Dezbatere electorală între contracandidații turului secund al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova
La scrutinul decisiv, din 3 noiembrie, participă proeuropeana Maia Sandu și socialistul Alexandr Stoianoglo.
Publicat de Adina Sîrbu, 27 octombrie 2024, 16:40
Contracandidaţi în turul secund al alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova, proeuropeana Maia Sandu şi socialistul Alexandr Stoianoglo au participat, duminică, la o dezbatere electorală televizată, găzduită de Palatul Republicii din Chișinău.
Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, şi-a acuzat contracandidatul din turul decisiv al prezidenţialelor că este condus de cei care au furat statul şi cetăţenii. În singura lor dezbatere electorală dinaintea alegerilor de duminica viitoare, Sandu a spus că socialistul Alexandr Stoianoglo este „calul troian” prin care alţii vor să conducă ţara şi l-a numit în mai multe rânduri „omul Moscovei”.
Maia Sandu, care l-a destituit pe Stoianoglo din funcţia de procuror general, i-a reproşat închiderea marilor dosare de corupţie ale lui Igor Dodon, Viaceslav Platon şi Ilan Şor. Ea i-a mai reproşat adversarului că nu a susţinut referendumul pentru aderarea la Uniunea Europeană.
În replică, Stoianoglo a spus că n-a participat la referendum pentru că a fost organizat doar în beneficiul electoral al preşedintei, dar s-a declarat un susţinător ferm al integrării europene. El a afirmat că vrea consolidarea relaţiilor de prietenie cu România şi Ucraina, dar şi relaţii bune cu Rusia şi China, pe care le-a numit „parteneri de dezvoltare, alături de Uniunea Europeană”.
Maia Sandu: „Banii alocaţi în această campanie nu sunt ai lui Şor, ai lui Platon, ai lui Dodon, sunt bani veniţi din altă parte, bani trimişi în ţara noastră pentru a destabiliza ţara, pentru a aduce dezbinare şi conflict aici, acasă. Noi ştim cine se ascunde în acest cal troian. Ştim că se ascunde Platon, Şor, Dodon, dar nu ştim cine sunt ceilalţi”. (…) „Această dezbatere nu este despre mine şi Alexandr Stoianoglo, această dezbatere este despre două alternative diferite de dezvoltare pentru ţara noastră. Este alegere între dezvoltare şi stagnare, alegere între deschidere şi izolare, este alegere între stabilitate şi destabilizare. Ce ţară ne dorim? Cine vrem să ia decizii importante pentru ţara noastră? Aceste lucru trebuie să le clarificăm în această dezbatere”, a fost mesajul către alegători al Maiei Sandu, exprimat în debutul dezbaterii, care s-a desfăşurat fără moderator.
Candidatul Partidului Socialist din Republica Moldova (PSRM) la funcţia de preşedinte, Alexandr Stoianoglo, a recunoscut, duminică, faptul că „România este cel mai important partener al Republicii Moldova”, însă a subliniat că autorităţile de la Bucureşti şi cele de la Chişinău nu au realizat „niciun proiect investiţional regional”.
În replică, Maia Sandu a spus că declaraţiile lui Stoianoglo sunt o ofensă la adresa României, manifestându-şi convingerea că autorităţile de la Bucureşti nu sunt dispuse să susţină „omul Moscovei”.
„Eu cred că este o ofensă la adresa oamenilor din România, la adresa României, să spuneţi că nu avem proiecte importante. Dumneavoastră nu vreţi să cunoaşteţi despre toate proiectele importante pe care le avem, construcţia de poduri, reparaţii de grădiniţe, finanţarea unor proiecte din Programul Satul European, obiective culturale, cumpărarea de autobuze şi multe alte lucruri pe care le face România. Nu mai zic de ajutorul pe care l-am primit în momentul în care Rusia ne-a şantajat cu livrarea de gaze. Dar aşa, ca între doi români, dumneavoastră chiar credeţi că România o să sprijine omul Moscovei şi o să continue să facă investiţii cum a făcut până acum? Chiar credeţi asta?”.
În aceeași dezbatere, Stoianoglo a evitat să răspundă la o întrebare a contracandidatei sale despre avantajele pe care i le oferă cetăţenia română, pe care a obţinut-o în urmă cu mai mulţi ani, și beneficiile paşaportului românesc.
„Acum, când vorbim despre România, eu vreau să vă întreb un lucru aici: Domnule Stoianoglo, dumneavoastră sunteţi cetăţean european, pentru că sunteţi cetăţean al României, dar la referendum nu aţi vrut să susţineţi acest lucru. De ce credeţi că dumneavoastră trebuie să aveţi beneficiile pe care le oferă paşaportul unui cetăţean european, dar ceilalţi oameni din Moldova nu? Poate nu toţi oamenii vor să îşi ia cetăţenia română sau poate nu toţi oamenii pot să îşi ia cetăţenia română. Dumneavoastră, prin decizia dumneavoastră la referendum, le limitaţi celorlalţi oameni dreptul să aibă aceleaşi avantaje pe care le aveţi dumneavoastră datorită acestei cetăţenii române”.
Candidatul socialiştilor nu doar că nu a oferit răspuns la întrebarea adresată de Maia Sandu în limba română, dar a decis să se refere la un alt subiect, vorbind în limba rusă. În răspunsul său, el a făcut trimitere la Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare şi drepturile minorităţii maghiare din România.
Președintele Maia Sandu a vorbit despre avantajele de care ar beneficia Republica Moldova în cazul unei integrări în UE.
„Sunt sigură că marea majoritate a cetăţenilor Republicii Moldova susţine ideea integrării europene. Problema a venit de la cei care vă susţin pe dumneavoastră, cu toate dezinformările, cu toate sperietorile. Aţi umplut ţara de minciuni şi sperietori despre integrarea europeană. Şi nu a fost suficient. A trebuit să mai cumpăraţi şi voturi împotriva integrării europene. Dumneavoastră spuneţi că nu acum. Dar când? Peste 30 de ani? Cât vreţi să mai aştepte oamenii aceştia? Dumneavoastră ştiţi că toate statele UE, toate care au aderat în ultimii 20 de ani, acum sunt mult mai bine decât până la aderare? Dumneavoastră ştiţi că UE alocă zeci de miliarde de euro ca să se construiască drumuri mai repede, ca să crească pensiile mai repede? Toţi cetăţenii sunt avantajaţi”, a spus preşedinta Republicii Moldova.
Turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova se va desfăşura la 3 noiembrie.
În primul tur, Maia Sandu a obținut 42,49% din voturi, iar Alexandr Stoianoglo și-a adjudecat 25,95% din sufragii.
La referendumul constituțional, s-a impus tabăra care a susținut introducerea în legea fundamentală a obiectivului integrării în Uniunea Europeană.
Sursă: Agerpres
