Calendarul zilei – 10 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 10 octombrie 2024, 05:00 / actualizat: 10 octombrie 2024, 12:39
S-a întâmplat într-o zi de 10 octombrie
* Se marchează 630 de ani (1394) de când a avut loc Bătălia de la Rovine. Oastea Ţării Româneşti, condusă de domnitorul Mircea cel Bătrân (1386-1418), a înfrânt oştile turceşti invadatoare, conduse de sultanul Baiazid I, obţinând o remarcabilă victorie. NOTĂ: În privinţa datării, localizării şi deznodământului luptei de la Rovine, istoricii au păreri împărţite deoarece izvoarele existente (cronici turceşti, sârbeşti şi bizantine) menţionează două date la care ar fi putut avea loc bătălia – 10 octombrie 1394 (pe baza cronicilor sârbeşti), respectiv, 17 mai 1395 (izvoare bizantine) -, şi două locuri posibile: râul Argeş, respectiv, râul Jiu. Unii istorici (Şerban Papacostea, Neagu Djuvara) nu exclud posibilitatea existenţei a două bătălii diferite una pe Argeş, la 10 octombrie 1394, alta pe Jiu, la 17 mai 1395. Totuşi, istoricii Al. V. Diţă şi D. I. Mureşan, susţin ca dată a desfăşurării bătăliei ziua de 17 mai 1395, pe baza unor izvoare athonite care se referă la moartea unui vasal al sultanului, Konstantin Dragas. Izvoarele vorbesc despre o „rovină” (loc mlăştinos), toponim nelocalizat. Istoricii care plasează evenimentul undeva aproape de râul Argeş se bazează pe menţionarea denumirii „Arkâş”, sau „Arkaş” în surse turceşti şi pe faptul că cel mai apropiat drum de la Dunăre spre capitala ţării trecea peste acest râu. O localizare probabilă ar fi Ţuţuleşti (judeţul Argeş), pe Valea Gligănelului, unde există o pădure numită Rovina, un toponim „puţul lui Baiazid” şi tradiţii populare despre o bătălie cu turcii dată cu câteva zile înainte de sărbătoarea Sf. Parascheva (14 octombrie). În privinţa deznodământului bătăliei, punctul de vedere tradiţional al istoriografiei româneşti, care susţinea că a fost o victorie categorică a românilor, pare contrazis de desfăşurarea ulterioară a evenimentelor (înlocuirea lui Mircea cu Vlad, pe tronul ţării). Studiile mai recente (D.I. Mureşan, 2003) nu exclud o victorie turcească sau un deznodământ indecis
* Cu 167 de ani în urmă (1857) a început construcţia clădirii Universităţii din Bucureşti, după planurile arhitectului Alexandru Orăscu. Inaugurat în data de 14 decembrie 1869, palatul a fost la început sediul facultăţilor Universităţii Bucureşti, dar şi sediul altor instituţii de învăţământ: Senatul Universităţii, Academia Română, Biblioteca Centrală, Şcoala de Arte frumoase, Pinacoteca, Muzeul de Antichităţi şi de Istorie Naturală. În timp, odată cu creşterea numărului de studenţi, spaţiul a devenit insuficient pentru a putea adăposti toate instituţiile, motiv pentru care palatul revine la menirea iniţială, sediul facultăţilor universităţii. În 1960 în interiorul clădirii îşi aveau sediul 8 facultăţi şi peste 80 de laboratoare. În prezent clădirea găzduieşte câteva din facultăţile Universităţii Bucureşti: Facultatea de Geografie, Matematică, Litere, Limbi străine, Istorie şi laboratoarele specifice facultăţilor (10/22)
* Cu 148 de ani în urmă (1876) era înfiinţat Partidul Popular Săsesc din Transilvania, organizaţie politică a populaţiei săseşti din zonă, cu secţii în fiecare comună, având la bază programul adoptat, la Mediaş (4.VI.1872), de către Partidul „bătrânilor” (Altsachsen) şi cel al „tinerilor” (Jungsachsen), pentru susţinerea, între altele, a luptei pentru menţinerea autonomiei politice a zonei locuite de saşi (autonomie desfiinţată de Parlamentul maghiar în martie acelaşi an) (10/22)
* În urmă cu 128 de ani (1896) apărea la Bucureşti, până la 27.IV.1897, săptămânalul literar „Povestea vorbei”, publicaţie la care a debutat ca poet, în aprilie 1897, Ion Minulescu, sub pseudonimul I. M. Nirvan
* Acum 121 de ani (1903) compania Bayer punea în vânzare aspirina. Noul medicament a fost obținut de un chimist bavarez, Felix Hoffman, pentru a ameliora reumatismul tatălui său. Aspirina a fost derivată la început din acidul salicilic, un extract din coajă de salcie, dar în 1899 Bayer a realizat un procedeu de a-l obține prin sinteză. Acesta a fost primul medicament de sinteză și începutul industriei farmaceutice
* Acum 108 ani (1916) avea loc prima bătălie de la Jiu (în timpul primei conflagraţii mondiale), în care trupele Armatei I române, comandate de generalul Ion Dragalina, au respins o puternică ofensivă a armatei germano-austro-ungare, oprind, temporar, înaintarea acesteia spre Oltenia şi părţile vestice ale Munteniei. În lupte s-a remarcat, prin vitejia sa, Ecaterina Teodoroiu, „eroina de la Jiu” (10/23 – 16/29)
* Cu 98 de ani în urmă (1926) avea loc constituirea, la Bucureşti, a Partidului Naţional Ţărănesc (PNŢ), ca urmare a fuziunii Partidului Ţărănesc (fondat în 1918, în vechiul Regat), condus de Ion Mihalache, cu Partidul Naţional Român din Transilvania (înfiinţat în mai 1881), condus de Iuliu Maniu. În fruntea Delegaţiei Permanente, ca prim for de conducere a noului partid, a fost ales Iuliu Maniu, secondat de Ion Mihalache
* În urmă cu 91 de ani (1933) un avion Boeing 247 al United Airlines era distrus în urma exploziei unei bombe, în apropierea orașului Chesterton, Indiana, SUA, toți cei șapte oameni prezenți la bord decedând. Este considerat primul sabotaj din istoria aviației comerciale. Nici până astăzi nu se cunoaşte cauza exactă a accidentului şi nimeni nu a fost vreodată acuzat de crimă, incidentul rămânând nerezolvat. Anchetatorii au fost convinşi că accidentul a fost rezultatul unei bombe, cel mai probabil cu nitroglicerină, aflate în compartimentul de bagaje lângă partea din spate a avionului
* O altă companie americană, Procter&Gamble, lansa pe piață, tot acum 91 de ani (1933), primul detergent de uz casnic, Dreft, care conținea surfactanți sintetici. Detergentul a fost introdus ca o alternativă la săpun şi era folosit atât pentru spălarea vaselor cât şi a rufelor
* Cu 67 de ani în urmă (1957) avea loc incendiul din Windscale, unul dintre cele mai grave accidente nucleare înainte de dezastrul de la Cernobîl şi cel mai grav accident nuclear din istoria Marii Britanii. S-a estimat că cel puţin 200 de persoane s-au îmbolnăvit de cancer din cauza materialului radioactiv eliberat
* Acum 61 de ani (1963) intra în vigoare Tratatul cu privire la interzicerea experienţelor nucleare în atmosferă, în spaţiul cosmic şi sub apă, semnat la 5 august 1963, la Moscova, de către SUA, U.R.S.S. şi Marea Britanie. România a semnat Tratatul la 8 august 1963
* Se împlinesc 60 de ani (1964) de când, între 10 și 24 octombrie, s-a desfăşurat cea de-a XVIII-a ediţie a Jocurilor Olimpice de Vară de la Tokyo (Japonia), organizate pentru prima dată într-o ţară asiatică, la care atletele Iolanda Balaş şi Mihaela Peneş au câştigat medaliile de aur la săritura în înălţime (1.90 m), respectiv, la aruncarea cu suliţa (60.54 m – un nou record mondial)
* În urmă cu 57 de ani (1967) intra în vigoare Tratatul privind „Principiile care guvernează activitatea statelor în explorarea şi folosirea spaţiului cosmic, a Lunii şi a altor corpuri cereşti”, semnat de U.R.S.S, S.U.A. şi Marea Britanie, la 27 ianuarie 1967 (ratificat de România la 31 ianuarie 1968)
* Acum 56 de ani (1968) apărea primul număr al revistei săptămânale de literatură şi artă „România literară” (prin transformarea săptămânalului „Gazeta literară”, apărut în 1958); primul redactor şef, Geo Dumitrescu
* Tot într-o zi de 10 octombrie, acum 19 ani (2005), avea loc (cu ocazia celei de-a doua comemorări a „Zilei Holocaustului din România”) inaugurarea Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” (înfiinţat prin Hotărârea de Guvern nr. 902/4.VIII.2005)
* Cu 16 ani în urmă (2008) Televiziunea Română a lansat postul TVR 3, un post generalist, care reflectă evenimente din comunităţi regionale şi locale
* Din data de 10 octombrie 2010 (14 ani), Antilele Olandeze au încetat să existe ca ţară, după ce insulele și-au schimbat statutul constituțional. Cele mai mici 3 insule – Bonaire, Sint Eustatius (Sf. Eustaţiu) și Saba – au devenit municipii în structura administrativă a Olandei, parte integrantă a teritoriului Olandei propriu-zise. Insulele mai mari – Sint Maarten (Sf. Martin) și Curaçao – s-au alăturat Olandei și Arubei ca țări constituente, formând Regatul Țărilor de Jos
* Cu 12 ani în urmă (2012) a fost inaugurat Sky Tower, cea mai înaltă clădire de birouri din România. Construită pe Bulevardul Barbu Văcărescu, în zona Pipera din Bucureşti, clădirea are 37 de etaje, o înălţime de 137 de metri și 60 de metri de structură subterană cu 5 etaje de locuri de parcare și depozitare, o suprafaţă construită supraterană de 50.000 mp şi o suprafaţă construită pe fiecare etaj de 1.150 mp. Toate zonele de birouri sunt iluminate natural, iar etajele superioare beneficiază de ascensoare de mare viteză, care ating o viteză maximă de 6 metri pe secundă. Compania Raiffeisen Property Holding Internaţional este proprietarul clădirii
* Acum 9 ani (2015) avea loc atentatul islamist de lângă gara din Ankara (Turcia), în urma căruia 103 persoane şi-au pierdut viaţa
Aniversări – Comemorări
– „Ziua Naţională a Produselor Agroalimentare Româneşti”, stabilită prin Legea nr. 168/2017, la iniţiativa vicepreşedintelui Comisiei pentru agricultură, deputatul PSD Alexandru Stănescu. Prin această lege se doreşte încurajarea producţiei agricole naţionale pentru consumatorii români, precum şi pentru comercianţi; de asemenea, se doreşte îmbunătăţirea statutului producătorului român în lanţul alimentar scurt şi încurajarea consumului de produse agroalimentare autohtone şi de produse tradiţionale
– „Ziua Mondială a Vederii în România”, instituită prin Legea nr. 48/2016, este marcată în cea de-a doua zi de joi a lunii octombrie, responsabil de coordonarea activităţilor fiind Ministerul Sănătăţii. NOTĂ: „Ziua mondială a vederii” (World Sight Day – WSD) este marcată, din 1998, în cea de-a doua zi de joi a lunii octombrie și este inclusă în calendarul oficial al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, fiind coordonată de Agenţia Internaţională de Prevenire a Orbirii şi subordonată iniţiativei globale „Vision 2020”
– 1821: A murit Dionisie Fotino, istoric grec, originar din Patras, stabilit în Ţara Românească în 1804; secretar al domnitorului Ioan Gheorghe Caragea; profesor de muzică la Bucureşti, dascăl al lui Anton Pann; este autorul unei „Istorii a vechii Dachii, a Transilvaniei, a Valahiei şi a Moldovei…”, în 3 volume, scrise în limba greacă (n. 1777)
– 1824: S-a născut Ioan Puşcariu, istoric şi scriitor; participant la Revoluţia de la 1848 din Transilvania şi, apoi, din Ţara Românească; unul dintre animatorii vieţii culturale a românilor transilvăneni; membru de onoare al Societăţii Academice Române şi membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 1911) – 200 de ani
– 1841, 10/22: S-a născut politicianul Ion I. Câmpineanu, primul guvernator al Băncii Naţionale (m. 1888)
– 1846, 10/22: S-a născut Dimitrie Brândză, medic şi naturalist; întemeietorul Institutului Botanic (1891; bombardat în 1944) şi al Grădinii Botanice din Bucureşti (amenajarea acesteia începe în 1884 şi se încheie în 1891, când sunt inaugurate serele); membru titular al Academiei Române din 1879, vicepreşedinte al acestui for (1892-1895) (m. 1895)
– 1866: S-a născut Nicolae Vermont, pictor şi grafician; membru fondator al societăţilor artistice „Ileana” şi „Tinerimea română” (m. 1932)
– 1906: S-a născut medicul Ilie Ardelean; sub conducerea sa a fost publicat primul manual unic de igienă generală şi comunală din România; este considerat întemeietorul igienei experimentale din ţara noastră; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (m. 1972)
– 1906: S-a născut entomologul Constantin Manolache; autor a peste 250 de lucrări şi articole în domeniul sistematicii entomologice, biologiei, ecologiei şi combaterii insectelor dăunătoare; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (m. 1977)
– 1907: S-a născut poetul şi traducătorul Constantin Nisipeanu (m. 1999)
– 1914 (stil nou): A murit regele Carol I al României (născut ca Prinţul Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen); a fost ales Domnitor al Principatelor Române Unite în aprilie 1866; la 10 mai, în acelaşi an, intră în Bucureşti şi depune jurământul de credinţă în faţa naţiunii; la 29 iunie, Parlamentul adoptă prima Constituţie a României, una dintre cele mai avansate ale vremii, redactată pe modelul celei belgiene, care îl confirmă pe Carol I ca Domn; cei 48 de ani de domnie ai Regelui Carol I au reprezentat perioada de dezvoltare a Statului Român modern; profitând de stabilitatea câştigată prin obţinerea Independenţei la 1878, precum şi de redobândirea Dobrogei, România a continuat reformele agrare, şi-a dezvoltat infrastructura de drumuri şi căi ferate şi industria, devenind unul dintre principalii producători de materii prime ai Europei (n. 1839, în Germania) – 110 ani
– 1915: S-a născut harpista Liana Pasquali, stabilită în Italia (m. 2010)
– 1923: S-a născut Nicolae Crişan, prozator şi sculptor (m. 1999)
– 1928: S-a născut compozitorul şi profesorul Mircea Neagu, personalitate marcantă a muzicii corale din România, în ultimele decenii (m. 2017)
– 1929: S-a născut fizicianul şi profesorul Mihai Gavrilă; a adus contribuţii fundamentale la studiul teoretic al interacţiei sistemelor atomice cu radiaţia electromagnetică; este considerat un continuator al şcolii româneşti de fizică cuantică fondată de Şerban Ţiţeica; stabilit în Olanda, din 1975; membru corespondent al Academiei Române din 1974 – 95 de ani
– 1931: A murit Elie Radu, constructor şi hidrolog; colaborator apropiat al lui Anghel Saligny, a fost unul dintre întemeietorii ingineriei de construcţii din România; membru de onoare al Academiei Române din 1926 (n. 1853)
– 1932: S-a născut actriţa Tatiana Iekel, actriţă a Teatrului Mic din Bucureşti, unde a jucat peste 70 de roluri; prima soţie a actorului Florin Piersic şi mama actorului Florin Piersic Jr. (m. 2017)
– 1935: S-a născut Manole Auneanu, scriitor şi publicist (m. 1993)
– 1937: S-a născut clarinetistul, compozitorul şi dirijorul Aurelian Octav Popa
– 1942: S-a născut Radu Vasile, istoric, doctor în ştiinţe economice, profesor universitar și om politic; prim-ministru al României în perioada aprilie 1998 – decembrie 1999; senator (1992-2004) (m. 2013)
– 1943: S-a născut prozatorul Radu Niţu
– 1943: A murit (la Orsk, Rusia) istoricul Sever I. Zotta; a înfiinţat (1921), împreună cu Gh. Ghibănescu, la Iaşi, Societatea de Istorie şi Filologie; a publicat studii de genealogie, studii referitoare la trecutul mănăstirii Golia ori la Arhivele Statului din Iaşi (unde a fost numit director în 1912); membru corespondent al Academiei Române din 1919 (n. 1874, la Chisălău, azi în Ucraina)
– 1949: S-a născut Mariana Popa, una dintre cele mai longevive balerine din România; a făcut parte din colectivul teatrului Al. Davila din Piteşti timp de peste 40 de ani, activând atât în corpul baletului în spectacole, dar şi ca actriţă (m. 2021) – 75 de ani
– 1952: S-a născut prof. univ. dr. Silviu Constantinoiu, medic primar chirurg, remarcabil specialist în domeniul chirurgiei esofagiene şi eso-gastrice; fost preşedinte al Societăţii Române de Chirurgie şi director al Centrului de Excelenţă în Chirurgia Esofagului, sub auspiciile Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, de la Spitalul Clinic „Sf. Maria” din Bucureşti
– 1964: A murit Jacques Byck, lingvist, filolog și profesor universitar; exponent de seamă al şcolii lingvistice bucureştene; contribuții valoroase în domeniul gramaticii, al cercetării lingvistice românești și al limbii vechi (n. 1897) – 60 de ani. NOTĂ: Unele surse menționează decesul la 10.XI.1964
– 1967: S-a născut solista pop-rock Laura Stoica (numele complet – Adriana Laurenţia Stoica) (m. 2006, într-un accident de maşină)
– 1967: A murit Mihail Macrea, istoric şi arheolog; specialist în istoria antică şi arheologia clasică (n. 1908)
– 1977: A murit soprana Margareta Metaxa (n. 1895)
– 1977: A murit chimistul Dumitru Isăcescu; lucrări originale în domeniul chimiei organice, al chimiei biologice şi a macromoleculelor; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1904)
– 1987: A murit Dana Dumitriu, critic literar şi prozatoare (n. 1943)
– 1993: A murit pedologul Constantin D. Chiriţă; promotorul concepţiei ecologice de cercetare a solurilor; s-a numărat printre fondatorii Institutului de Cercetări Forestiere, unde a organizat şi condus cercetări ştiinţifice în domeniul pedologiei forestiere; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1902)
– 1993: A murit inginerul Nicolae I. Manolescu; cercetări în domeniul transporturilor feroviare şi al sintezei numerice, structurale şi cinematice a mecanismelor; membru corespondent al Academiei Române din 1991 (n. 1907)
– 1995: A murit Nicu Vladimir, cântăreţ de muzică folk şi grafician (n. 1950)
– 2005: A murit compozitorul de muzică uşoară Alexandru Mandy (numele la naştere: Armand Abram Penchas) (n. 1914)
– 2008: A murit Ilie Purcaru, publicist şi poet (n. 1933)
– 2010: A murit Mattei Dogan, politolog şi sociolog francez de origine română, stabilit în Franţa din 1953; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (n. 1920)
– 2013: A murit Ion Teoreanu, inginer chimist, profesor, cercetător şi fost ministru al educaţiei şi învăţământului (1982-1989); a efectuat numeroase studii şi cercetări în domeniul ingineriei chimice şi domenii ale ştiinţei materialelor oxidice (n. 1929)
– 2013: A murit baritonul Emil Pinghireac, profesor universitar, artist liric pe scena Teatrului Muzical „Nae Leonard” din Galaţi în perioada 1980-1998 (n. 1933)
– 2020: A murit criticul și istoricul literar, publicistul, jurnalistul de radio şi de televiziune Liviu Grăsoiu; autor de scenarii radiofonice şi de film; redactor la Redacţiile Literară şi Actualităţi a Radioteleviziunii Române (1968-1986), redactor-şef al Redacţiei Literare la Radio România (1986-2006); realizator al emisiunilor radio „Revista literară radio” şi „Scriitori la microfon”; a dedicat o parte dintre eforturile sale critice şi editoriale operei lui Vasile Voiculescu (n. 1943)
– 2021: A murit Cornel Drăguşin, antrenor de fotbal, care a îndeplinit funcția de selecționer al echipei naționale de fotbal a României (1975-1976); în anii ’60 ai secolului trecut a fost selecționer al naționalelor din Iraq și Siria; a fost Directorul Școlii de Antrenori din cadrul FRF (1990-2002) (n. 1926)
– 2021: A murit Sergiu Pavel Dan, critic şi istoric literar, eseist, publicist, traducător și profesor universitar; fiul prozatorului Pavel Dan (n. 1936)
– 2021: A murit prof. dr. Alexandru T. Bogdan, medic veterinar; membru corespondent al Academiei Române din 1991 (n. 1941)
– 2022: A murit Ovidiu Verdeș, scriitor, teoretician literar și profesor universitar doctor; specialist în teoria literaturii (n. 1963)
EVENIMENTE EXTERNE
– Luxemburg: Reuniunea Consiliului UE pentru Justiție și Afaceri Interne (10 – 11 oct.)
– Tirana: Vizita președintelui turc Recep Tayyip Erdogan (10 – 11 oct.)
– Germania/ Angola: Vizitele președintelui american Joe Biden, la Berlin și Luanda (10 – 15 oct.)
- În Germania, președintele Biden se va întâlni cu liderii germani pentru a consolida și mai mult legătura strânsă pe care Statele Unite și Germania o au ca aliați și pentru a coordona o serie de priorități comune (10 – 13 oct.)
– Roma: Reuniunea miniștrilor industriei din cadrul G7
– Cracovia: Întâlnire informală a mai multor șefi de stat europeni (10 – 11 oct.)
– Vientiane: Liderii națiunilor din Asia de Sud-Est se alătură unei întâlniri cu omologul din China pentru cel de-al 27-lea Summit ASEAN-China
- Liderii națiunilor din Asia de Sud-Est se alătură unei întâlniri cu omologul din Coreea de Sud pentru cel de-al 25-lea Summit ASEAN-Republica Coreea
- Liderii națiunilor din Asia de Sud-Est se alătură la o întâlnire cu omologul japonez pentru cel de-al 27-lea Summit ASEAN-Japonia
- Liderii națiunilor din Asia de Sud-Est se alătură unei întâlniri cu omologii din China, Japonia și Coreea de Sud în cadrul celui de-al 27-lea Summit ASEAN Plus Three
- Liderii națiunilor din Asia de Sud-Est se alătură unei întâlniri cu omologii din Australia pentru cel de-al patrulea Summit ASEAN-Australia
- Liderii națiunilor din Asia de Sud-Est și omologul lor din Canada țin un summit special pentru îmbunătățirea conectivității și rezilienței ASEAN
- Liderii națiunilor din Asia de Sud-Est se alătură unei întâlniri cu omologii din India pentru cel de-al 21-lea Summit ASEAN-India
– Paris: Prezentarea proiectului de buget pe 2025
– Lisabona: Guvernul își prezintă proiectul de buget de stat pentru 2025
– New York: UNICEF publică estimări globale și regionale privind violența sexuală
– Geneva: Organizația Mondială a Comerțului publică o actualizare a cifrelor comerțului mondial
– Stockholm: Anunțarea Premiului Nobel pentru Literatură
– Regatul Unit: Publicarea memoriilor lui Boris Johnson
– Tokyo: Fast Retailing (Uniqlo) – rezultate anuale (2023-2024)
– New York: Delta Air Lines: rezultate din trimestrul 3
– Los Angeles: Prezentarea de către Tesla a robotaxi-ului său fără șofer
– Cranfield, Regatul Unit: Anunțul Nissan legat de strategia sa de electrificare
– Phoenix, SUA: Hotărârea pentru John Eastman, arhitectul sistemului de „alegători falși” al lui Trump
– Dallas: Aproximativ 2.000 de costume, decoruri și arme din seria Game of Thrones sunt scoase la licitație (10 – 12 oct.)
– Taipei, Taiwan: Manifestări de celebrare a Zilei Naționale
– Fiji: Manifestări de marcare a 54 de ani de la independență
– Ghana: Sindicatele solicită grevă națională și cer guvernului să pună capăt mineritului ilegal
Aniversări – Comemorări
– „Ziua Mondială împotriva Pedepsei cu moartea”; este marcată din anul 2002, la apelul Coaliţiei mondiale împotriva pedepsei cu moartea (World Coalition Against Death Penalty – WCADP a fost constituită în luna mai 2002, la sediul comunităţii catolice italiene Sant’Egidio); tema de anul acesta este „Pedeapsa cu moartea: o tortură ireversibilă”. NOTĂ: La 30 noiembrie se marchează Ziua internaţională „Oraşe pentru Viaţă – Oraşe împotriva pedepsei cu moartea”, începând din 2002, la iniţiativa Coaliţiei Mondiale împotriva Pedepsei cu Moartea; a fost aleasă această dată, deoarece la 30.XI.1786 ducatul Toscanei (azi în Italia) a abolit, în premieră, pedeapsa cu moartea
– „Ziua Europeană împotriva Pedepsei cu moartea”, declarată în septembrie 2007 de Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei, iar de Uniunea Europeană în luna decembrie 2007. Articolul 2 din Carta drepturilor fundamentale a UE prevede că nici o persoană nu poate fi condamnată la pedeapsa capitală sau executată
– „Ziua Mondială a Sănătăţii Mintale”, instituită, în anul 1992, de Federaţia Mondială pentru Sănătate Mentală, în vederea atragerii atenţiei asupra amplorii deosebite a bolilor psihice. Tema de anul acesta este „Este timpul să acordăm prioritate sănătății mintale la locul de muncă”
– „Ziua Mondială a Vederii” (World Sight Day – WSD), marcată, din 1998, în cea de-a doua zi de joi a lunii octombrie, este inclusă în calendarul oficial al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, fiind coordonată de Agenţia Internaţională de Prevenire a Orbirii (AIPO) – International Agency for the Prevention of Blindness IAPB – şi subordonată iniţiativei globale „Vision 2020” (lansate în 1999); manifestarea vizează toţi partenerii implicaţi în prevenirea problemelor de vedere şi în redarea vederii. Tema ediţiei din acest an – „Iubește-ți ochii copiilor!” – concentrează atenția lumii asupra importanței îngrijirii ochilor la tineri și inspiră copiii de pretutindeni să-și iubească ochii. NOTĂ: Legea nr. 48/2016 instituie marcarea acestei zile şi în România, Ministerul Sănătăţii fiind responsabil cu coordonarea activităţilor
– Ziua națională a Taiwanului – Sărbătoarea națională cunoscută sub numele de Ziua Națională a Taiwanului sau Double Ten Day este sărbătorită în Taiwan în fiecare an, pe 10 octombrie. În China continentală, Double Ten Day este cunoscută drept marcarea Revoltei Wuchang, unde au loc ceremonii comemorative. În Taiwan, mii de oameni participă, în Capitală, la marile parade de sărbătoare din fața palatului prezidențial. Evenimentele includ parade militare, dans, muzică și artificii
– Ziua naţională a statului Fiji – o dublă aniversare pentru națiune. La această dată în 1874 (- 150 de ani), regele Seru Epenisa Cakobau a cedat Fiji Regatului Unit și, la aceeași dată, în 1970, Fiji și-a recâștigat independența
– 19, d.Hr: A murit Germanicus (Decimus Claudius Nero Germanicus), general al Imperiului Roman (n. 15 î.Hr.) – 2005 ani
– 1684: S-a născut pictorul francez Antoine Watteau (m. 1721) – 340 de ani
– 1708: A murit David Gregory, matematician scoţian (n. 1659)
– 1731: S-a născut Henry Cavendish, fizician şi chimist englez; a descoperit hidrogenul, în 1766, a realizat sinteza apei, în 1784 și a creat celebrul experiment omonim (experimentul Cavendish), din anii 1797 – 1798, în care a măsurat forța de atracție dintre două mase suspendate cu ajutorul unei balanțe de torsiune, iar ca rezultante derivate a putut calcula, pentru prima dată, constanta atracției universale și masa Pământului (m. 1810)
– 1834: S-a născut dramaturgul şi prozatorul finlandez Aleksis Kivi (pseudonimul lui Alexis Stenvall); a pus bazele teatrului național finlandez; romanul „Cei șapte frați”, frescă realistă a mediului sătesc, este considerat una din capodoperele literaturilor nordice (m. 1872) – 190 de ani
– 1837: A murit Charles Fourier, filosof şi economist francez; a preconizat o societate utopică a „armoniei”, al cărei model era „falansterul”; ideile lui Fourier au fost propagate în Ţara Românească de Teodor Diamant şi Ioan Heliade-Rădulescu (n. 1772)
– 1861: S-a născut Fridtjof Nansen, explorator polar, naturalist şi om politic norvegian; cunoscut pentru expediţiile sale spre Polul Nord (a condus expediţia pe schiuri care a traversat partea de sud a Groenlandei, în 1888; a organizat o expediţie în Arctica, între anii 1893 şi 1896, pe vasul „Fram”); după 1918 a lucrat în instituţiile Ligii Naţiunilor (s-a ocupat cu repatrierea prizonierilor şi cu problemele refugiaţilor); Premiul Nobel pentru pace în 1922 (m. 1930)
– 1863: S-a născut Helen Dunbar, actriţă americană (m. 1933)
– 1870, 10/22: S-a născut Ivan Bunin, poet şi prozator rus; Premiul Nobel pentru literatură în 1933; primul scriitor rus care a primit Premiul Nobel pentru literatură (m. 1953)
– 1892: S-a născut Ivo Andrič, scriitor şi diplomat sârb; Premiul Nobel pentru literatură în anul 1961 (m. 1975)
– 1901: S-a născut Alberto Giacometti, sculptor, pictor şi grafician elveţian (m. 1966)
– 1903: S-a născut Vernon Duke, compozitor american de origine rusă (m. 1969). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii și stilul vechi – 27 septembrie 1903
– 1903: S-a născut Bei Shizhang, biofizician și educator chinez (m. 2009)
– 1906, 10/23: A murit Vladimir Stasov, critic muzical şi de artă, estetician, istoric de artă şi arheolog rus (n. 1824)
– 1908: S-a născut Mercè Rodoreda i Gurguí, scriitoare spaniolă de limbă catalană (m. 1983)
– 1908: S-a născut Johnny Green (nume complet: John Waldo Green) compozitor, dirijor și pianist american (m. 1989)
– 1913: S-a născut (la Tananarive, Madagascar) scriitorul francez Claude Simon; Premiul Nobel pentru Literatură în 1985 (m. 2005, la Paris)
– 1924: S-a născut James Clavell, scriitor, scenarist, regizor şi producător de film britanic; devenit celebru pentru romanele „Shogun” şi „Tai-Pan” și pentru scenariile unor filme ca „Marea Evadare” şi „Domnului profesor, cu dragoste” (m. 1994) – 100 de ani
– 1928: S-a născut Sheila F. Walsh (născută Sheila Frances O’Nions), scriitoare britanică (m. 2009)
– 1930: S-a născut Harold Pinter, dramaturg, actor şi regizor de teatru britanic; Premiului Nobel pentru literatură în 2005 (m. 2008)
– 1930: S-a născut chimistul francez Yves Chauvin; Premiul Nobel pentru chimie în 2005, împreună cu americanii Robert Grubbs şi Richard Schrock, pentru elaborarea unei tehnici prin care industriile de resort pot produce medicamente şi materiale plastice având drept rezultat un număr mai redus de poluanţi (m. 2015)
– 1934: S-a născut economistul Ion Sergiu Chircă din R. Moldova; studii privind tranziţia la economia de piaţă şi integrarea multilaterală a noului stat în Uniunea Europeană; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1997 (m. 2019) – 90 de ani
– 1936: S-a născut chimistul şi profesorul german Gerhard Ertl; Premiul Nobel pentru Chimie în 2007, „pentru lucrările sale în domeniul chimiei suprafeţelor, care au avut aplicaţii industriale, de la fertilizatori la catalizatori auto”
– 1938: S-a născut Lily Tuck, scriitoare americană
– 1938: S-a născut Daidō Moriyama, fotograf japonez
– 1938: S-a născut Gloria Coates, compozitoare americană (m. 2023)
– 1941: S-a născut Ken Saro-Wiwa (nume complet: Kenule Beeson Saro-Wiwa), scriitor nigerian, producător de televiziune, activist de mediu; Saro-Wiwa și alți opt lideri ogoni au fost judecați de un tribunal militar secret și executați prin spânzurare, un sfârșit tragic al campaniei lor non-violente împotriva Companiei Royal Dutch Shell și a guvernului nigerian pentru nedreptățile economice și poluarea din Ogoniland care a apărut din exploatarea petrolului (m. 1995)
– 1946: S-a născut cântăreţul și compozitorul John Prine, o legendă muzicii country-folk americane; supranumit „Mark Twain” al textierilor (m. 2020)
– 1963: A murit şansonetista franceză Édith Piaf (pe numele ei adevărat Edith Giovanna Gassion) (n. 1915)
– 1964: A murit pianistul şi profesorul rus Heinrich Neuhaus (n. 1888) – 60 de ani
– 1971: S-a născut Evgheni Kissin, pianist rus stabilit în Marea Britanie, unul din cei mai remarcabili interpreți ai generației sale
– 1973: A murit Ludwig Von Mises, economist şi filosof american (n. 1881, la Lemberg, pe atunci Austro-Ungaria, azi orașul Lviv din Ucraina)
– 1975: S-a născut Liliana Corobca, scriitoare și editoare din R. Moldova; a publicat volume ştiinţifice despre cenzura comunistă, exilul literar şi bucovinenii deportaţi în Siberia
– 1983: A murit Sir Ralph David Richardson, actor britanic (n. 1902)
– 1985: A murit George Orson Welles, regizor, scenarist şi actor de teatru şi film, producător american (n. 1915). NOTĂ: La 30.X.1938, cu celebra replică: „Marţienii au invadat Pământul”, spusă în cadrul unei emisiuni radiofonice având ca temă romanul „Războiul lumilor” de H. G. Wells, regizorul Orson Wells a reuşit să creeze panică în Statele Unite, aducând milioane de oameni în pragul disperării
– 1985: A murit actorul american de film Yul Brynner; a fost şi un redutabil fotograf, multe dintre lucrările sale au apărut în reviste prestigioase sau au fost folosite în reclame (n. 1920, la Vladivostok, Rusia, în familia unui inginer rus de origine elveţiano-mongolă). NOTĂ: Actorul însuşi spunea, însă, că este născut la 7 iulie 1915, pe insula Sahalin, din tată elveţian de origine mongolă şi mamă româncă de origine romă, numele la naştere fiind Taidje Khan. Fiul actorului, Rock Brynner, scria despre tatăl său, într-o carte din 1989, că s-ar fi născut la 11 iulie 1920
– 1993: A murit pianista franceză Catherine Collard (n. 1947)
– 2003: A murit pianistul american Eugene Istomin (n. 1925)
– 2004: A murit actorul, regizorul, producătorul şi scenaristul american de film Christopher Reeve (nume complet Christopher D’Olier Reeve); în 1978 devine primul și cel mai renumit interpret al eroului „Superman”, în pelicula cu același nume realizată de Richard Donner; a fost pasionat de sport, practicând călărie, ski, navigaţie, scufundări acvatice fiind, în acelaşi timp, pilot calificat, scriitor şi pianist; fondator al Fundaţiei Christopher & Dana Reeve, ce are ca scop vindecarea leziunilor măduvei spinării prin finanţarea cercetărilor inovatoare şi îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor care trăiesc cu paralizie (n. 1952) – 20 de ani
– 2010: A murit cântăreaţa lirică australiană Dame Joan Sutherland, supranumită „La Stupenda”, deoarece vocea ei avea o amplitudine uluitoare, atingând cu uşurinţă cele mai înalte note (n. 1926)
– 2010: A murit cântăreţul american Solomon Burke, supranumit „regele muzicii rock & soul” (n. 1940)
– 2012: A murit (în urma unui accident rutier) actriţa şi prezentatoarea tv. rusă Marina Golub (n. 1957)
– 2013: A murit Scott Carpenter, astronaut și acvanaut american; este cel de-a doilea american care a efectuat un zbor orbital (1962) și al patrulea american care a ajuns în spațiul cosmic (n. 1925)
– 2013: A murit actorul de film, regizorul şi scenaristul francez Daniel Duval (n. 1944)
– 2013: A murit Eugen Cioclea, eseist, poet și publicist din Republica Moldova (n. 1948)
Sursa: RADOR