Calendarul zilei – 1 ianuarie

Publicat de Codrin RAITA, 1 ianuarie 2025, 05:00 / actualizat: 7 ianuarie 2025, 16:16

S-a întâmplat într-o zi de 1 ianuarie

* Acum 268 de ani (1757) domnitorul Constantin Racoviţă-Cehan (1749-1753; 1756-1757) şi mitropolitul Iacob Putneanul (1750-1760) hotărau înfiinţarea unui spital în cadrul Mănăstirii „Sf. Spiridon” din Iaşi. A fost cel mai mare spital din Moldova (şi al doilea din ţară ca vechime, după Spitalul Brâncovenesc din Bucureşti, demolat de Ceauşescu în martie 1984), care îşi continuă activitatea şi în ziua de azi, sub denumirea de „Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţe Sf. Spiridon Iaşi”. Prima biserică cu hramul „Sf. Spiridon” din Iaşi, după cum spun documentele, s-a zidit şi s-a sfinţit în 1752. Ctitorul acestui aşezământ, jitnicerul Ştefan Bosie, „a cumpărat (la 2.VII.1752) toate casele de pe uliţa Hagioaiei pentru a ridica o mănăstire în cinstea Sf. Ierarh Spiridon „Făcătorul de Minuni” (prăznuit la 12 decembrie)

* Se împlinesc 240 de ani (1785) de când apărea primul număr al publicaţiei britanice „Daily Universal Register”, fondată de John Walter. Peste trei ani, la 1.I.1788 (- 235 de ani), avea să îşi schimbe numele în „The Times”, ajungând să fie unul dintre cele mai vechi şi mai influente ziare britanice

* În urmă cu 193 de ani (1832) se înfiinţau, la Iaşi, Arhivele Statului din Moldova, în subordinea Logofeţiei Dreptăţii (Ministerul Justiţiei); primul director: Gheorghe Asachi (1832-1849) (1/13)

* Acum 187 de ani (1838) George Bariţiu edita, la Braşov, publicaţia „Foaie literară” (supliment al revistei „Gazeta de Transilvania”), devenită – la 2 iulie acelaşi an – „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”

* Cu 177 de ani în urmă (1848) intra în vigoare Convenţia dintre Moldova şi Muntenia privind desfiinţarea vămii (taxelor vamale) dintre cele două ţări (singura supusă vămuirii fiind sarea), formându-se, astfel, o singură piaţă, protejată de un singur cordon vamal (1/13)

* Se marchează 170 de ani (1855) de când poetul Vasile Alecsandri edita (până la 3 decembrie acelaşi an), la Iaşi, săptămânalul „România literară”, considerat continuator direct al programului „Daciei literare” (1840) şi al „Propăşirii” (1844)

* Cu 164 de ani în urmă (1861), Conferinţa naţională a fruntaşilor români din Transilvania, întrunită la Sibiu, adopta două rezoluţii privind recunoaşterea românilor „ca naţiune politică şi independentă faţă cu celelalte naţiuni”, precum şi folosirea în viaţa publică a limbii române ca limbă egal îndreptăţită, alături de limbile maghiară şi germană (1/13.I – 4/16.I)

* La data de 1/13 ianuarie 1866, acum 159 de ani, a intrat în vigoare Legea privind introducerea sistemului metric, promulgată de domnitorul Alexandru Ioan Cuza pe 15 septembrie 1864. Pe plan naţional, principalele repere în dezvoltarea metrologiei se consideră:

• 1883 – când România a devenit stat membru al Convenţiei Internaţionale a Metrului
• 1889 – când a fost înfiinţat Serviciul Central de Măsuri şi Greutăţi, primul organ al statului în domeniul metrologiei legale din România
• 1951 – când s-a înfiinţat Institutul Naţional de Metrologie
• 1961 – când s-a proclamat în ţara noastră Sistemul Internaţional de Unităţi, singurul sistem de unităţi legale şi obligatorii
• 1994 – când s-a înfiinţat Biroul Român de Metrologie Legală, organ de specialitate al administraţiei publice centrale. Guvernul României a adoptat la data de 6 septembrie 2001 Hotărârea nr. 879 privind declararea celei de-a doua duminici din luna septembrie ca „Ziua Metrologiei” (textul actului a fost publicat în M.Of. nr. 572/13 sep. 2001) (1/13)

* Acum 158 de ani (1867) apărea (până la 20.X.1870), la Blaj, „Archivu pentru filologie şi istorie”, prima revistă românească de filologie. Elementul fundamental al programului acesteia consta în acţiunea de unificare a limbii şi ortografiei. Se preconiza, totodată, studierea limbii române, a ortografiei, gramaticii şi lexicologiei; director şi editor: Timotei Cipariu

* Cu 157 de ani în urmă (1868) apărea, la Braşov (1868-1880) şi apoi la Sibiu (1880-1945, cu unele întreruperi), revista „Transilvania”, „foaia” Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (ASTRA)

* În urmă cu 152 de ani (1873) apărea, la Blaj (lunar, până la 1/13.III.1880), revista „Economul”, primul periodic economic al românilor din Transilvania; revista apărea cu suplimentul „Foaie scolastică”, o publicaţie cu profil pedagogic adresată şcolilor româneşti

* Tot acum 152 de ani avea loc deschiderea, la Bucureşti (până la 22 februarie/6 martie), a primei expoziţii de pictură şi sculptură organizată de nou-înfiinţata „Societate a amicilor bele-artelor”. Nicolae Grigorescu a participat cu numeroase lucrări de mare ecou în epocă

* Sunt marcați 150 de ani (1875) de când lua fiinţă „Societatea Studenţilor Medicinişti din Bucureşti” (condusă de C. Stăuceanu, C. I. Istrati şi Gh. Manicea), la şase ani după întemeierea Facultăţii de Medicină din Bucureşti şi la optsprezece ani după prima societate ştiinţifică a medicilor din Bucureşti (Societatea Medicală Ştiinţifică – 1857), din necesitatea şi dorinţa studenţilor de a se sprijini reciproc, de a se manifesta ştiinţific într-un cadru organizat, dar mai ales din necesitatea documentării ştiinţifice într-o vreme în care literatura medicală românescă se afla la începuturile sale, iar bibliotecile de stat şi cea a Facultăţii de Medicină nu posedau cărţile şi revistele medicale necesare viitorilor medici. Promotorul acestei idei a fost Nicolae Manolescu (1850 – 1910), atunci student, ulterior ilustru profesor de oftalmologie la Facultatea de Medicină din Bucureşti (1/13)

* Şi tot 150 de ani se marchează de când apărea (până în decembrie 1882, lunar şi apoi de două ori pe lună), la Budapesta şi Oradea, revista „Şezătoarea”, sub conducerea lui Iosif Vulcan, prima revistă românească de folclor (1/13)

* Acum 147 de ani (1878) apărea (bisăptămânal, până la 15/27.VI.1885), la Sibiu, ziarul politic, economic şi literar „Observatorul”, sub conducerea lui George Bariţiu. Ziarul milita pentru egalitatea politică şi culturală a românilor din monarhia austro-ungară cu celelalte naţiuni ale Imperiului (1/13)

* În urmă cu 144 de ani (1881) apărea prima revistă de filatelie din România, intitulată „Timbrophilo” (1/13)

* Cu 131 de ani în urmă (1894) apărea (până în august 1896), la Bucureşti, revista bilunară „Vatra” („Foaie ilustrată pentru familie”); directori: Ioan Slavici, Ion Luca Caragiale şi George Coşbuc. Din punct de vedere al istoriei literare, „Vatra” a fost o avanpremieră a sămănătorismului. În 1971 a fost reluată, la Târgu-Mureş, publicarea revistei, sub conducerea scriitorului Romulus Guga, iar după moartea sa (1983) de criticul și istoricul literar Cornel Moraru. Revista este editată de Uniunea Scriitorilor, Consiliul Județean Mureș, cu sprijinul Ministerului Culturii și Cultelor

* Acum 121 de ani (1904) apărea, sub conducerea istoricului Ion Nistor, revista lunară de literatură, artă şi ştiinţă „Junimea literară” (ianuarie – septembrie 1904 şi ianuarie 1925 – decembrie 1939, la Cernăuţi; octombrie 1904 – mai 1914, la Suceava)

* Acum 118 ani (1907) apărea, bilunar şi apoi lunar, la Bucureşti, revista literară „Convorbiri” (după un an, „Convorbiri critice”) (până la 25.XII.1910 şi la 1.I.1935), sub conducerea lui Mihail Dragomirescu

* Tot acum 118 ani apărea la Bucureşti (până la data de 30 decembrie a aceluiaşi an, lunar, apoi săptămânal), revista „Floarea darurilor”, sub conducerea lui Nicolae Iorga, prima revistă românească dedicată popularizării literaturilor străine

* Cu 117 ani în urmă (1908) apărea lunar (până în 1912), la Chişinău, revista „Luminătorul”, din iniţiativa episcopului Vladimir. Prin întreaga ei activitate, revista a contribuit la cultivarea limbii materne, la trezirea şi întărirea sentimentului naţional, precum şi la pregătirea clerului şi românilor basarabeni pentru marele eveniment al Unirii (din 1918) (1/14)

* Cu 113 ani în urmă (1912) China s-a proclamat republică, cu capitala la Nanjing (Nankin), Sun Yat-sen, liderul partidului Kuomintang (KMT sau Partidului Naționalist), fiind proclamat președinte provizoriu. Revoluţia din anii 1911-1913 a înlăturat dinastia manciuriană, Republica Populară Chineză fiind proclamată la 1.X.1949

* Acum 102 ani (1923) a început să funcţioneze Muzeul Etnografic al Transilvaniei, primul muzeu etnografic din România. Constituit în anul 1922, la Cluj, la iniţiativa Consiliului Dirigent al Transilvaniei care, prin inspectorul general al muzeelor, Coriolan Petranu, a făcut primele demersuri în acest sens. După dizolvarea Consiliului Dirigent, proiectul organizării muzeului a fost dus la bun sfârşit de Fundaţia Culturală „Principele Carol”, care, la 1 mai 1922, a constituit o comisie însărcinată cu organizarea muzeului, din care făceau parte ilustre personalităţi ale epocii: Sextil Puşcariu, George Vâlsan, Alexandru Lapedatu, George Oprescu şi Romulus Vuia, acesta din urmă devenind primul director al instituţiei (1923-1948)

* Acum 98 de ani (1927) România a ratificat Convenţia de la Berna pentru protecţia operelor literare şi artistice (completată şi revizuită în mai multe rânduri)

* În urmă cu 86 de ani (1939) apărea (până la 31 decembrie acelaşi an), la Iaşi, „Jurnalul literar” – director, George Călinescu. Seria a II-a a apărut între 1947 şi 1948, la Bucureşti. Potrivit fondatorului, era vorba de o „gazetă de critică şi informaţie literară”, care-şi propunea să ofere „o icoană integrală a literaturii noastre”, în genul revistei franceze „Les Nouvelles Litteraires”

* Sunt marcați 80 de ani (1945) de când trupele române din Corpul de armată de sub conducerea generalului Nicolae Şova pătrundeau în Budapesta (în timpul celui de-al Doilea Război Mondial)

* Acum 76 de ani lua fiinţă Filarmonica de Stat din Sibiu. În contextul existenţei unui însemnat număr de muzicieni şi a unui conservator de muzică, precum şi a unei îndelungate tradiţii în domeniul interpretării simfonice şi de operă, la 1 ianuarie 1949 a luat fiinţă Filarmonica de Stat Sibiu, instituţie profesionistă de spectacole şi concerte care de-a lungul celor peste 6 decenii de ani de existenţă ca instituţie de stat a prezentat mii de concerte simfonice şi de muzică de operă, asimilând un vast repertoriu simfonic şi liric

* Tot cu 76 de ani în urmă era înfiinţat, la Bucureşti, Institutul de Lingvistică – primul director: acad. Iorgu Iordan. În 1994 a primit numele primului său director, devenind Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”. În 1961 a luat naştere Centrul de Cercetări Fonetice şi Dialectale (anterior, sector/secţie în cadrul Institutului de Lingvistică), devenit, în 1990, Institutul de Fonetică şi Dialectologie, iar în 1992 Institutul de Fonetică şi Dialectologie „Alexandru Rosetti”, după numele întemeietorului său. Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” a rezultat din „comasarea prin fuziune”, la 25 ianuarie 2002, a acestor două institute, ca efect al Hotărârii Guvernului României nr. 1366 din 27 decembrie 2001

* Acum 67 de ani (1958) intrau în vigoare Tratatele de la Roma privind crearea Comunităţii Economice Europene – CEE (Piaţa Comună) şi Comunităţii Europene a Energiei Atomice (CEEA, astăzi EURATOM), semnate la 25.III.1957. CEE a devenit Uniunea Europeană (UE) prin intrarea în vigoare, la 1.XI.1993, a Tratatului de la Maastricht/Olanda

* Cu 59 de ani în urmă (1966) apărea, la Bucureşti, revista studenţească „Amfiteatru”. A apărut lunar, cu menţiunea „Revistă literară şi artistică editată de Uniunea Asociaţiilor Studenţeşti din Republica Socialistă România”, fiind organul de presă al cenaclului „Junimea”, condus de George Ivaşcu. Cea mai prestigioasă perioadă a revistei a fost între anii 1966 şi 1968, când la conducere s-a aflat Ion Băieşu, secondat de Adrian Păunescu şi Fănuş Neagu. După evenimentele din Cehoslovacia, din 1968, care au pus capăt Primăverii de la Praga, revista a fost reorganizată, deoarece se considera că revista nu şi-a atins scopul educativ, conform voinţei ideologilor. La conducerea revistei a fost numit Gheorghe Achiţei, şi, chiar de la primul număr din 1969, erau precizate „Opţiunile fundamentale”: „Amfiteatru îşi propune să devină, mai mult decât până acum, o revistă de atitudine marxistă în problemele de cultură din ţara noastră”. De la numărul 1/1974 a devenit Revistă literară şi artistică editată de Uniunea Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România. Săptămânalul apare și în prezent ca revistă online de teatru, sub aceeași denumire

* Cu 58 de ani în urmă (1967) era creată Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (ONUDI), în baza Rezoluţiei 2152 a celei de-a XXI-a sesiuni a Adunării Generale a ONU (din 17 noiembrie 1966), ca organ central de coordonare a activităţilor industriale din interiorul sistemului Naţiunilor Unite. Ulterior, la presiunea ţărilor în curs de dezvoltare, a avut loc o Conferinţă a ONU (8 aprilie 1979, la Viena) care consfinţea apariţia ONUDI ca Agenţie Specializată. După depunerea instrumentelor de ratificare a 80 state, Constituţia ONUDI a intrat în vigoare la 21 iunie 1985, ONUDI devenind astfel cea de-a 16-a instituţie specializată a ONU. Primul director executiv al organizației a fost egipteanul Ibrahim Helmi Abdel-Rahman, în prezent fiind condusă de Gerd Müller, din 10 decembrie 2021, şi numărând (la 1 aprilie 2019) 170 de state membre

* Şi tot acum 58 de ani, România devenea membră a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (ONUDI). România a fost aleasă membru al Consiliului Dezvoltării Industriale (IDB), în cadrul Conferinţei Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială, care s-a desfăşurat la Lima, în perioada 2-6 decembrie 2013. Mandatul României s-a desfăşurat în cadrul Consiliului Dezvoltării Industriale al ONUDI în perioada 2014-2017

* În urmă cu 48 de ani (1977) lua fiinţă, în fosta Cehoslovacie, mişcarea contestatară „Carta 77”, iniţiată de un grup de intelectuali care militau pentru drepturi cetăţeneşti. În octombrie 1979 mai mulţi membri ai mişcării, printre care şi scriitorul Václav Havel (preşedinte al R. Cehe şi Slovace între 1989 şi 1992, apoi, după separarea celor două ţări, preşedinte al Cehiei în perioada 1993-2003), au fost condamnaţi la mai mulţi ani de închisoare. La data de 3.XI.1992 grupul „Carta 77” şi-a încetat activitatea, considerându-se că „şi-a îndeplinit rolul istoric”

* Acum 46 de ani (1979) China şi Statele Unite au stabilit relaţii diplomatice

* Acum 44 de ani (1981) Grecia devenea oficial membră a Comunităţii Economice Europene (din 1.XI.1993 – Uniunea Europeană)

* Cu 39 de ani în urmă (1986) Spania şi Portugalia deveneau oficial membre ale Comunităţii Economice Europene (din 1.XI.1993 – Uniunea Europeană)

* În urmă cu 36 de ani (1989) intra în vigoare Protocolul de la Montréal asupra Substanţelor care Distrug Stratul de Ozon (un protocol al Convenţiei de la Viena pentru Protejarea Stratului de Ozon), tratat internaţional conceput pentru a proteja stratul de ozon prin oprirea treptată a producţiei mai multor substanţe considerate a fi responsabile pentru distrugerea sa. Tratatul a fost deschis pentru semnare la 16 septembrie 1987, a fost ratificat de 196 de state și a fost revizuit de mai multe ori. Se speră că, dacă se respectă tratatul, stratul de ozon se va reface complet până în 2050. NOTĂ: Pe 16 septembrie este marcată „Ziua Internaţională pentru Protecţia Stratului de Ozon”, pe baza Rezoluţiei 49/114 din 19.XII.1994 a Adunării Generale a ONU

* Se împlinesc 35 de ani (1990) de când România a devenit (la puţin timp după Revoluţia anticomunistă din decembrie 1989), pentru a treia oară, membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU, pentru un mandat de doi ani (1990-1991). România a fost aleasă pentru prima oară în Consiliul de Securitate al ONU ca membru nepermanent în 1962 (pentru un mandat de un an); al doilea mandat (de doi ani) a fost în anii 1976 şi 1977; al patrulea mandat a fost în 2004-2005

* Acum 31 de ani (1994) intra în vigoare Acordul de liber schimb din America de Nord (NAFTA), care a stabilit o zonă de liber schimb în America de Nord. A fost semnat în 1992 de Canada, Mexic și Statele Unite și a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1994. NAFTA a ridicat imediat tarifele la majoritatea mărfurilor produse de națiunile semnatare. De asemenea, a fost solicitată eliminarea treptată, pe o perioadă de 15 ani, a majorității barierelor rămase în calea investițiilor transfrontaliere și a circulației bunurilor și serviciilor între cele trei țări

* Se marchează 30 de ani (1995) de la intrarea în vigoare a acordului privind formarea Pieţei Comune a Sudului latino-american, MERCOSUR (care permite libera circulaţie a bunurilor, capitalurilor, serviciilor şi persoanelor într-o piaţă fără îngrădiri vamale). Această „primă zonă de comerţ liber” din America de Sud a fost lansată, la 26.III.1991, prin semnarea Tratatului de la Asuncion (Paraguay), de către preşedinţii Argentinei, Braziliei, Paraguayului şi Uruguayului

* Acum 29 de ani (1996) și-a început activitatea, la Bucureşti, Oficiul regional al Fondului pentru Populaţie al Naţiunilor Unite (FNUAP). Înfiinţarea sa a fost hotărâtă la sesiunea comună, din septembrie 1995, a PNUD (Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare) şi a FNUAP

* În urmă cu 27 de ani (1998) intra în vigoare Acordul mondial de liberalizare a serviciilor de telecomunicaţii, semnat, la 15.II.1997, de membrii Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC)

* Cu 26 de ani în urmă (1999) începea să funcţioneze Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, conform Legii nr. 145/1997

* România a preluat de la Austria, acum 24 ani (2001), preşedinţia anuală a OSCE (Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa)

* Începând cu această dată, numită şi „Ziua E”, acum 23 ani (2002), euro devenea moneda oficială în cele 12 state membre ale Uniunii Economice şi Monetare. Începând cu 30 martie 2002, euro a avut putere circulatorie unică în acele state. În prezent Euro (ISO EUR, cu simbolul €) este moneda oficială a 19 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene

* Începând cu această dată, în urmă cu 21 de ani (2004), România devenea membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU, pentru un mandat de doi ani (2004-2005). România a fost aleasă pentru prima oară în Consiliul de Securitate al ONU ca membru nepermanent în 1962 (pentru un mandat de un an). Al doilea mandat (de doi ani) a fost în anii 1976 şi 1977. Al treilea mandat (de doi ani) deţinut de ţara noastră a început la 1.I.1990, la puţin timp după Revoluţia din decembrie

* Cu 18 ani în urmă (2007) Sibiul devenea, alături de Luxemburg, pentru un an, Capitală Culturală Europeană

* Tot 18 ani sunt marcați (2007) de când Bulgaria devenea stat membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. La 13 aprilie 2005, Parlamentul European a aprobat admiterea Bulgariei şi a României în UE. Tratatul de aderare a fost semnat la 25 aprilie 2005 şi a fost ratificat ulterior Parlamentele tuturor ţărilor membre ale UE

* Slovenia a aderat, acum 18 ani (2007), la Zona euro şi a adoptat moneda euro, înlocuind tolarul sloven

* În urmă cu 17 ani (2008) Cipru şi Malta au aderat la Zona euro şi au adoptat moneda euro

* Cu 14 ani în urmă (2011), Estonia a aderat la zona euro, la data de 13 iulie 2010, Consiliul Uniunii Europene aprobând solicitarea Estoniei. La această dată, Estonia a devenit membru deplin al zonei euro, moneda euro înlocuind coroana estoniană la un curs de schimb fixat irevocabil la 1 EUR = 15,6466 EEK. A existat o perioadă de două săptămâni în care ambele monede s-au aflat în circulație, populația primind, în mod normal, la casă restul în euro. Coroana estoniană și-a pierdut statutul de mijloc legal de plată la 15 ianuarie 2011

* Acum 13 ani (2012) intra în vigoare „Statutul Jurnalistului de Radiodifuziune”, aprobat prin HCA nr.65/2011

* România a liberalizat piața funciară acum 11 ani (2014), conform obligațiilor incluse în Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, ceea ce a permis persoanelor fizice din UE să cumpere terenuri agricole în țară, demers care a modificat regimul existent până la finele lui 2013, când doar persoanele juridice aveau dreptul să cumpere terenuri agricole

* Tot 11 ani (2014) se marchează de când începea „Deceniul energiei sustenabile pentru toţi” (2014-2024), lansat de Organizația Națiunilor Unite în scopul de a promova la nivel global energia regenerabilă și eficiența energetică

* Și tot cu 11 ani în urmă (2014) Letonia a devenit a 18-a ţară membră a Zonei Euro, fiind al doilea stat baltic din fosta URSS care a trecut la moneda unică, după Estonia

* Începând cu această dată, tot acum 11 ani, restricţiile pentru muncitorii români şi bulgari pe piaţa muncii din nouă state ale Uniunii Europene au fost eliminate total, după 7 ani de la aderarea la UE. Este vorba despre: Austria, Belgia, Franţa, Germania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Olanda şi Spania

* Sunt, de asemenea, marcați 11 ani (2014) de la intrarea în vigoare a Affordable Care Act (ACA), oficial – Patient Protection and Affordable Care Act (PPACA), dar cunoscut mai ales sub numele de „Obamacare”, statut federal emblematic din SUA, adoptat de cel de-al 111-lea Congres al Statelor Unite și semnat de președintele Barack Obama în data de 23 martie 2010. Împreună cu amendamentul din 2010 a Legii de reconciliere a educației și asistenței medicale, reprezintă cea mai semnificativă revizuire normativă și extindere a acoperirii sistemului de sănătate din SUA de la adoptarea Medicare și Medicaid în 1965. Prevederile majore ale ACA au intrat în vigoare în 2014. Până în 2016, ponderea populației neasigurate s-a redus la jumătate, estimările variind de la 20 la 24 de milioane de persoane suplimentare acoperite. Legea a adoptat, de asemenea, o serie de reforme ale sistemului de livrare menite să limiteze costurile asistenței medicale și să îmbunătățească calitatea. După ce a intrat în vigoare, creșterile cheltuielilor generale pentru asistența medicală au încetinit, inclusiv primele pentru planurile de asigurare bazate pe angajator

* În urmă cu exact 10 ani (2015) România a preluat preşedinţia anuală a Comitetului de Securitate al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE)

* Institutul Cultural Român de la Bruxelles prelua de la această dată, acum 10 ani (2015), președinția rețelei EUNIC a Institutelor culturale europene prezente în Belgia. Cu peste 20 de membri (între care Alliance Française, British Council, Goethe-Institut, Institutul Cervantes, Institutul Polonez), EUNIC Bruxelles susține multilingvismul, dialogul intercultural, diversitatea și valorile comune europene. La nivel global, EUNIC numără 89 de rețele în 74 de țări

* Se marchează 10 ani (2015) de când municipiul Cluj-Napoca a fost desemnat „Capitală Europeană a Tineretului”. Decizia a fost luată la Maribor, în Slovenia, în noiembrie 2012, de Forumul European al Tineretului (European Youth Forum, EYF) care coordonează şi promovează acest proiect. Statutul de Capitală Europeană a Tineretului a fost introdus în anul 2009, cu oraşul Rotterdam (Olanda)

* Lituania devenea, tot acum 10 ani (2015), al nouăsprezecelea stat membru al Uniunii Europene care a adoptat moneda euro

* Şi tot acum 10 ani intra în vigoare Tratatul care prevede constituirea Uniunii Economice Eurasiatice (UEE) între Rusia, Belarus, Armenia şi Kazakhstan, semnat la 29 mai 2014. Kârgâzstanul a semnat Tratatul de aderare în mai 2015. Uniunea Eurasiatică are o structură copiată în bună parte după cea europeană: un corp executiv la Moscova – Comisia Economică Eurasiatică şi un corp politic – Consiliul Economic Suprem Eurasiatic, unde liderii statelor membre iau decizii prin unanimitate. Uniunea include libera circulaţie a muncitorilor şi o piaţă comună pentru construcţii, retail şi turism

* Cu 8 ani în urmă (2017) António Guterres, fost premier al Portugaliei şi fost Înalt Comisar al ONU pentru Refugiaţi, a preluat funcţia de Secretar General al ONU, succedându-l în funcţie pe sud-coreeanul Ban Ki-moon

* Acum 7 ani (2018) România a devenit parte a Trio-ului de Președinții ale Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD), alături de Bulgaria și Ungaria. SUERD, lansată în anul 2011, este una din cele patru macro-strategii existente la nivelul Uniunii Europene, fiind co-inițiată de România și Austria și reprezentând un mecanism de cooperare a statelor din bazinul Dunării, destinat dezvoltării economice, sociale și teritoriale a macro-regiunii dunărene. România a exercitat, în perioada 1 noiembrie 2018 – 30 octombrie 2019, președinția Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, urmare a deciziei consensuale a statelor membre ale strategiei macro-regionale. La SUERD participă paisprezece state: nouă state membre ale Uniunii Europene (Austria, România, Bulgaria, Cehia, Croația, Germania – ca stat federal și prin landurile Baden-Württemberg și Bavaria, Slovacia, Slovenia, Ungaria) și cinci state terțe (Bosnia-Herțegovina, Muntenegru, Serbia, Republica Moldova și Ucraina)

* România a deținut acum 6 ani (2019) preşedinţia semestrială rotativă a Consiliului Uniunii Europene pentru șase luni (1 ian. – 30 iun.). Aceasta s-a derulat într-un context complex şi dinamic, marcat de alegerile europene dar şi de evoluţiile legate de Brexit. Acţiunile au fost circumscrise motto-ului preşedinţiei române: „Coeziunea, o valoare comună europeană”. Au fost obținute rezultate consistente pe toți cei patru piloni prioritari ai președinției: Europa convergenței, Europa siguranței, Europa – actor global și Europa valorilor comune

* Cu 6 ani în urmă (2019) a început „Deceniul privind Agricultura Familială” 2019-2028, declarat de Națiunile Unite, la sfârșitul anului 2017, pentru a stimula sprijinirea fermelor familiale, în special a celor din statele în curs de dezvoltare; Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) și Fondul Internațional pentru Dezvoltare Agricolă (IFAD) sunt responsabile de punerea în aplicare a Planului global de acțiune privind acest Deceniu. Lansarea globală a Deceniului a avut loc la sediul FAO din Roma, la 29 mai 2019

* Tot cu 6 ani în urmă (2019) Israelul şi Statele Unite s-au retras din Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), în condițiile în care cele două ţări au pretins că instituţia ONU ar avea o „tendinţă anti-israeliană”. Ieşirea din organizaţie a fost anunţată în octombrie 2017 de către Administraţia fostului preşedintelui american Donald Trump şi, câteva ore mai târziu, de premierul israelian (de la acea vreme) Benjamin Netanyahu

* Sunt marcați 5 ani (2020) de când România a preluat mandatul de Preşedinţie-în-Exerciţiu a OCEMN pentru primul semestru al anului, fiind prelungit în condiţii excepţionale până la 31 decembrie 2020, în scopul asigurării continuităţii preşedinţiilor-în-exerciţiu ale organizaţiei. Motto-ul celei de a șasea Președinții-în-Exercițiu a României – „Bridging Shores Enhancing Cohesion” – ilustrează convingerea României că viitorul Organizației trebuie construit în jurul conceptului de coeziune, interconectivitate și dialog. În 2020, Romania a deținut pentru a șasea oară Președinția-în-Exercițiu a OCEMN, de la momentul instituționalizării acesteia. Pe dimensiunea sectorială a activității OCEMN, România este stat-coordonator al Grupurilor de Lucru pentru Asistență în Situații de Urgență (până la 30 iunie 2021) și Turism (până la 30 iunie 2022) și a preluat, de la 1 ianuarie 2021, acest mandat și în alte domenii de cooperare – Protecția Mediului și Riscuri Seismice

* Cu 4 ani în urmă (2021) s-au declarat:

• „Deceniul Îmbătrânirii Sănătoase 2021-2030”, stabilit de ONU pentru a stimula acțiunea internațională pentru îmbunătățirea vieții persoanelor în vârstă, a familiilor și a comunităților lor
• „Deceniul Restaurării Ecosistemelor 2021-2030”, proclamat de ONU pentru a preveni, opri și inversa degradarea ecosistemelor de pe fiecare continent și din fiecare ocean, ceea ce va ajuta la conservarea biodiversității, la combaterea sărăciei, a schimbărilor climatice și la prevenirea extincției în masă; prin această inițiativă, condusă de Programul Națiunilor Unite pentru Mediu și de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, se urmărește construirea unei mișcări globale puternice pentru intensificarea restaurării și poziționarea pe calea către un viitor durabil
• „Deceniul Internațional al Științei Oceanice pentru Dezvoltare Durabilă 2021-2030”, proclamat de Organizația Națiunilor Unite pentru a sprijini eforturile de inversare a ciclului de declin al sănătății oceanelor, pentru a oferi un cadru comun prin care știința oceanelor poate sprijini pe deplin acțiunile țărilor în vederea gestionării durabile a oceanelor și mai ales pentru realizarea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă

* Tot acum 4 ani (2021), începând cu această dată, perioada de tranziție, începută la 1 februarie 2020, care a permis participarea temporară a Regatului Unit la Piața Unică a UE și la Uniunea Vamală s-a încheiat. A intrat în vigoare, în format provizoriu, Acordul de Cooperare şi Comerţ Uniunea Europeană – Marea Britanie, document istoric care marchează părăsirea Pieţei Unice Europene şi a Uniunii Vamale de către statul britanic şi, totodată, încheie perioada de tranziţie după Brexit la nivelul relaţiilor dintre Regatul Unit şi blocul comunitar stabilind cadrul viitor de funcţionare la nivel comercial între aceştia. Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord a părăsit oficial Uniunea Europeană pe 31 ianuarie 2020 (la ora 23:00 GMT, ce corespunde în România cu 1 februarie, ora 01:00)

* Cu 3 ani în urmă (2022) a început „Deceniul Internațional al Limbilor Indigene” (2022-2032) a fost declarat de Organizația Națiunilor Unite cu scopul de a proteja, promova și revitaliza limbile native, considerate importante deoarece acestea sunt asociate cu cunoștințe străvechi și tradiționale, moștenire și practici unice, adesea considerate resurse cheie pentru abordarea provocărilor de mediu, socioeconomice și de altă natură ale vremurilor noastre. UNESCO este agenția principală care pregătește Planul de acțiune global al Deceniului internațional

* În urmă cu doar 2 ani (2023) Croația a devenit a 20-a ţară membră a Zonei Euro

* La 1 ianuarie 2024, în urmă cu doar 1 an, a început „Deceniul Internațional al Științelor pentru Dezvoltare Durabilă” (2024-2033), stabilit la 25.VIII.2023 de Adunarea Generală a ONU, la inițiativa Serbiei. Prin această inițiativă se dorește creșterea gradului de conștientizare cu privire la importanța tuturor științelor pentru dezvoltarea durabilă și participarea în mod activ la Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, în conformitate cu prioritățile naționale, cu promovarea unei abordări coordonate, colaborative și științifice, oferind factorilor de decizie politici analize bazate pe dovezi și date necesare pentru stabilirea și implementarea eficientă a politicilor în așa fel încât nimeni să nu fie lăsat în urmă

Aniversări – Comemorări

– Tăierea-împrejur cea după trup a Domnului. Sf. Ierarh Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareei Capadociei, şi mama sa, Sf. Emilia (Anul Nou. Tedeum) (Calendarul Creştin-Ortodox 2025)

– Tăierea împrejur a Domnului și Dumnezeului nostru Isus Hristos; Sf. Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareei Capadociei. Anul Nou Civil (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică 2025)

– Sfânta Fecioară Maria, Născătoare de Dumnezeu. Anul Nou (Calendarul Romano-Catolic 2025)

– Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat anul 2025 ca „Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române” și „Anul comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul al XX-lea”. Biserica Ortodoxă Română va împlini 140 de ani de la recunoașterea Autocefaliei (aprilie 1885) și 100 de ani de la ridicarea sa la rangul de Patriarhie (februarie 1925). NOTĂ: 2025 este cel de-al optsprezecelea an cu o tematică specifică în Patriarhia Română, tradiţia fiind instituită de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în anul 2008

– Începe „Anul Național al Copilului”, stabilit prin Legea 264/2024; această inițiativă marchează un pas important în sprijinirea copiilor din România, în special a celor vulnerabili, aflați în risc de excluziune socială sau sărăcie. Legea prevede organizarea de evenimente și manifestări dedicate dezvoltării sociale, educaționale, culturale și civice ale copiilor. De asemenea, finanțarea activităților și investiților în infrastructura și serviciile destinate copiilor vor fi tratate cu prioritate. Prin această lege, România își reafirmă angajamentul față de protecția drepturilor copilului și își propune să creeze un mediu în care fiecare copil să aibă șansa la o viață mai bună

– Începe „Anul Eminescu”, declarat la inițiativa Academiei Române și a Academiei de Științe a Moldovei, cu implicarea UNESCO. În 2025 se împlinesc 175 de ani de la nașterea poetului național Mihai Eminescu. În conformitate cu prevederile cuprinse în decizia conducerii celor două Academii, s-au propus pentru anul 2025 o serie de manifestări și activități culturale, menite să accentueze importanța evenimentului. Primul mare eveniment va avea loc în data de 15 ianuarie, în cadrul unei sesiuni de comunicări, la care vor lua parte membrii titulari, corespondenți și de onoare ai celor două academii

– „Ziua Aderării României la Uniunea Europeană”, declarată prin Hotărârea de Guvern 1585/8.XI.2006, pentru a marca acest eveniment de interes naţional; România a devenit membră a Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007

– 1432: A murit Alexandru cel Bun, domn al Moldovei (1400-1432); urcat pe tron cu ajutorul lui Mircea cel Bătrân, în timpul domniei sale a consolidat şi a dezvoltat organizarea instituţională a ţării, a sprijinit cultura şi comerţul cu statele din jur, a pus bazele unui sistem de apărare dezvoltat (în 1420 a respins primul atac turcesc împotriva Moldovei); potrivit „Cronicii” lui Grigore Ureche, Alexandru cel Bun ar fi creatorul dregătoriilor (logofăt, vornic, spătar, vistiernic ş.a.m.d.), întemeietorul Mitropoliei Sucevei şi al Episcopiilor de Roman şi de Rădăuţi (n. 1375?)

– 1521: S-a născut Ioan Vodă cel Viteaz, domn al Moldovei (1572-1574) (m. 1574)

– 1558: A murit cronicarul Macarie; a scris în limba slavonă, din porunca lui Petru Rareş (1527-1538, 1542-1546), o „Cronică” a istoriei Moldovei între anii 1504 şi 1551, în continuarea vechiului „Letopiseţ” alcătuit la curtea lui Ştefan cel Mare; a fost egumen al Mănăstirii Neamţ (1523-1531) şi episcop de Roman (din 1531 până la moarte, cu o întrerupere între 1550 şi 1551); a fondat Mănăstirea Râşca (1542) (n. sfârşitul sec. al XV-lea)

– 1830: S-a născut Vasile Boerescu, jurist (membru în Adunarea Constituantă care a dezbătut şi adoptat Constituţia de la 1866), publicist (a fondat ziarul „Naţionalul”, în 1857) şi om politic liberal (de mai multe ori ministru în guvernele post-unionale, între anii 1860 şi 1864: ministru al justiţiei, al afacerilor străine, al culturii şi instrucţiunii) (m. 1883) – 195 de ani

– 1841: S-a născut Alexandru Candiano-Popescu, avocat, ziarist şi general al armatei române; conducătorul mişcării antidinastice din 20 august 1870, când a fost proclamată aşa-numita „republică” de la Ploieşti (mişcarea „republicană”, la care a participat şi scriitorul I. L. Caragiale, a fost reprimată de armată în cursul aceleiaşi zile; în acele împrejurări, domnitorul Carol şi-a manifestat pentru prima oară intenţia de a abdica, dar, în cele din urmă, a revenit asupra hotărârii); Al. Candiano-Popescu s-a remarcat şi în luptele de la Griviţa din august 1877; a devenit, zece ani mai târziu, în 1880, aghiotant al regelui Carol I (m. 1901). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 27.I.1841

– 1855: S-a născut medicul George Assaky; a fost unul dintre primii chirurgi români care au introdus principii moderne de asepsie şi antisepsie; unul dintre precursorii neurochirurgiei moderne; membru corespondent al Academiei Române din 1890 (m. 1899) – 170 de ani

– 1865: S-a născut Mărgărita Miller-Verghy, prozatoare, autoare dramatică, publicistă, pedagog şi prolifică traducătoare (din literaturile engleză, franceză, germană, spaniolă şi rusă); a tradus în limba franceză din Eminescu, Vlahuţă şi Duiliu Zamfirescu; prin proza sa a contribuit la emanciparea scrisului feminin românesc modern (m. 1953) – 160 de ani

– 1868: S-a născut scriitorul I.[oan] Al.[exandru] Brătescu-Voineşti; membru titular al Academiei Române din 1918, vicepreşedinte al acestui for (1919-1922; 1923-1926) (m. 1946)

– 1868: S-a născut (la Veria, azi în Grecia) George Murnu, scriitor, traducător (îi revine meritul de a fi transpus în limba română epopeile homerice „Iliada” şi „Odiseea”) şi istoric (preocupări pentru arheologie şi istorie veche); membru titular al Academiei Române din 1923 (m. 1957)

– 1883: S-a născut Antonin Ciolan, pedagog şi dirijor; membru fondator al Filarmonicii de Stat din Cluj (m. 1970)

– 1889: S-a născut Vasile Stoica (cunoscut sub numele de Basil Stoica), diplomat, publicist, analist politic și scriitor; a luptat pentru fondarea, recunoaşterea internaţională şi consacrarea României Mari (m. 1959, în închisoarea Jilava)

– 1897: S-a născut Vasile Băncilă, filosof, pedagog, eseist şi memorialist (m. 1979)

– 1897: S-a născut medicul Ana Aslan, unul dintre pionierii gerontologiei mondiale; a evidenţiat, în studii şi în practică, importanţa novocainei în ameliorarea tulburărilor distrofice legate de vârstă (tratamentele cu „Gerovital”); membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1988)

– 1907: S-a născut Constantin Fântâneru, poet, prozator şi critic literar (m. 1975)

– 1913: S-a născut inginerul constructor Ştefan Bălan; a participat la proiectarea şi construcţia unor importante edificii din Bucureşti (Casa Presei Libere, Stadionul Naţional ş.a.); membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1991)

– 1921: S-a născut inginerul electromecanic şi profesorul Toma Dordea; activitatea de cercetare ştiinţifică şi-a orientat-o spre domeniul vast al maşinilor electrice, cu referire la teoria şi ecuaţiile maşinilor electrice, precum şi la proiectarea, calculul şi optimizarea acestor maşini; membru titular al Academiei Române din 1994 (m. 2015)

– 1923: S-a născut Mihail Crama (pseudonimul lui Eugen Enăchescu Pasad), poet şi prozator (m. 1994)

– 1923: S-a născut Ion Gavrilă Ogoranu, unul dintre cei mai cunoscuţi luptători anticomunişti ai Rezistenţei din munţi (m. 2006). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 6.I.1923, iar altele la 4.I.1923

– 1928: S-a născut poetul, traducătorul şi actorul Teodor Pâcă (m. 1978)

– 1928: A murit Valeriu Branişte, publicist şi om politic; membru al Consiliului Dirigent al Transilvaniei (1918-1920); unul dintre fondatorii Universităţii româneşti din Cluj (1919); membru de onoare al Academiei Române din 1919 (n. 1869)

– 1928: A murit Sabin Popp, pictor şi desenator (n. 1896)

– 1929: S-a născut Nicolae Ţic, scriitor, publicist şi scenarist (m. 1992)

– 1929: S-a născut boxerul Nicolae Linca, primul şi singurul campion olimpic al boxului românesc, medaliat cu aur la Jocurile Olimpice de vară de la Melbourne (1956) (a luptat deşi era accidentat la o mână) (m. 2008)

– 1930: S-a născut interpretul de muzică populară Tudor Pană (violonist şi şef de orchestră) (m. 2005) – 95 de ani

– 1932: S-a născut pictorul naiv Vasile Savonea (m. 2001)

– 1933: S-a născut Lidia Ciolac, grafician şi plastician (m. 2012)

– 1934: S-a născut colonelul în rezervă Ioan Ursu, compozitor, instrumentist şi dirijor, fost şef al Muzicii militare sibiene

– 1934: S-a născut actorul Gheorghe Dinică (m. 2009). NOTĂ: Marele actor s-a născut, de fapt, în zorii zilei de 25.XII.1933; părinţii au decis, însă, să-l declare după Anul Nou, 1.I.1934 fiind data de pe certificatul de naştere

– 1936: S-a născut Ioana Şetran, artist decorator și ceramist

– 1936: S-a născut sculptorul Wilhelm Demeter, autor de lucrări monumentale, dispuse de-a lungul litoralului românesc; cunoscut ca autor al „Obeliscului” din Costineşti (m. 2016)

– 1938: S-a născut Corneliu Dan Georgescu, compozitor, etnomuzicolog şi folclorist; stabilit în Germania din 1986

– 1939: S-a născut pictorul Vasile Chinschi (m. 2004)

– 1941: A murit geologul și pedagogul Vasile C. Buțureanu, unul din întemeietorii şcolii de mineralogie şi petrografie românească; este descoperitorul unui mineral nou ponit (carbonat de mangan şi fier), numit astfel în memoria lui Petru Poni, pe care l-a introdus în literatura mondială de specialitat și a cercetat şi stabilit compoziţia chimică şi mineralogică a silicaţilor şi sulfosărurilor (n. 1858)

– 1942: S-a născut actorul Ovidiu Iuliu Moldovan (m. 2008)

– 1942: S-a născut Gheorghe Oprea, etnomuzicolog, folclorist, dirijor şi profesor (m. 2014)

– 1945: S-a născut pictorul, graficianul și caricaturistul Vasile Crăiţă-Mândră – 80 de ani

– 1946: S-a născut Teodor Hrib, pictor, grafician şi gravor

– 1947: S-a născut Virgiliu-Jorj Stoenescu, economist, profesor şi poet (semnează sub pseudonimul George Virgil Stoenescu); fost membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României

– 1948: S-a născut Laurenţiu Anghelache, artist plastic specializat în sticlă

– 1948: S-a născut prof. dr. Toma Rădulescu, istoric și cunoscut muzeograf al Muzeului Olteniei – Secţia de Istorie-Arheologie, unde a lucrat zeci de ani; considerat omul-enciclopedie al Craiovei; numismatica a fost marea sa pasiune, publicând numeroase lucrări despre tezaure şi descoperiri monetare din Oltenia; autor sau coautor a numeroase monografii (m. 2022)

– 1949: S-a născut Radu Ţuculescu, prozator, dramaturg, publicist, traducător şi regizor de teatru

– 1954: S-a născut interpretul de muzică uşoară Gheorghe Gheorghiu

– 1954: S-a născut Mircea Mihăieş, eseist, critic literar, publicist și profesor universitar; vicepreşedinte al Institutului Cultural Român (2005-2012)

– 1955: S-a născut istoricul și profesorul Ioan Aurel Pop; membru titular (din 2010) și președinte al Academiei Române (din 5.IV.2018) – 70 de ani

– 1958: S-a născut jurnalistul și scriitorul Vasile Șelaru, membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Poezie – București (m. 2015)

– 1962: S-a născut pianistul şi profesorul Vlad Dimulescu

– 1980: S-a născut Carmen Lidia Vidu, regizor de teatru, de film şi de evenimente; primul regizor de teatru multimedia din România – 45 de ani

– 1994: S-a născut violoncelistul Andrei Ioniță

– 1995: A murit Harry Negrin, scriitor şi muzicolog (n. 1914) – 30 de ani

– 1995, 1/2: A murit scriitorul V.[ictor] Em.[il] Galan (n. 1921) – 30 de ani

– 2003: A murit publicistul Dumitru Tinu, directorul ziarului „Adevărul” şi preşedinte al Clubului Român de Presă (n. 1940)

– 2011: A murit compozitorul şi dirijorul Marin Constantin; a pus bazele (1963) Corului Naţional de Cameră Madrigal (formaţia profesionistă a Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti pentru care a fost fondator, dirijor – până în 1999 – şi director pe viaţă); specialist renumit în muzica renascentistă, cântul gregorian şi baroc, precum şi muzica tradiţională românească (n. 1925)

– 2014: A murit pictoriţa Coca (Elena-Venera-Ecaterina) Meţianu (n. 1910)

– 2014: A murit poetul Traian T. Coşovei (fiul lui Traian Coşovei) (n. 1954)

– 2016: A murit muzicologul, compozitorul şi publicistul Gheorghe Firca (n. 1935)

– 2016: A murit actorul George Alexandru (n. 1957)

– 2018: A murit Marian Bistriceanu, personalitate a Radio România; a devenit cunoscut publicului larg mai ales datorită activităţii sale la Radio Vacanţa, studioul de la Mamaia; s-a aflat în clădirea Radiodifuziunii în timpul evenimentelor din decembrie 1989, unde a realizat programe în acele zile şi nopţi fierbinţi; la data de 16 mai 1990 a fost promovat în funcţia de redactor-şef adjunct la Direcţia de Relaţii cu Publicul şi Secretariat General; apoi, devine corespondent de presă al Biroului de Presă, Informaţii şi Relaţii Publice din Washington, unde lucrează peste un an; în anul 1992 revine la sediul central, unde devine redactor-şef adjunct la Direcţia Relaţii Internaţionale, Schimburi şi Impresariat iar, din 29 aprilie 1994, director general adjunct al aceleiaşi direcţii; în 1996 revine în zona editorială şi devine redactor-şef adjunct la Studioul local Antena Bucureştilor; în ultimii ani de activitate a lucrat la Agenţia de presă a Radio România – Rador, din 9.04.1999 şi până la 1.05.2007; a realizat zeci de materiale memorabile, din România, dar şi din New York, Washington, Praga, Budapesta, Geneva, Bruxelles, Helsinki, Vancouver, Toronto, Montreal, Madrid, Lisabona (n. 1947)

– 2019: A murit Teodor Dima, filosof, logician şi profesor; specialist în logică deductivă și inductivă, epistemologie, filosofia științei, filosofie românească; inventatorul disciplinei filosofice Logica gândirii creative; director al Institutului de Cercetări Economice și Sociale „Gh. Zane“ al Academiei Române, Filiala Iași (1995-2018); membru titular al Academiei Române din 2011 (n. 1939)

– 2019: A murit Lazăr Lădariu, poet, ziarist şi om politic (n. 1939)

– 2020: A murit actriţa Patricia Grigoriu (n. 1962) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Varșovia: Polonia preia, de la Ungaria, preşedinţia semestrială rotativă a Consiliului Uniunii Europene (UE) (1 ian. – 31 iun.)

– Helsinki: Finlanda preia, de la Malta, preşedinţia anuală a OSCE (Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa)

– Baku: Azerbaidjan preia de la Armenia, preşedinţia semestrială a Organizaţiei pentru Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN) (1 ian. – 31 iun.)

– Ottawa: Canada preia, de la Italia, preşedinţia anuală a G7

– Belgrad: Cei aproximativ 1,7 milioane de locuitori din capitala Serbiei, Belgrad, precum şi vizitatorii vor putea să utilizeze reţeaua de transport public din acest oraş în regim de gratuitate începând de la 1 ianuarie 2025

– Geneva: Manifestări de marcare a 30 de ani de la crearea Organizației Mondiale a Comerțului (OMC)

– Cetatea Vaticanului (Sfântul Scaun): Papa Francisc sărbătorește Ziua Mondială a Păcii la Bazilica Sf. Petru

– Toate standardele globale mai stricte privind capitalul băncilor (cunoscute sub denumirea Basel III) intră în vigoare începând de la 1 ianuarie 2025, a anunţat Uniunea Europeană

– Ucraina: Toate firmele din Ucraina vor plăti un impozit militar, calculat în funcţie de dimensiunea întreprinderii, stabilită în raport cu cifra de afaceri

– Belgia: Țigările electronice de unică folosință vor fi interzise în Belgia de la 1 ianuarie 2025

– Principatul Monaco: Monaco este anul acesta „Capitala Mondială a Sportului”; anterior au deținut acest titlu: Sofia (Bulgaria) în 2024, Konya (Turcia) în 2023, Madrid (Spania) în 2022, Guadalajara (Mexic) în 2020 și 2021, și Abu Dhabi (Emiratele Arabe Unite) în 2019, stabilite fiind de ACES Europe și Comisia Capitală Mondială a Sportului

– Slovenia/ Germania/ Italia: Orașele Nova Gorica (Slovenia), Chemnitz (Germania) și Gorizia (Italia) vor deține anul acesta titlul de „Capitală Europeană a Culturii”. Programul „Capitală culturală europeană” a fost iniţiat de Consiliul de Miniştri ai Culturii din Uniunea Europeană în 1985, cu scopul de a apropia popoarele Europei şi de a celebra contribuţia oraşelor la dezvoltarea culturii. Peste 50 de oraşe au deţinut, până în prezent, acest titlu. După Sibiu (2007), Timișoara a fost al doilea oraș din România care a deținut acest titlu, în 2023

– Estonia: Anul acesta, Tallinn este „Capitala Europeană a Sportului”. Asociaţia non-profit „ACES Europe” (The European Capitals and Cities of Sport Federation), prezidată de Gian Francesco Lupattelli şi constituită la Milano, în 2000, oferă anual titlul de „Capitală Europeană a Sportului”, dar şi distincţia de „Oraş European al sportului”. Oraşele care au primit titlul de „Capitală Europeană a Sportului” au fost: Madrid (2001), Stockholm (2002), Glasgow (2003), Alicante (2004), Rotterdam (2005), Copenhaga (2006), Stuttgart (2007), Varşovia (2008), Milano (2009), Dublin (2010), Valencia (2011), Istanbul (2012), Anvers (2013), Cardiff (2014), Torino (2015), Praga (2016), Marsilia (2017), Sofia (2018), Budapesta (2019), Málaga (2020), Lisabona (2021), Haga (2022), Glasgow (2023), Genova (2024)

– Ucraina: Oraşul Liov (numit și Lvov) este „Capitala Europeană a Tineretului” în acest an. Statutul de „Capitală europeană a tineretului” a fost introdus de Forumul European al Tineretului (European Youth Forum, EYF) care coordonează şi promovează acest proiect, începând cu oraşul Rotterdam (Olanda) în anul 2009, urmat de Torino (Italia) în 2010, Anvers (Belgia) în 2011, Braga (Portugalia), Maribor (Slovenia) în 2013, Salonic (Grecia) în 2014, Cluj-Napoca în 2015, Ganja (Azerbaidjan) în 2016, Varna (Bulgaria) în 2017, Cascais (Portugalia) în 2018, Novi Sad (Serbia) în 2019, Amiens (Franța) în 2020, Klaipėda (Lituania) în 2021, Tirana (Albania) în 2022, Lublin (Polonia) în 2023 și Ghent (Belgia) în 2024

– Italia: Orașul Torino este „Capitala Europeană a Turismului Inteligent” (ediția a VI-a) și orașul Benidorm (Spania) este „Pionierul verde european al turismului inteligent” (ediția II) în acest an. „Pionierul verde european al turismului inteligent” este succesorul concursului Destinații europene de excelență (EDEN), fiind echivalentul premiului „Capitala europeană a turismului inteligent” pentru destinații mai mici și durabile. Aceste orașe sunt invitate să-și demonstreze practicile turistice inovatoare în patru domenii: accesibilitate, sustenabilitate, digitalizare, patrimoniu cultural și creativitate. Această inițiativă este gestionată de Direcția Generală pentru Piața Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri a Comisiei Europene, este susținută de Programul pentru Competitivitatea Întreprinderilor şi a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (COSME) și rezultă dintr-o acțiune pregătitoare propusă de Parlamentul European. Câștigătorii edițiilor trecute sunt: Dublin și Grosseto (2024), Sevilla și Pafos (2023), València și Bordeaux (2022), Málaga și Gőteborg (2020) și Helsinki și Lyon (2019)

– Lituania: Vilnius a câştigat titlul de „Capitală Verde a Europei” pentru acest an. Comisia Europeană acordă titlul de Capitală verde a Europei, în fiecare an, unui oraș care face pași importanți înspre reducerea emisiilor de carbon, a consumului de apă și de energie, prin transport public eco, facilități pentru bicicliști, extindere de spații verzi, soluții de management inteligente pentru trafic, reciclarea deșeurilor și tratarea apelor reziduale. Din 2010 au primit acest titlu următoarele orașe: Stockholm (Suedia), Hamburg (Germania), Vitoria-Gasteiz (Spania), Nantes (Franţa), Copenhaga (Danemarca), Bristol (Anglia), Ljubljana (Slovenia), Essen (Germania), Nijmegen (Olanda), Oslo (Norvegia), Lisabona (Portugalia), Lahti (Finlanda), Grenoble (Franța), Tallinn (Estonia) și Valencia (Spania)

– Belgia: Mechelen este „Capitala Europeană a Voluntariatului” (EVC) în acest an. EVC este o competiție deschisă la nivel european, din 2013, de Centrul pentru Voluntariat European, care promovează voluntariatul la nivel local, acordând recunoaștere municipalităților care sprijină și consolidează parteneriatele cu centrele de voluntariat și organizațiile care implică voluntari și promovează voluntariatul. Câștigătorii anteriori au fost: Trento – 2024, Trondheim – 2023, Gdansk – 2022, Berlin – 2021, Padova – 2020, Košice – 2019, Aarhus – 2018, Sligo – 2017, Londra – 2016, Lisabona – 2015 și Barcelona – 2014

– Italia: Sicilia deține titlul de „Regiune Gastronomică Europeană” în anul 2025, acordat de Institutul Internațional pentru gastronomie, cultură, arte și turism (IGCAT). Acest titlu a fost deținut de Catalonia (Spania) și Minho (Portugalia) în 2016, de Aarhus (Danemarca), Lombardia de Est (Italia) și Riga-Gauja (Letonia) în 2017, Galway (Irlanda) și Brabant de Nord (Olanda) în 2018, de Sibiu (România) și Egeea de Sud (Grecia) în 2019, Kuopio (Finlanda) în 2020 și 2021, Ljubljana (Slovenia) și Regiunea Coimbra (Portugalia) în 2021, Trondheim-Trøndelag (Norvegia) și Menorca (Spania) în 2022, Hauts-de-France (Franța) în 2023, Regiunea lacului Saimaa (Finlanda) în 2024

– Italia: Oraşul Agrigento a fost desemnat „Capitală Italiană a Culturii” în 2025

Aniversări – Comemorări

– 2025-2034: „Deceniul Națiunilor Unite pentru Combaterea Furtunilor de Nisip și Praf” a fost stabilit prin rezoluția ONU (A/78/L.88) din 10 iulie 2024. Prezentată de Uganda în numele Grupului celor 77 de țări în curs de dezvoltare și al Chinei, inițiativa urmărește „stoparea și atenuarea efectelor negative ale furtunilor de nisip și praf, prin cooperare internațională și regională”. Furtunile de nisip și praf sunt fenomene meteorologice extreme „subapreciate”, dar care afectează profund mediul și viața a sute de milioane de oameni din întreaga lume, de pe toate continentele, amenințând în prezent realizarea a 11 din cele 17 Obiective de dezvoltare durabilă. NOTĂ: Pe 12 iulie este „Ziua internațională de combatere a furtunilor de nisip și praf”, proclamată la 8 iunie 2023 de Adunarea Generală a Națiunilor Unite

– 2025-2034: „Deceniul de Acțiune pentru Științe Criosferice”, adoptat prin rezoluția ONU la 13 august 2024

– „Anul Internațional al Cooperativelor”, proclamat la 19 iunie 2024 de Adunarea Generală a ONU, la susținerea Mongoliei, este marcat pentru a promova și spori contribuția cooperativelor la dezvoltarea socială și economică. Anul va fi sărbătorit sub tema „Cooperativele construiesc o lume mai bună”. NOTĂ: „Ziua Internațională a Cooperației”, sărbătorită anual și la nivel global în prima sâmbătă a lunii iulie, este marcată de cooperative din întreaga lume din 1923, potrivit unei hotărâri adoptate în anul 1922 de Mişcarea Cooperatistă Internaţională, și proclamată oficial de Adunarea Generală a Națiunilor Unite la centenarul Alianţei Cooperatiste Internaţionale, în 1995 (potrivit Rezoluţiei 49/155 din 23.XII.1994)

– „Anul Internațional al Conservării Ghețarilor” a fost stabilit de Adunarea Generală a ONU la 14 decembrie 2022, pentru cooperarea globală în vederea gestionării schimbărilor climatice și implementării Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, a Acordului de la Paris privind schimbările climatice și a Convenției – Cadru a Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice (UNFCCC). Jumătate dintre gheţarii de pe Pământ, în special cei de dimensiuni mici, sunt condamnaţi la dispariţie până la sfârşitul secolului din cauza schimbărilor climatice, conform unui studiu publicat în 2023. Autorii au atras atenţia asupra importanţei acţiunilor împotriva emisiilor de gaze cu efect de seră responsabile de schimbările climatice pentru a limita topirea gheţarilor şi consecinţele acestui fenomen, în special creşterea nivelului mărilor

– „Anul Internațional al Păcii și Încrederii” a fost declarat prin Rezoluția Adunării Generale a ONU din 21 martie 2024. Recunoscând rolul important al ONU în dezvoltarea relațiilor dintre națiuni, reafirmând Carta Națiunilor Unite și scopurile și principiile acesteia, mai ales angajamentul de a soluţiona diferendele prin mijloace paşnice şi hotărârea de a salva generațiile următoare de flagelul războiului, recunoscând că abordarea multilateralismului și a diplomației ar putea să consolideze progresul celor trei piloni ai Națiunilor Unite, și anume: dezvoltarea durabilă, pacea și securitatea și drepturile omului, Rezoluția solicită comunității internaționale să rezolve conflictele prin dialog și negociere, pentru a asigura consolidarea păcii și a încrederii în relațiile dintre statele membre ONU. Prin Rezoluția ONU 76/299 din 28 iulie 2022, s-a stabilit marcarea la fiecare cinci ani a „Anului Internațional al Păcii și Încrederii” (a mai fost sărbătorit în 2021)

– „Anul Internațional al Științei și Tehnologiei Cuantice”, proclamat la 7 iunie 2024 de Organizația Națiunilor Unite, în scopul conștientizării publicului cu privire la importanța științei cuantice și a aplicațiilor acesteia. În viitor, știința și tehnologia cuantică vor fi un domeniu științific cheie al secolului 21, având un impact extraordinar asupra provocărilor critice ale societății evidențiate de Obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU pentru 2030, inclusiv clima, energia, siguranța și securitatea alimentară și apa curată. Mecanica cuantică modernă s-a născut acum 100 de ani, în 1925, când Heisenberg a dezvoltat mecanica matriceală şi Schrödinger a inventat mecanica ondulatorie şi ecuaţia Schrödinger. Schrödinger a demonstrat ulterior că cele două abordări au fost echivalente

– „Ziua Mondială a Păcii”, a fost instituită de către Papa Paul al VI-lea şi a fost proclamată de Vatican la 8 decembrie 1967; la începutul fiecărui an, cu prilejul acestei zile, Suveranul Pontif adresează un mesaj credincioşilor. Tema pentru cea de-a 58-a zi mondială a păcii este: „Ne iartă nouă greșelile noastre, dăruiește-ne pacea Ta!”. NOTĂ: O altă zi dedicată păcii este marcată la 21 septembrie – „Ziua internaţională a păcii”, proclamată în 1981 de către Naţiunile Unite

– „Ziua Revoluţiei Palestiniene”; marchează prima acţiune de rezistenţă organizată pe teritoriul Israelului, în 1965 (- 60 de ani), de către organizaţia „Al-Fatah”

– Ziua naţională a Republicii Cuba; Ziua Victoriei Revoluţiei – 1959

– Ziua naţională a Republicii Haiti; aniversarea proclamării independenţei – 1804

– Sărbătoarea naţională a Republicii Slovacia; Ziua independenţei de stat – 1993. NOTĂ: Potrivit Legii constituţionale privind dispariţia RFSC, de la 1.I.1993 R. Cehă şi R. Slovacă au devenit state independente, succesoare ale fostei Cehoslovacii

– Sărbătoarea naţională a Republicii Sudan; aniversarea proclamării independenţei – 1956

– 1449: S-a născut Lorenzo de Medici, conducător, din 1469, al Florenţei; poet şi filosof; sprijinitor al artelor şi literaturii, a atras la curtea sa numeroşi artişti şi umanişti, făcând din Florenţa adevăratul centru al Renaşterii italiene (m. 1492)

– 1502: S-a născut Grigore al XIII-lea (Ugo Buoncompagni), papă între anii 1572 şi 1585; la 24.II.1582 va introduce, printr-o bulă papală, un nou calendar, care îi va purta numele şi care pune de acord anul ecleziastic cu anul astronomic; calendarul gregorian (sau de stil nou) va înlocui calendarul iulian (numit şi de stil vechi) şi va fi adoptat de ţările protestante în secolul al XVIII-lea, iar de România în anul 1919 (m. 1585)

– 1618: La această dată a fost botezat pictorul şi desenatorul spaniol Bartolomế Esteban Murillo; una dintre cele mai importante figuri ale picturii baroce spaniole (m. 1682)

– 1684: S-a născut Arnold Drakenborch, savant olandez (m. 1748)

– 1704: S-a născut scriitorul englez Soame Jenyns (m. 1787)

– 1735: S-a născut gravorul american Paul Revere (m. 1818) – 290 de ani

– 1774: S-a născut André Marie Constant Duméril, zoolog francez (m. 1860)

– 1782: A murit compozitorul şi organistul german Johann Christian Bach, fiul lui Johann Sebastian Bach (n. 1735)

– 1793: A murit pictorul italian Francesco Guardi (n. 1712)

– 1817: A murit Martin Heinrich Klaproth, chimist şi farmacist german; a adus o contribuţie importantă la dezvoltarea metodologiei chimiei analitice şi mineralogiei; descoperitorul zirconiului, uraniului şi ceriului (n. 1743)

– 1823: S-a născut poetul ungar Petöfi Sándor (m. 1849)

– 1839: S-a născut Ouida (pseudonimul Mariei Louise Ramé), scriitoare engleză; cunoscută mai ales scrierile sale melodramatice extravagante (m. 1908)

– 1847: S-a născut arheologul italian Rodolfo Amadeo Lanciani; importante descoperiri la Roma, Tivoli şi Ostia; lui i se datorează harta detaliată a Romei; membru de onoare străin al Academiei Române (1920) (m. 1929)

– 1854: S-a născut Sir James George Frazer, antropolog britanic (m. 1941)

– 1863: S-a născut Pierre de Coubertin, filosof, istoric şi sociolog francez; fondatorul Jocurilor Olimpice moderne; preşedinte al Comitetului Olimpic Internaţional între anii 1896 şi 1925 (m. 1937)

– 1874: S-a născut economistul francez Charles Rist; studii privind mijloacele de remediere a crizelor financiare; membru de onoare străin al Academiei Române din 1931 (m. 1955)

– 1879: S-a născut E. M. (Edward Morgan) Forster, romancier englez; considerat un maestru al romanului englezesc contemporan (m. 1970)

– 1894: S-a născut Satyendra Nath Bose, fizician bengalez, specialist în fizică matematică; este cunoscut pentru lucrările sale din domeniul mecanicii cuantice în anii 1920, prin care a pus bazele statisticii Bose-Einstein şi pentru Condensatul Bose-Einstein; după el a fost denumit bosonul (m. 1974)

– 1894: A murit fizicianul german Heinrich Hertz; a demonstrat experimental (în 1887) existenţa undelor electromagnetice (hertziene), prevăzută de britanicul James Maxwell, punând, astfel, bazele tehnicii frecvenţelor înalte şi de telegrafie fără fir (n. 1857)

– 1896: S-a născut regizorul şi actorul japonez Tienosuke Kinugasa (m. 1982)

– 1911, 1/14: S-a născut scriitorul rus Anatoli Rîbakov (m. 1998)

– 1919: S-a născut scriitorul american J.[erome] D.[avid] Salinger; deşi a scris un singur roman („De veghe în lanul de secară” – 1951) şi 35 de nuvele, Salinger este cunoscut astăzi drept cel mai citit autor american din perioada de după cel de-Al Doilea Război Mondial, iar în istoria literaturii americane perioada 1948-1959 este cunoscută ca „era Salinger” (m. 2010)

– 1921: S-a născut sculptorul francez César Baldaccini, autorul statuetei acordate anual de Academia Franceză de Film, în cadrul „Nopţii César-urilor” (m. 1998)

– 1924: S-a născut Jacques Le Goff, istoric francez, specializat în problematica Evului Mediu (a contribuit la schimbarea percepţiei asupra acestei perioade istorice, de la cea de epocă înapoiată la cea care a pus bazele civilizaţiei occidentale moderne); promotor al istoriei mentalităţilor şi antropologiei istorice (m. 2014)

– 1927: S-a născut Maurice Béjart, coregraf şi regizor francez (m. 2007)

– 1955: S-a născut (în Siria) PF Părinte Ioan al X-lea, Patriarhul Antiohiei și al Întregului Răsărit (nume la naștere: Youhanna Yazigi) (întronizat la 23.XII.2012) – 70 de ani

– 1956: S-a născut Christine Lagarde (numele la naştere: Christine Madeleine Odette Lallouette), avocat francez, președinte al Băncii Centrale Europene (din 1.XI.2019, pentru un mandat de 8 ani); fost director general al Fondului Monetar Internaţional (5.VII.2011 – 12.IX.2019; prima femeie care a devenit director general al FMI); fost ministru de finanţe, ministru al agriculturii şi ministru al comerţului şi industriei în Franţa (este prima femeie care a devenit ministrul unei economii din ţările membre ale G8)

– 1972: A murit şansonetistul francez Maurice Chevalier (n. 1888)

– 1981: A murit pianista americană Hepzibach Menuhin (n. 1920)

– 1984: A murit interpretul şi compozitorul de jazz britanic Alexis Corner (n. 1928)

– 2005: A murit Shirley Chisholm, politician american, prima femeie de culoare aleasă în Congresul SUA (1968) (n. 1924) – 20 de ani

– 2010: A murit cântăreaţa americano-mexicană Lhasa (Lhasa de Sela), stabilită în ultimii ani ai vieţii în Canada (n. 1972) – 15 ani

– 2012: A murit omul politic macedonean Kiro Gligorov; a devenit preşedinte în ianuarie 1991, când Macedonia era încă membră a federaţiei iugoslave; după proclamarea independenţei (septembrie 1991), a fost primul preşedinte ales democratic al FYROM (Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei), aflându-se timp de două mandate la conducerea republicii (n. 1917)

– 2012: A murit Bob Anderson (pe numele său întreg Robert James Gilbert Anderson), scrimer, coregraf, actor şi cascador britanic; cunoscut din seriile „Star Wars” şi „Lord of the Rings” (n. 1922)

– 2013: A murit cântăreaţa americană Patti Page (pe numele real Clara Ann Fowler) (n. 1927)

– 2013: A murit actriţa şi cântăreaţa americană Barbara Werle (n. 1928)

– 2015: A murit actriţa americană Donna Douglas (n. 1932) – 10 ani

– 2015: A murit sociologul şi profesorul german Ulrich Beck, autorul teoriei „societăţii riscului” (n. 1944) – 10 ani

– 2015: A murit Boris Moroukov, cosmonaut şi medic rus care a coordonat un experiment destinat simulării unei misiuni umane spre Marte (n. 1950) – 10 ani

– 2016: A murit Vilmos Zsigmond, regizor de imagine şi actor american de origine maghiară (n. 1930)

– 2017: A murit cineastul canadian Bill (William) Marshall, co-fondatorul (1976) Festivalului internaţional de film de la Toronto (n. 1939, în Scoţia)

– 2018: A murit sculptorul italian Mauro Staccioli (n. 1937)

– 2020: A murit Jaap Schröder, violonist, dirijor și profesor olandez (n. 1925) – 5 ani

– 2020: A murit cântăreaţa americană de muzică rap Lexii Alijai (Alexis Alijai Lynch) (n. 1998) – 5 ani

– 2021: A murit cântăreţul portughez de fado Carlos do Carmo (nume complet: Carlos Manuel de Ascenção do Carmo de Almeida), unul dintre cei mai îndrăgiţi artişti ai ţării (n. 1939)

– 2023: A murit Lise Nørgaard (nume la naștere Elise Jensen), jurnalistă și scriitoare daneză (n. 1917)

– 2024: A murit Peter Sexford Magubane, fotograf și jurnalist sud-african (n. 1932) – 1 an

– 2024: A murit Ved Prakash Nanda, academician indiano-american, profesor de drept internațional la Universitatea din Denver, Colorado (n. 1934) – 1 an

– 2024: A murit Niklaus Emil Wirth, informatician, inginer și profesor universitar elvețian, cunoscut ca inventator al mai multor limbaje de programare, printre care și limbajul de programare Pascal (n. 1934) – 1 an

– 2024: A murit Sidney Manuel Wolfe, medic american; coo-fondator și director al Public Citizen’s Health Research Group, o organizație de lobby pentru promovarea consumatorilor și a sănătății; a făcut cruciadă publică împotriva multor medicamente farmaceutice, pe care le credea a fi un pericol pentru sănătatea publică (n. 1937) – 1 an

Sursa: RADOR