Trei ani de la începerea invaziei ruse în Ucraina

Volodimir Zelenski, dispus să renunțe la funcție în schimbul încetării războiului și al aderării Ucrainei la NATO.

Publicat de Adina Sîrbu, 24 februarie 2025, 08:55

S-au împlinit trei ani de la invazia pe scară largă a Rusiei, începută la 24 februarie 2022, după ce, într-o declaraţie televizată, cu puţin timp înaintea orei 3.00 GMT, preşedintele Vladimir Putin a anunţat o „operaţiune militară specială” în Ucraina pentru a apăra separatiştii din estul ţării.

Rusia a lansat, în dimineaţa zilei de 24 februarie, o ofensivă de anvergură asupra Ucrainei, cu atacuri cu rachete asupra infrastructurii militare ucrainene, urmate de o ofensivă terestră pe mai multe fronturi.

„Operaţiunea Z” a fost un atac la scara largă pentru a cuceri oraşe-cheie, precum Kiev, Harkov, Lugansk, Donețk sau Odesa. Tancuri și alte blindate, inscripţionate cu Z, susținute de avioane de luptă şi aproape 200 de mii de soldaţi ruşi, au primit ordinul de atac de la Moscova şi au invadat Ucraina, într-o operațiune pe care Putin credea că o va încheia în câteva zile.

Ucraina a decretat legea marțială, a ordonat o mobilizare generală și a rupt relațiile diplomatice cu Rusia.

Aproape 7 milioane de ucraineni au fugit din calea bombardamentelor şi sunt şi acum refugiaţi de război, iar alți aproape 4 milioane au fost strămutaţi în alte zone ale Ucrainei.

Ieri, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a făcut apel la încetarea războiului.

„Reafirm nevoia urgentă a unui plan de pace just, durabil şi cuprinzător – unul care să susţină pe deplin suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială ale Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute internaţional”, a subliniat Guterres într-un comunicat.

Ucraina se află pe ordinea de zi a discuţiilor Consiliului de Securitate şi Adunării Generale a ONU de luni, în special un proiect de rezoluţie al administraţiei preşedintelui Donald Trump, care încearcă să pună capăt războiului cu concesii faţă de Rusia.

„La 80 de ani după încheierea celui de-al doilea război mondial, războiul din Ucraina reprezintă o ameninţare gravă nu numai la adresa păcii şi securităţii Europei, dar şi a fundamentelor şi principiilor de bază ale Naţiunilor Unite”, a adăugat Guterres în mesajul său.

Miniştrii apărării din 13 ţări europene participă luni la o reuniune prin videoconferinţă pentru a defini un răspuns coordonat la negocierile americano-ruse privind încheierea războiului din Ucraina şi pentru consolidarea securităţii Europei, a anunţat duminică Ministerul francez al Apărării.

Reuniunea, care va avea loc luni după-amiază, la iniţiativa Estoniei şi a Franţei, îi va reuni şi pe miniştrii apărării din Lituania, Letonia, Norvegia, Finlanda, Suedia, Danemarca, Ţările de Jos, Germania, Italia, Polonia şi Marea Britanie.

Săptămâna trecută, mai mulţi şefi de guvern europeni au fost invitaţi la Paris de către preşedintele Emmanuel Macron pentru a încerca să definească un răspuns comun la iniţiativa administraţiei Trump.

Ei au convenit asupra necesităţii unui „acord de pace durabil bazat pe garanţii de securitate” pentru Kiev şi „disponibilitatea” lor de a-şi „spori investiţiile” în apărare.

Duminică, premierul britanic Keir Starmer a declarat că nu pot exista discuţii despre viitorul Ucrainei fără participarea acesteia, precizându-şi astfel poziţia de o întâlnire de săptămâna aceasta cu preşedintele SUA, Donald Trump.

„Nimeni nu vrea ca vărsarea de sânge să continue. Nimeni, cu atât mai puţin ucrainenii, dar după tot ceea ce au suferit, după cât au luptat, nu ar putea exista nicio discuţie despre Ucraina fără Ucraina, iar poporul Ucrainei trebuie să aibă un viitor sigur pe termen lung”.

Starmer va efectua joi o vizită la Washington, urmându-i preşedintelui francez Emmanuel Macron, care se întâlnește astăzi cu Donald Trump.

Se aşteaptă ca ambii lideri să încerce să-l convingă pe liderul de la Casa Albă să nu se grăbească să ajungă la un acord de încetare a focului cu preşedintele rus Vladimir Putin, să menţină Europa implicată în proces şi să discute despre garanţiile militare pentru Ucraina.

Ieri, într-o conferință de presă la Kiev, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a arătat dispus să renunțe la funcție în schimbul încetării războiului.

„Da, aș fi fericit să o fac, dacă este pentru pacea Ucrainei. Dacă doriți să părăsesc acest fotoliu, sunt gata să fac acest lucru și, de asemenea, îl pot schimba pentru aderarea Ucrainei la NATO”, a spus Zelenski.

Comentariile sale survin declarațiilor lui Donald Trump l-a numit pe președintele ucrainean „dictator fără alegeri” la începutul săptămânii.

Legislația ucraineană interzice alegerile în timpul legii marțiale, care este în vigoare de când Rusia și-a lansat invazia în februarie 2022. Puțini ucraineni susțin ideea unui scrutin într-un moment, în care invazia Rusiei a forțat milioane de oameni să fugă în străinătate și în care soldații ucraineni luptă și mor pe linia frontului.

Președintele Zelenski a declarat că se concentrează pe securitatea Ucrainei acum, nu peste 20 de ani. El și-a reiterat dorința de a obține garanții de securitate pentru a plasa Ucraina în cea mai puternică poziție posibilă în timpul negocierilor de pace.

Liderul ucrainean a declarat că NATO „este cea mai ieftină opțiune” și a afirmat că aceasta este „încă pe masă, dar este important pentru noi toți să înțelegem că nu este o masă la care Ucraina este invitată”.

Rusia s-a opus constant ideii ca Ucraina să devină membră a NATO, temându-se că acest lucru ar aduce forțele NATO prea aproape de frontierele sale. Cu toate acestea, în 2008, Alianța a declarat că Ucraina ar putea adera în cele din urmă.

Garanția de securitate pe care Zelenski o dorește cu adevărat este aderarea la NATO. Membrii europeni ai alianței militare continuă să susțină acest obiectiv (cel puțin în mod public), însă Washingtonul pare să-l fi eliminat de pe masă pentru moment, împreună cu speranțele Ucrainei de a recâștiga cele 20% din teritoriul său confiscat de Rusia.

În absența aderării la NATO, Zelenski a declarat că ar putea fi necesari peste 100.000 de militari europeni în Ucraina pentru a garanta că luptele nu vor reîncepe după o eventuală încetare a focului.

Zelenski a adăugat că dorește să-l vadă pe Donald Trump ca fiind un partener al Ucrainei și mai mult decât un simplu mediator între Kiev și Moscova. „Îmi doresc cu adevărat să fie mai mult decât o simplă mediere, asta nu este suficient”, a declarat el la conferința de presă.

Comentariile președintelui ucrainean vin în contextul în care liderii politici din Europa se tem că Kievul este marginalizat în discuțiile pentru a pune capăt războiului.

Statele Unite au propus o rezoluție ONU privind războiul, care omite orice mențiune despre teritoriul ucrainean ocupat de Rusia. Aceasta pare să rivalizeze cu un proiect de rezoluție elaborat de Ucraina și aliații săi europeni, care subliniază necesitatea de a dubla eforturile diplomatice pentru a pune capăt războiului în acest an. Textul elaborat săptămâna trecută de Washington a făcut apel la o „încheiere rapidă a conflictului”, fără a menționa integritatea teritorială a Kievului, și a fost salutat de ambasadorul Moscovei la ONU, Vassili Nebenzia, drept „o mișcare bună”.

Zelenski a spus că este „recunoscător” pentru sprijinul administrațiilor Biden și Trump, dar a adăugat că dorește înțelegere și garanții de securitate din partea președintelui Trump pentru a ajuta Ucraina.

Întrebat de un jurnalist despre așteptările liderilor europeni de la reuniunea de astăzi, din Ucraina, Zelenski a spus că urmează să fie luate unele „decizii puternice” și va avea loc o întâlnire separată cu liderii parlamentelor Uniunii Europene pe tema pachetelor de sprijin pentru Ucraina și de sancțiuni împotriva Rusiei.

„Avem nevoie de parteneriat, avem nevoie de ajutor, dar nu ne putem pierde independența, nu ne putem pierde demnitatea”, a spus Zelenski.

Sursă: TVR Info