80 de ani de la eliberarea lagărului nazist Auschwitz-Birkenau

Ceremonie de comemorare a victimelor Holocaustului.

Publicat de Adina Sîrbu, 27 ianuarie 2025, 11:15

Aproape 50 de supraviețuitori ai lagărului de exterminare nazist Auschwitz-Birkenau vor reveni la fața locului, luni, pentru a marca momentul în care acesta a fost eliberat, la 27 ianuarie 1945.

Li se vor alătura șefi de stat, inclusiv Regele Charles și alți membri ai regalității europene, președintele francez, Emmanuel Macron, și cel german, Frank-Walter Steinmeier.

Potrivit BBC, în cadrul ceremoniei se vor auzi doar vocile supraviețuitorilor, majoritatea cu vârste între 80 și 90 de ani, și nu ale demnitarilor.

În lagărul Auschwitz-Birkenau, 1,1 milioane de persoane au fost ucise, cei mai mulți dintre aceștia fiind evrei.

„Fiecare suflet de pe acest pământ are dreptul să trăiască”, a spus Jona Laks, care are acum 94 de ani și a ajuns în lagăr în 1944 împreună cu sora sa geamănă și sora lor mai mare. „Auschwitz a fost un laborator pentru uciderea oamenilor. Aceasta era misiunea sa, iar el și-a îndeplinit-o: puțini au supraviețuit Auschwitz-ului”, a adăugat el.

Deși temperaturile diurne au crescut considerabil peste pragul de îngheț în ultimele zile, iar zăpada s-a topit, mulți dintre cei 50 de supraviețuitori care sosesc pentru comemorare sunt acum prea fragili pentru a rezista mult timp afară, astfel că un cort imens, încălzit, a fost ridicat peste „Poarta Morții”, intrarea în Birkenau.

Ziua începe cu depunerea unei coroane de flori de către supraviețuitori și președintele Poloniei, Andrzej Duda, la „Zidul Morții” din primul lagăr Auschwitz, unde mii de prizonieri polonezi, evrei și prizonieri de război sovietici au fost împușcați.

Ulterior, scena se va repeta la lagărul de exterminare de la Birkenau, cunoscut sub numele de Auschwitz II.

Fiecare comemorare majoră a eliberării lagărului aduce ceva diferit.

În urmă cu 30 de ani, interesul internațional era mult mai redus, iar scriitorul Elie Wiesel a condus un grup mare de supraviețuitori și de rudele acestora către unul dintre crematoriile distruse de naziști înainte de fugă.

Istoricul german Susanne Willems vorbește cu afecțiune despre supraviețuitorii pe care i-a cunoscut de-a lungul decadelor: „Mulți dintre ei erau ca bunicii mei favoriți. Desigur, am pierdut mulți dintre ei, iar acum este datoria mea să duc mai departe mărturiile lor.”

Programul nu include discursuri ale liderilor politici lângă Poarta Morții și nu va exista nicio prezență rusă, din cauza războiului declanșat împotriva Ucrainei în urmă cu aproape 3 ani, chiar dacă lagărul a fost eliberat de Armata a 60-a a Frontului Ucrainean.

Naziștii și exterminarea populației evreiești

Decizia naziștilor de a elimina populația evreiască din Europa prin lagăre de exterminare a intrat în aplicare la începutul anului 1942.

6 lagăre au fost construite în Polonia ocupată: la Chelmno, Belzec, Sobibor, Treblinka, Majdanek și Auschwitz-Birkenau.

Birkenau a fost conceput pentru crimă industrială, având 4 camere de gazare separate.

Prima deportare în masă a evreilor la Birkenau s-a făcut din Slovacia și Franța în martie 1942, iar apoi, în iulie, din Țările de Jos și Belgia. La un moment dat, 12.000 de evrei erau gazați și arși zilnic.

Aproximativ un milion de evrei europeni au fost uciși acolo, dar victimele includ și 70.000 de prizonieri polonezi, 21.000 de romi, 15.000 de prizonieri de război sovietici și un număr necunoscut de homosexuali.

Moștenirea Auschwitz-ului

Auschwitz a atras 1,83 milioane de vizitatori anul trecut, iar locul rămâne unul dintre cele mai puternice simboluri ale Holocaustului.

Primele fundații din cărămidă ale multor blocuri din Birkenau sunt singurele rămășițe vizibile.

„Este incredibil de trist să fii aici”, a spus o tânără dintr-un grup de prieteni britanici.

În ultimii ani, partidele de extremă dreapta au câștigat teren politic în multe țări europene, inclusiv în Germania.

Premierul britanic a promis să facă din educația despre Holocaust o „adevărată prioritate națională” pentru a combate negarea adevărului istoric.

„Prin învățarea de la supraviețuitori, putem dezvolta empatie și apreciere pentru umanitatea noastră comună – cel mai bun mod de a învinge ura față de diferențe”, a adăugat Keir Starmer.

România este reprezentată la ceremonie de o delegație condusă de ministrul Culturii, Natalia Intotero.

Sursă: Radio România