatea în 1938)

* Cu 86 de ani în urmă (1939) avea loc semnarea unui acord economic româno-englez, care prevedea dezvoltarea schimbului de mărfuri, crearea de organizaţii comerciale engleze în România, înfiinţarea de zone libere în porturile româneşti etc.

* Acum 76 de ani (1949) a apărut primul post de radioficare din România, în clădirea liceului „Aurel Vlaicu” din Bucureşti (câteva zile mai târziu, la 20 mai, a apărut un decret privind organizarea radioficării în Republica Populară Română)

* Tot cu 76 de ani în urmă (1949) Israelul a fost primit în Organizaţia Naţiunilor Unite. La 14.V.1948 a luat sfârşit mandatul britanic asupra Palestinei, pe baza unei rezoluţii a Adunării Generale a ONU din 29.XI.1947. Rezoluţia stipula crearea pe teritoriul Palestinei a două state: unul evreu şi altul arab. În aceeaşi zi Israelul şi-a proclamat independenţa de stat, marcarea acestui eveniment variind în fiecare an, în funcţie de calendarul religios ebraic

* Se împlinesc 75 de ani (1950) de când a avut loc, la Théâtre des Noctambules din Paris, premiera absolută a piesei „Cântăreaţa cheală”, de Eugène Ionesco, în regia lui Nicolas Bataille

* Acum 69 de ani (1956) România şi-a reluat locul în cadrul Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM), al cărei membru a fost de la întemeierea sa. Creată la 11.IV.1919, OIM este o instituţie autonomă pe lângă Liga Naţiunilor. Din 1946 a devenit instituţie specializată a ONU, cu sediul la Geneva. Între anii 1946 şi 1956 România nu a mai participat, însă, la lucrările OIM

* Sunt marcați 35 de ani (1990) de când Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională (CPUN) şi-a încetat activitatea, în perspectiva alegerilor generale de la 20 mai (acelaşi an). CPUN a fost constituit la 9.II.1990 prin restructurarea CFSN (Consiliul Frontului Salvării Naţionale) şi a avut atribuţiile unui organ legislativ (un prim Parlament provizoriu al României postdecembriste) înaintea alegerilor din 20 mai. CPUN era compus din 241 de membri – 105 reprezentanţi ai partidelor şi formaţiunilor politice nou create, 106 ai CFSN, 27 ai uniunilor minorităţilor naţionale şi 3 reprezentanţi ai Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România

* În urmă cu 34 de ani (1991) a fost semnat, la Bucureşti, Acordul între guvernele României şi Ungariei privind stabilirea regimului de „Cer Deschis” între cele două ţări. A fost primul tratat de acest gen din Europa. Textul, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 252 din 17 decembrie 1991, a intrat în vigoare de la 17 decembrie 1991 până la 31 decembrie 2001, fiind abrogat prin Ordin 2483/2016

* Se împlinesc 30 de ani (1995) de când comunitatea internaţională a hotărât, la New York, prelungirea, pe termen nelimitat și fără condiții, a Tratatului de Neproliferare Nucleară (TNT). Tratatul, deschis spre semnare la 1.VII.1968, a intrat în vigoare la 5.III.1970. Tratatul a fost propus de Irlanda, iar Finlanda a fost prima țară care l-a semnat

* Cu 14 ani în urmă (2011) era adoptată de către Consiliul Europei Convenția de la Istanbul privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, care are ca scop prevenirea violenței, protecția victimelor și trimiterea în judecată a infractorilor. Convenția de la Istanbul sau Convenția Internațională pentru Combaterea Violenței împotriva Femeii și a Violenței Domestice stabilește că tolerarea și nepedepsirea unor acte de violență împotriva femeilor precum violul, violența domestică, hărțuirea sexuală, căsătoriile forțate sau sterilizarea forțată constituie încălcări ale drepturilor omului și forme de discriminare pe criteriul de gen. Femeile au dreptul de a trăi în siguranță atât în spațiul public cât și în cel privat, pe stradă sau la serviciu, cât și acasă. Tratatul a intrat în vigoare pe 1 august 2014. România a semnat Convenția de la Istanbul în iunie 2014, și a ratificat-o în data de 23 martie 2016, Convenția intrând în vigoare în septembrie 2016. În martie 2019, 46 state au semnat-o și 34 de state (Albania, Andora, Austria, Belgia, Bosnia-Herțegovina, Cipru, Croația, Danemarca, Finlanda, Elveția, Estonia, Franța, Georgia, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Islanda, Luxemburg, Macedonia, Malta, Monaco, Muntenegru, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, România, San Marino, Serbia, Slovenia, Spania, Suedia) au ratificat-o. Este primul tratat internațional care conține o definiție a genului, ceea ce înseamnă că acum se recunoaște faptul că femeile și bărbații nu sunt doar diferențiați din punct de vedere biologic, dar că există o categorie a genului, definită social, care le conferă femeilor și bărbaților roluri și comportamente specifice

Aniversări – Comemorări

– Duminica Bunului Păstor – Duminica a 4-a a Paştelui (Calendarul Romano-Catolic 2025)

– „Ziua Naţională a Portului Tradiţional din România”, sărbătorită în a doua duminică din mai; cu prilejul acestei zile se organizează activităţi sociale, spectacole şi concursuri cultural-artistice, prin care se evidenţiază valorile inestimabile pe care le reprezintă costumele tradiţionale specifice fiecărei zone, şi se difuzează, prin mijloacele de informare în masă, materiale ce vizează domeniile de interes ale tezaurizării patrimoniului cultural material şi ale patrimoniului cultural imaterial la nivel naţional

– „Ziua Adolescenţilor” în România (marcată în cea de a doua duminică a lunii mai, pe baza Legii 197/17.XI.1997) (Monitorul Oficial al României 331/26.XI.1997). NOTĂ: La 2 mai se marchează „Ziua naţională a tineretului” în România, instituită prin Legea 425/25.X.2004

– „Ziua Tatălui”, marcată în România în a doua duminică a lunii mai, începând cu 2010 (- 15 ani), pe baza Legii 319/2009. NOTĂ: În prima duminică a lunii mai se sărbătoreşte „Ziua mamei” (în 2025, la 4 mai); cele două zile sunt marcate ca sărbători începând cu anul 2010, pe baza Legii 319/2009, ca urmare a unei iniţiative a Alianţei Antidiscriminare a Tuturor Tăticilor/TATA şi a unui grup de parlamentari

– 1845: A murit Carl Filtsch, „copilul minune” al muzicii secolului al XIX-lea; elevul preferat al lui Frédéric Chopin (n. 1830, la Sebeș) – 180 de ani

– 1849: A murit (executat, după ce fusese condamnat la moarte de un tribunal militar maghiar) pastorul Stefan Ludwig Roth, istoric şi gânditor german din Transilvania; participant la Revoluţia de la 1848-1849, a susţinut cauza românilor transilvăneni (n. 1796)

– 1899, 11/23: S-a născut arhitectul George Matei Cantacuzino, figură proeminentă a arhitecturii româneşti interbelice; cunoscut şi ca pictor, eseist, estetician şi memorialist (m. 1960). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români A-C (1995) menționează ca dată a naşterii doar stilul nou, 23.V.1899

– 1903: S-a născut prozatorul şi publicistul Virgil Birou, preşedinte al Societăţii Scriitorilor Români din Banat între anii 1941 şi 1944; animator al vieţii culturale bănăţene (a organizat, de exemplu, în 1941, prima expoziţie a cărţii, artelor plastice şi grafice din Banat) (m. 1968)

– 1905: S-a născut biologul Vasile Jitariu; rezultatele cercetărilor sale, în domeniul fiziologiei umane sau animale, sunt adunate în peste 120 de lucrări şi studii; de numele său se leagă introducerea în biologie a conceptului de „biocuantă”; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1989) – 120 de ani

– 1913: S-a născut (la Cernăuţi, azi în Ucraina) actriţa şi profesoara Beate Fredanov (m. 1997)

– 1914: S-a născut Aurora Gruescu, prima femeie inginer silvic din țară și din lume; prima româncă intrată în Cartea Recordurilor (m. 2005)

– 1921: S-a născut compozitoarea, pianista şi profesoara Elise Popovici (m. 2011)

– 1924: S-a născut Aurel Gurghianu, poet şi publicist (m. 1987)

– 1925: S-a născut Ioan Kunst-Ghermănescu, antrenor de handbal și professor; unul din ctitorii handbalului românesc (m. 1997) – 100 de ani

– 1926: S-a născut agronomul şi profesorul Valeriu D. Cotea, unul dintre cei mai mari specialişti din România în domeniul viticulturii şi oeologiei; creatorul şcolii moderne româneşti de oenologie; timp de peste 25 de ani a reprezentat România la Oficiul Internaţional al Viei şi Vinului cu sediul la Paris; membru titular al Academiei Române din 1993 (m. 2016)

– 1926: S-a născut inginerul şi profesorul Horia Colan; specialist în domeniul metalurgiei, s-a ocupat mai ales de ştiinţa materialelor, metalografie, difuzia în metale, tratamente termice, metalurgia pulberilor, istoria ştiinţei şi tehnicii; inventator în domeniul metalurgiei pulberilor; membru titular al Academiei Române din 2010 (m. 2017)

– 1927: S-a născut regizorul de teatru Constantin Dinischiotu; între anii 1977 şi 1994 a lucrat ca regizor artistic la Radioteleviziunea Română (m. 2008)

– 1931: S-a născut prozatorul Laurenţiu Cerneţ (numele de naştere: Laurenţiu Mircea Bobleanţă) (m. 2008)

– 1933: S-a născut Mihai Iacob, regizor de film şi scenarist; stabilit din 1971 în SUA (m. 2009)

– 1934: A murit Lazăr Şăineanu (pseudonimul lui Lazar Schein), lingvist şi folclorist, stabilit în Franţa în anul 1901; lucrări despre limba şi folclorul român; elev remarcabil al lui Hasdeu, a preluat de la acesta, în primul rând, ideea bazei comparatiste a oricărei cercetări filologice (n. 1859)

– 1935: S-a născut actriţa Rodica Sanda Ţuţuianu; a jucat pe scena Teatrului Nottara 30 de ani, în numeroase piese de teatru radiofonic şi teatru TV; timp de peste 20 de ani a prezentat emisiunea matinală de duminică „Radio Magazinul Femeilor” (m. 2016) – 90 de ani

– 1940: S-a născut (la Hotin, azi în Ucraina) graficianul și pictorul Victor Vladimir Ciobanu – 85 de ani

– 1940: S-a născut Gheorghe Istrate, poet şi publicist (m. 2017) – 85 de ani

– 1941: S-a născut Crişu Dascălu, lingvist, poet, critic literar, publicist şi profesor

– 1946: S-a născut oboistul şi dirijorul Radu Chişu (m. 1989)

– 1954: S-a născut sculptorul Aurel-Silviu Cucu

– 1958: A murit Ion Breazu, istoric şi critic literar; cercetări privind fenomenul literar regional (Transilvania), relaţiile culturale şi politice franco-române („Edgar Quinet et les Roumains”), studii de literatură comparată (n. 1901)

– 1963: S-a născut Cornel Mihalache, jurnalist și regizor de film documentar

– 1964: S-a născut Eugen Ovidiu Chirovici, economist, scriitor și jurnalist; a fost Mare Maestru al Marii Loji Naționale din România în perioada 2003-2010

– 1980: A murit Vida Géza, sculptor maghiar din România; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (n. 1913) – 45 de ani

– 1989: A murit sculptorul Naum Corcescu (n. 1922)

– 1990: A murit dramaturgul Theodor Mănescu (n. 1930) – 35 de ani

– 1995: A murit George Uscătescu, filosof, estetician şi sociolog român stabilit în Spania (din 1944); membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1991) (n. 1919) – 30 de ani

– 2010: A murit, la Paris, Imre Tóth, filosof și filolog român de origine maghiară (n. 1921, la Satu Mare) – 15 ani

– 2010: A murit inginerul Radu Voinea; specialist în mecanica teoretică, teoria mecanismelor, stabilitate elastică şi dinamica autovehiculelor şi maşinilor; membru titular al Academiei Române din 1974, preşedinte al acestui for (1984-1990) (n. 1923) – 15 ani

– 2010: A murit ÎPS Dirayr Mardichian, teolog armean, fost arhiepiscop al Bisericilor Armene din România şi Bulgaria (1960-2010) (n. 1930, la Beirut, Liban) – 15 ani

– 2011: A murit ziaristul şi scriitorul timişorean Miomir Todorov; fost profesor, redactor la Studioul de Radio din Timişoara, secţia sârbă, corector la revista „Književni život”, din 1990 revenind la Radio Timişoara. Colaborează la publicaţiile „Književni život” („Viaţa literară” – publicaţie trimestrială de literatură, singura de acest tip a sârbilor din România de astăzi), „Banatske novine” (revistă trimestrială de cultură în limba sârbă) şi „Orizont” (n. 1951)

– 2012: A murit matematicianul şi profesorul Dan Brânzei; contribuţii deosebite în topologia algebrică, fundamentele matematicii, geometria sintetică şi geometria proiectivă (n. 1942)

– 2014: A murit actriţa, regizoarea şi profesoara Margareta Pogonat (n. 1933)

EVENIMENTE EXTERNE

– Albania: Alegeri legislative

– Uruguay: Alegeri municipale și departamentale

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Mamei” este sărbătorită în cea de-a doua duminică a lunii mai, în mai multe ţări ale lumii, printre acestea numărându-se: Australia, Africa de Sud, Austria, Belgia, Bulgaria, Brazilia, Canada, China, Germania, Grecia, India, Italia, Japonia, Mexic, Olanda, Elveţia, Turcia, Ucraina şi Statele Unite ale Americii. Ziua a fost iniţiată în 1908 de Anna Jarvis în amintirea mamei sale Ann Reeves Jarvis, din statul american Virginia de Vest, care, în anii premergători Războiului Civil (1861-1865), a pus bazele unor centre („Mothers’ Day Work Clubs”) în care femeile erau iniţiate în tainele creşterii copiilor; în anul 1914 „Ziua mamei” a devenit sărbătoare oficială americană şi în scurt timp s-a bucurat de o mare popularitate. NOTĂ: „Ziua Mamei” a fost legiferată şi în România, sărbătorindu-se în prima duminică a lunii mai, începând din 2010

– „Ziua Mondială de Rugăciune pentru Vocaţii”, cea de-a 62-a ediţie, marcată anual de Biserica romano catolică în cea de a patra duminică a Paştelui, cunoscută şi sub denumirea de „Duminica Bunului Păstor” sau „Duminica Vocaţiei”. În diversitatea şi în specificul fiecărei vocaţii, personale şi ecleziale (la preoţie şi la viaţa consacrată), este vorba de a asculta, a discerne şi a trăi chemarea Domnului. Este ziua în care Biserica meditează şi se roagă pentru darul vocaţiei, pe care îl primeşte fiecare creştin

– 1686: A murit Otto Von Guericke, fizician, filosof şi om politic german; inventatorul pompei de vacum şi a teoriei vidului (n. 1602)

– 1720: S-a născut Karl Friedrich Hieronymus Freiherr von Münchhausen, nobil şi aventurier german; şi-a „câştigat” renumele de mare mincinos pentru păcălelile şi poveştile sale exagerate, fapt pentru care relatările sale au fost transpuse în colecția de povestiri “Aventurile baronului Münchausen”, scrisă de Rudolph Erich Raspe; la sfârșitul anului 1786, scriitorul german, Gottfried August Bürger, a publicat o traducere liberă și adăugită a cărții, pentru ca în 1988 să apară şi filmul cu acelaşi nume (m. 1797) – 305 ani

– 1824: S-a născut Jean-Léon Gérôme, pictor și sculptor francez (m. 1904)

– 1835: S-a născut Kārlis Baumanis, compozitor leton din Imperiul Rus; este autorul imnului naţional al Letoniei (m. 1905) – 190 de ani

– 1849: A murit (Jeanne-Françoise) Julie (Adelaide) Récamier, scriitoare franceză, faimoasă pentru salonul său literar-politic (n. 1777)

– 1849: A murit compozitorul german Otto Nicolai (n. 1810)

– 1854: S-a născut inventatorul american de origine germană Ottmar Mergenthaler; în 1884 a inventat linotipul, revoluţionând lumea tiparului şi a publicaţiilor (m. 1899)

– 1855: S-a născut compozitorul rus Anatoli Liadov (m. 1914) – 170 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii inclusiv stilul vechi, 29 aprilie 1855

– 1859: S-a născut astronomul american Frank Schlesinger (m. 1943)

– 1875: S-a născut Harriet Quimby, jurnalistă, actriţă şi scenaristă americană; prima femeie din Statele Unite care a primit un brevet de pilot şi prima femeie care a zburat singură deasupra Canalului Mânecii (m. 1912) – 150 de ani

– 1884: S-a născut (în România) soprana americană Alma Gluck (nume la naștere: Reba Fiersohn); una din cele mai faimoase artiste lirice ale lumii și prima cântăreață de operă care a reușit să vândă 1 milion de înregistrări (m. 1938)

– 1888: S-a născut Irving Berlin (nume real: Israel Baline), compozitor american de origine belaruso-evreiească, considerat unul dintre cei mai mari creatori de cântece din istoria SUA (m. 1989)

– 1889: A murit John Cadbury, întreprinzător englez în domeniul ciocolatei; brandul britanic de ciocolată Cadbury, înfiinţat de antreprenorul căruia îi poartă numele, este astăzi al doilea cel mai mare producător de dulciuri la nivel mondial, cu venituri anuale de miliarde de dolari (n. 1801)

– 1895, 11/12: S-a născut filosoful indian Jiddu Krishnamurti (m. 1986) – 130 de ani

– 1899: S-a născut Paulino Masip, scenarist, dramaturg şi romancier spaniol (m. 1963)

– 1904: S-a născut Salvador Dalí, pictor, poet, teoretician, grafician şi eseist spaniol; reprezentant de seamă al suprarealismului (m. 1989)

– 1905, 11/24: S-a născut scriitorul rus Mihail A. Şolohov; Premiul Nobel pentru Literatură în 1965 (m. 1984) – 120 de ani

– 1909: S-a născut Herbert Murrill, compozitor şi organist englez (m. 1952)

– 1914: S-a născut Haroun Tazieff, geolog francez de origine poloneză; studii şi cercetări privind mecanismele erupţiilor şi gazele vulcanice; unul dintre fondatorii Institutului Internaţional de Cercetări Vulcanologice (1948) (m. 1998)

– 1916: S-a născut scriitorul spaniol Camilo José Cela; Premiul Nobel pentru Literatură în 1989 (m. 2002)

– 1916: A murit Max Reger, compozitor, organist şi pianist german (n. 1873)

– 1918: S-a născut Richard Phillips Feynman, fizician și profesor american; principala sa contribuţie în fizică a fost elaborarea metodei integralelor de drum, care i-a permis să formuleze o teorie deopotrivă riguroasă şi intuitivă a electrodinamicii cuantice şi pentru care a primit în 1965 Premiul Nobel pentru Fizică (împreună cu Julian Schwinger şi Sin-Itiro Tomonaga); a ajutat la dezvoltarea bombei atomice; cărțile sale de fizică sunt unele din cele mai populare scrise vreodată (m. 1988)

– 1920: A murit William Dean Howells, scriitor şi critic literar american (n. 1837) – 105 ani

– 1924: S-a născut Eugene Dynkin, matematician american de origine rusă (m. 2014)

– 1924: S-a născut Antony Hewish, astrofizician britanic; contribuţii în radioastronomie, la studiul pulsarilor (pe care i-a descoperit în 1967) şi al quasarilor; Premiul Nobel pentru Fizică în 1974, împreună cu Sir Martin Ryle (tot britanic), pentru cercetările lor de radioastronautică (m. 2021)

– 1925: S-a născut Rubem Fonseca, romancier, scenarist şi critic brazilian de film (m. 2020) – 100 de ani

– 1927: A murit Juan Gris (pe numele său adevărat José Victoriano Carmelo Carlos González-Pérez), pictor şi grafician spaniol stabilit la Paris, unul dintre promotorii cubismului (n. 1887)

– 1928: S-a născut Marco Ferreri, regizor italian de film, scenarist şi scriitor (m. 1997)

– 1932: S-a născut scriitorul şi ziaristul spaniol Francisco Umbral (m. 2007)

– 1934: A murit fizicianul rus Orest Danilovici Khvolson (sau Chwolson); membru de onoare al Academiei Sovietice de Științe; remarcat pentru faptul că a fost unul dintre primii care au studiat efectul lentilelor gravitaționale (n. 1852)

– 1937: S-a născut juristul şi profesorul german Dieter Grimm, personalitate marcantă a teoriei constituţional-politice, a istoriei dreptului şi a dreptului constituţional german şi comparat

– 1938: S-a născut scriitorul şi arhitectul spaniol Joan Margarit (i Consarnau); cea mai mare parte a operei sale este scrisă în limba catalană; câștigător al Premiului Miguel de Cervantes în 2019 (m. 2021)

– 1939: S-a născut poetul şi jurnalistul palestinian Samih Al-Qasim, figură emblematică a „poeziei rezistenţei” (m. 2014)

– 1947: S-a născut Marc-Antoine Costa de Beauregard, preot ortodox, doctor în teologie și profesor francez; protopop al protopopiatului Franței, în cadrul Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale și Meridionale

– 1963: S-a născut actriţa britanică Natasha Richardson; fiica actriţei Vanessa Redgrave şi soţia actorului Liam Neeson (m. 2009, în urma unui accident de schi suferit în Canada)

– 1976: A murit Alvar Aalto (nume complet Hugo Henrik Alvar Aalto), unul dintre cei mai mari arhitecți finlandezi, urbanist și designer de mobilă; considerat, alături de Le Corbusier, Walter Gropius și Mies van der Rohe, ca unul dintre cei mai importanţi exponenţi ai modernismului (n. 1898)

– 1981: A murit Bob Marley, renumit interpret jamaican şi compozitor de muzică reggae (n. 1945)

– 1982: S-a născut Jonathan Stevens Jackson, actor, cântăreț, compozitor și scriitor american

– 2001: A murit Douglas Noël Adams, scriitor și dramaturg englez (n. 1952)

– 2002: A murit Bill Peet, desenator şi scenarist american de desene animate; a realizat, la „Studiourile Disney”, „Cărţile junglei”, „Cenuşăreasa”, „101 Dalmaţieni”, „Alice în ţara minunilor” etc. (n. 1915)

– 2019: A murit actriţa şi cântăreaţa americană Peggy Lipton; cunoscută pentru rolurile din „The Mod Squad” şi „Twin Peaks” (n. 1946)

– 2020: A murit actorul și comedianul american Jerry Stiller (n. 1927) – 5 ani

– 2021: A murit Haralambie Corbu, critic și istoric literar, doctor habilitat în filologie, profesor universitar din Republica Moldova; vicepreședinte al Academiei de Științe a Moldovei (1989-1995) (n. 1930)

– 2022: A murit (împușcată în timpul unui raid al Forțelor de Apărare din Israel) Shireen Abu Akleh, jurnalistă palestiniano-americană care a lucrat ca reporter pentru canalul în limba arabă Al Jazeera timp de 25 de ani, unul dintre cele mai proeminente nume din Orientul Mijlociu pentru reportajele sale în Teritoriile palestiniene ocupate de Israel; de-a lungul carierei, a relatat despre numeroase evenimente majore care i-au afectat pe palestinieni, analizând în același timp și politica israeliană; datorită reportajelor ei televizate a devenit cunoscută și, ca jurnalist de top în lumea arabă, a fost o sursă de inspirație pentru mulți palestinieni și arabi, în special un model pentru femeile arabe ce intenționau să urmeze o carieră în jurnalism (n. 1971)

Sursa: RADOR