Ziua Imnului Național, celebrată la Constanța, Mangalia și Tulcea

Publicat de Adina Sîrbu, 29 iulie 2024, 07:17

Ziua Imnului Național al României – „Deşteaptă-te române!” – este sărbătorită luni, 29 iulie, prin desfășurarea unor ceremonii militare în toate garnizoanele din țară.

Forțele Navale Române participă la ceremonii în garnizoanele Constanța, Mangalia, Brăila, Tulcea și București, cu prilejul Zilei Imnului Național.

În garnizoana Constanța, activitatea se va desfășura în Piața Ovidiu, începând cu ora 09.00, în acompaniamentul Muzicii Militare a Forțelor Navale, care va interpreta imnurile naționale pe care România le-a avut de-a lungul istoriei.

Marinarii militari din garnizoana Mangalia vor fi prezenți, începând cu ora 09.00, la Complexul Monumental din Piața Republicii, pentru a aniversa Ziua Imnului Național.

Totodată, militarii Flotilei Fluviale „Mihail Kogălniceanu” vor participa la ceremoniile care vor avea loc  la Brăila și la Tulcea, în Piața Independenței, începând cu ora 09.00, și, respectiv, în Piața Tricolorului, în intervalul orar 09.00-10.00.

La București, se va desfășura, începând cu ora 10.00, o ceremonie militară în Piața Tricolorului, la care vor participa reprezentanți ai Statului Major al Forțelor Navale.

Ziua Imnului Naţional al României „Deşteaptă-te, române!” este sărbătorită, anual, începând din 1998.

***

La 29 iulie 1848, în parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, în faţa unei numeroase asistenţe, după ce s-a citit noua Constituţie, un grup de tineri, avându-l în frunte pe Anton Pann, a intonat pentru prima oară imnul Revoluţiei paşoptiste, „Deşteaptă-te române!”.

Versurile imnului naţional aparţin lui Andrei Mureşanu (1816-1863), poet de factură romantică, ziarist, traducător, un adevărat tribun al epocii marcate de Revoluţia de la 1848, iar muzica a fost compusă de Anton Pann (1796-1854), poet şi etnograf, om de mare cultură, cântăreţ şi autor de manuale de muzică.

Poemul „Un răsunet” al lui Andrei Mureşanu, redactat şi publicat în timpul Revoluţiei de la 1848, a fost pus pe note în câteva zile, deoarece îl aflăm cântat pentru prima oară pe data de 29 iulie 1848 la Râmnicu Vâlcea (în Ţara Românească Revoluţia a izbucnit pe 11 iunie). Poemul va deveni imn sub titlul „Deşteaptă-te, române!”, câştigându-şi gloria datorită mesajului energic şi mobilizator pe care-l conţine. Începând din 1848, „Deşteaptă-te, române!” a fost un cântec foarte drag românilor, insuflându-le curajul în timpul momentelor cruciale, în timpul Războiului de Independenţă (1877-1878), dar şi în timpul Primului şi celui de-al Doilea Război Mondial.

Imediat după instaurarea dictaturii comuniste la 30 decembrie 1947, când regele Mihai I a fost forţat să abdice, „Deşteaptă-te, române!”, ca şi alte marşuri şi cântece patriotice, au fost interzise, intonarea sau fredonarea lor fiind pedepsite cu ani grei de închisoare.

Pe 22 decembrie 1989, în timpul revoluţiei anticomuniste, imnul s-a înălţat pe străzi, însoţind uriaşele mase de oameni, risipind frica de moarte şi unind întregul popor în sentimentele nobile ale momentului. Astfel, instituirea sa ca imn naţional a venit de la sine, sub formidabila presiune a manifestanţilor, notează site-ul Administraţiei Prezidenţiale.

După Revoluţia din decembrie 1989, ”Deşteaptă-te române!” a fost ales imn naţional al României, fiind consacrat prin Constituţia din 1991, care prevede, prin Articolul 12, că imnul naţional este ”Deşteaptă-te române!”,  simbol naţional, alături de drapelul tricolor, stema ţării şi sigiliul statului.

Redactor: Adina Sîrbu/ Foto: ilustrativ, Forțele Navale Române