Transformarea Portului SULINA în Green Port, obiectiv al Administrației Zonei Libere
Publicat de Adina Sîrbu, 25 septembrie 2024, 13:50
Administraţia Zonei Libere Sulina, cu sprijinul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii şi al Consiliului Judeţean Tulcea, implementează două proiecte strategice finanţate din fonduri europene ce vizează modernizarea infrastructurii portuare şi crearea unui mediu propice pentru dezvoltare economică şi sustenabilitate.
Proiectele „Modernizarea Portului Sulina, Perimetrul I – Zona Liberă” și „Modernizarea Portului Sulina, Cap Mol – Bazin Maritim, Perimetrul II – Etapa I” au ca scop transformarea Portului Sulina într-un hub logistic modern, accesibil operatorilor economici din diverse industrii. Prin modernizarea şi extinderea infrastructurii, portul va deveni un punct de atracţie pentru investitori, generând noi oportunităţi economice şi sociale pentru comunitatea locală. Se estimează că aceste investiţii vor crea aproximativ 300 de locuri de muncă permanente în Sulina, contribuind astfel la revitalizarea economică a regiuni, se arată într-un comunicat de presă al AZL.
Obiectivul principal al proiectelor constă în adaptarea infrastructurii portuare pentru a face faţă cererii în creştere de transport maritim şi fluvial, sporind eficienţa şi siguranţa operaţiunilor. În plus, în etapele viitoare, Administraţia Zonei Libere Sulina intenţionează să introducă conceptul de Green Port. Acest concept presupune dezvoltarea unor soluţii ecologice, precum instalarea de staţii de cogenerare a energiei verzi şi utilizarea hidrogenului activ drept combustibil pentru o flotă navală sustenabilă. Aceasta va contribui semnificativ la reducerea emisiilor de carbon în zona protejată a Rezervaţiei Biosferei Deltei Dunării.
Portul modernizat va deveni un important nod de transbordare între navele fluviale şi maritime, inclusiv cele de până la 40.000 dwt, facilitând transportul de mărfuri din România, Moldova şi Ucraina către pieţele din Africa, Orientul Mijlociu şi Asia. Activităţile portului vor fi susţinute de o reţea de transport de tip feeder, colaborând cu porturile din Izmail, Reni, Giurgiuleşti, Galaţi şi Brăila, asigurând o conectivitate optimă în regiunea Dunării.
Având în vedere amplasarea strategică a portului şi stabilitatea nivelului apelor Dunării maritime, tot mai multe companii din estul României, Republica Moldova şi Ucraina şi-au manifestat interesul de a utiliza Portul Sulina ca nod de transbordare pe termen lung. Potrivit estimărilor realizate în cadrul Studiului de Oportunitate BERD pentru Green Port Sulina, se preconizează că în următorii trei ani portul va facilita transbordarea a peste 3 milioane de tone anual, generând astfel venituri semnificative din taxe portuare şi de concesiune pentru Administraţia Zonei Libere Sulina, venituri suplimentare pentru AFDJ Galaţi şi contribuţii fiscale pentru autorităţile locale şi naţionale.
„Această investiţie va transforma radical Sulina, aducând o nouă dinamică economică oraşului. Modernizarea portului va atrage un flux crescut de mărfuri şi, implicit, va stimula interesul pentru investiţii în zonă. După cum bine ştim, Sulina a dobândit statutul de oraş în secolul al XIX-lea, moment ce coincide cu înfiinţarea Comisiei Europene a Dunării. Această instituţie a transformat localitatea într-un punct strategic esenţial pentru traficul fluvial european. Printre monumentele reprezentative ale oraşului se numără Palatul Comisiei Europene a Dunării şi Farul Vechi, ambele marcând o perioadă de dezvoltare şi importanţă crescută pentru întreaga regiune.
Revenind la prezent, consider că aceste proiecte sunt o realizare majoră, nu doar pentru oraş, ci la nivel naţional, deoarece Portul Sulina va (re)deveni un pol de dezvoltare economică, cu efecte pozitive pe termen lung. Ceea ce mă bucură cel mai mult este faptul că, prin aceste proiecte, reuşim să răspundem nevoilor reale ale comunităţii din Sulina, oferindu-le locuri de muncă şi oportunităţi economice sustenabile. În acelaşi timp, suntem atenţi la protejarea mediului şi la implementarea unor soluţii care vor asigura un echilibru între dezvoltare şi protejarea ecosistemului unic al Deltei Dunării. Este o dovadă că modernizarea şi sustenabilitatea pot merge mână în mână”, a declarat Horia Teodorescu, preşedintele Consiliului Judeţean Tulcea.
„Proiectele de importanţă strategică pentru transportul fluvial din România reprezintă o oportunitate excepţională de dezvoltare pentru oraşul Sulina şi întreaga regiune a Deltei Dunării. Implementarea acestora va contribui la crearea de locuri de muncă stabile, în special pentru tinerii care au plecat în căutarea unor oportunităţi mai bune şi care vor avea posibilitatea să se întoarcă acasă. În prezent, majoritatea locurilor de muncă din zonă sunt sezoniere şi concentrate în sectorul turismului, care funcţionează doar 5-6 luni pe an. Aceste investiţii vor permite diversificarea economiei locale şi vor oferi perspective de creştere durabilă. Le mulţumesc tuturor celor implicaţi pentru sprijinul şi contribuţia lor în realizarea acestor proiecte”, a declarat Dragoş Ioniţă, Directorul Administraţiei Zonei Libere Sulina.
Pentru modernizarea Perimetrului I al Administraţiei Zonei Libere Sulina, s-au alocat 87.587.053,94 lei din Programul Operaţional Transport 2021-2027, iar pentru Perimetrul II, suma de 135.567.669,80 lei.
Sursă și foto: comunicat de presă AZL/ Redactor: Adina Sîrbu
