Eforie Colorat – Şapte artişti au deschis sezonul de ‘Artă (şi ecologie) la Mal(ul Mării)
Publicat de Daniel Țăndăreanu, 12 iulie 2024, 13:28
O comunitate de artişti aduce un vis green culture la Eforie Sud, o poveste despre locuri uitate sau iresponsabil exploatate, care ar putea deveni spaţii frumoase şi primitoare, încurajând dialogul între culturi, discipline, genuri şi vârste.
Derulată de Forumul Artelor Vizuale, iniţiativa ‘Artă (şi ecologie) la Mal(ul Mării)’ reuneşte poveşti despre oameni şi natură, semnate de şapte artişti vizuali: Irina Maria Iliescu, Alina Marinescu, Adrian Preda, Andrei Turenici şi Meri The Zu. Gânduri pierdute printre scoici şi melci, lucrările lor, care vor rămâne la Cinemascop în perioada iulie – septembrie 2024, dau imagine unor scenarii triste, dar foarte probabile. Artiştii caută urmele civilizaţiei moderne în valuri tulburi sau însoţesc până departe drumul speciilor pentru totdeauna alungate de vecinătatea cu oamenii. Tema ecologică va fi reluată în două instalaţii semnate de Emil Cristian Ghiţă şi în lucrarea Landscape, semnată de Alexandra Dumitrescu. Consumerismul şi obsolescenţa, alături de noile concepte europene de dezvoltare comunitară, bazate pe frumuseţe, sustenabilitate şi unitate, vor fi puse în discuţie într-o serie de ateliere creative şi în trei conferinţe tematice, care vor fi organizate în incinta Grădinii Cinemascop.
‘Viaţa nu e un Disneyland. Tocmai de aceea, pânzele şi zidurile noastre continuă să-şi spună poveştile, adunând noi şi noi semnificaţii şi explorând teme acute la nivel global. Marea Neagră este prinsă într-un conflict armat, ceea ce prilejuieşte diverse tipuri de agresiune asupra mediului, suntem invadaţi de tone de plastic, am devenit noi înşine plastic, ard chiar acum, în timp ce vorbesc, de la căldura înăbuşitoare, iar toate acestea devin tot atâtea posibile direcţii de explorare în discursul artistic. Nu vom schimba noi lumea, însă arta este cel mai bun mijloc de a contribui la ridicarea gradului general de conştientizare publică’, spune Antoine Martinet, unul dintre artiştii francezi care au trecut, în rezidenţă, pe la Eforie Sud.
Tema este în mod particular relevantă pentru o localitate mică de la malul mării. Oraşele de coastă strălucesc în fiecare vară, aglomerate, cu baruri şi restaurante inundate de lumină, cu valuri înspumate care mătură skijet-uri sau saltele de plajă şi cu un soare ademenitor, care se strecoară spre piele prin straturi de uleiuri aromate. Totul pare uşor, extravagant. O vacanţă eternă. Dar aşteptaţi încă puţin, până în lunile mai reci, de toamnă, când aceste oraşe se arată într-o lumină total diferită. Şi modele în turism se schimbă cu timpul, ridicând pe culmi sau grăbind declinul oraşelor specializate. Comunităţile locale din oraşele turistice par, uneori, invizibile, un fel de asistent discret, menit doar să întreţină vocaţia identitară a unei destinaţii de vacanţă. Se întâmplă la Paris şi Veneţia, dar, mai ales, în oraşele de coastă, înţelese, cel mai adesea, doar ca un decor estival care-şi împrumută definiţiile din exuberanţa călătorilor sezonieri.
‘Ne inspiră ideile generoase ale curentului New European Bauhaus, care propune o tranziţie spre ecologie, cu schimbări la toate nivelurile, în modelele de afaceri, schimbări de tehnologie, standarde ridicate de mediu, dar şi schimbări comportamentale – atât în producţie, cât şi în consum. Este una dintre zonele în care rolul artei – şi al culturii în general – devine crucial. Pentru a putea construi oraşul viitorului, e nevoie de o atenţie sporită asupra prezentului. Oraşul viitorului este frumos, cu o estetică încântătoare, inspirat de artă şi cultură, răspunzând nevoilor tuturor locuitorilor săi, pentru că îmbunătăţeşte calitatea experienţei, dincolo de funcţionalitate. Comunităţile viitorului sunt durabile, în armonie cu natura, cu mediul şi cu planeta. Rolul culturii şi artei în acest proces trebuie privit din două perspective: modul în care practicile de producţie culturală şi artistică pot fi mai durabile şi modul în care cultura şi arta pot contribui la creşterea gradului de conştientizare cu privire la necesitatea tranziţiei ecologice’, spune Alexandra Dumitrescu, iniţiator, alături de Emil Cristian Ghiţă, al proiectului Artă la Mal.
De flora şi fauna locală puţini sunt cei care, odată intraţi în rolul de turişti, ar mai fi dispuşi să ţină seama. Multe specii de peşti, plante şi alte vieţuitoare au dispărut ori sunt pe cale să dispară. Alături de unele familii de creveţi şi de scoici, de specii de sturioni, delfini şi rechini, şi căluţul-de-mare se află printre speciile ameninţate. Altele îngroaşă rândurile veteranilor de război, purtând, în tandem cu oamenii, trauma unor amintiri îngrozitoare. Lucrarea lui Adrian Preda, ‘Porc de Mare’, este o secundă ruptă din zbuciumul vieţii marine din România şi, totodată, o critică la adresa turismului iresponsabil, care pune în pericol viaţa animalelor, atât în mediul marin, cât şi în cel terestru. Cel mai mic cetaceu din Marea Neagră, marsuinul, cunoscut şi sub numele de ‘porc de mare’ sau ‘focena’, a fost asociat cu războiul, o vreme în care mamiferele ieşeau la mal însângerate şi dezorientate, ca victime colaterale a deflagraţiilor. În viziunea lui Adrian Preda, porcul de mare e prins într-un pahar de hârtie şi caută cu disperare un ultim strop de apă. Artistul arată un balans fin, uşor de distrus: dorinţa oamenilor de a consuma şi nevoia animalelor de a supravieţui.
‘Lucrarea este o metaforă vizuală pentru deşeurile aruncate neglijent de oameni, turişti sau localnici, atât de des şi peste tot, care pot fi periculoase pentru animalele din acele medii afectate’ – Adrian Preda, artist
Sirena lui Meri The Zu atrage atenţia că în spatele avatarurilor pe care ni le inventăm, suntem tot noi, umani şi umili, gata să tragem ponoasele acţiunilor noastre. Sirena roşcată, cu o faţă suavă şi un păr amintind de Botticelli, nu s-a născut din spuma mării. A ieşit la suprafaţă plină de ‘comorile’ care se întâlnesc azi pe fundul mărilor şi oceanelor: o anvelopă de bicicletă şi nişte doze metalice de suc. Nici vorbă de scoici pentru căutătorii romantici de pe plajă. În spatele frumuseţii deghizate, artista mai inserează o tristă realitate: animalele cu corpul sugrumat de cheiţa de bere, punga de plastic şi orice nu ar trebui să se găsească în habitatul lor natural. Pentru noi simple comodităţi, pentru ei arme albe, lăsate să circule la liber, care le pun sănătatea şi viaţa în pericol.
Irina Maria Iliescu continuă povestea, cu un cadru perfect instagramabil, de pus în feed după o vacanţă reuşită la un hotel cu piscină. La o privire mai atentă, realizăm că peturile care plutesc în apă au acaparat tot spaţiul. Lucrarea lui Andrei Turenici ilustrează grafic o realitate sufocantă: o acumulare de saci negri de gunoi, în spatele cărora se întrezăreşte o porţiune mică de cer albastru. Imaginea reflectă citatul designerului german Dieter Rams: ‘Îmi imaginez că situaţia noastră actuală va face ca generaţiile viitoare să se cutremure la gândul nepăsării cu care umplem astăzi casele noastre, oraşele noastre şi peisajul nostru cu un haos de gunoaie amestecate’. Lucrarea Alinei Marinescu, intitulată ‘Moştenire’, ne pune în faţă o oglindă şi ne invocă o realitate tristă. Dacă ne bucurăm că ne rămâne nouă casa bunicilor, e clar că nu ne place să moştenim şi datoriile la întreţinere. Din păcate, adunăm o notă de plată din ce în ce mai mare, pe care copiii şi nepoţii noştri se vor chinui din greu să o plătească. Fiecare copac tăiat şi fiecare munte de gunoi vine la pachet cu o lipsă şi un dezechilibru. Dacă nu ne oprim şi nu ne reconsiderăm strategia, vom avea de explicat de ce am transformat parcul în parcare şi marea într-un coş de gunoi – Ioana Marinescu, curator
‘Artă (şi ecologie) la Mal(ul Mării)’. Eforie Colorat este un hub cultural lansat în anul 2021 la Eforie Sud, în beneficiul turiştilor şi membrilor comunităţii locale, pentru comunităţile artistice şi grupurile de dialog civic la nivel naţional – care au la dispoziţie, anual, o serie de rezidenţe creative la Marea Neagră. Iniţiat de Forumul Artelor Vizuale, în parteneriat cu Centrul Ceh şi primăria Oraşului Eforie, programul Eforie Colorat îşi propune promovarea unui set de bune practici pentru dezvoltarea în zone cu acces limitat la cultură, ridicarea nivelului de educare şi conştientizare în probleme de mediu şi revitalizarea spaţiilor de întâlnire comunitară de la malul Mării Negre. Anual, Eforie Colorat doreşte să fie un spaţiu alternativ de inspiraţie pentru comunitateaRadio artistică, pentru decidenţii din administraţiile locale şi centrale, şi punct de întâlnire pentru specialişti şi grupuri civice, într-un efort comun de a identifica soluţii actuale de regenerare urbană, ecologie creativă, exploatarea etică şi coerentă a potenţialului turistic, economie circulară, spirit civic, dezvoltare sustenabilă şi oportunităţi de creştere prin cultură în zone marginalizate. Proiectul Artă la Mal susţine cercetarea şi producţia artistică interesată de tematici legate de mediu şi comunitate, stimulând intervenţiile culturale semnificative, care contribuie la înţelegerea profundă a legăturilor dintre cultură, artă şi mediu.
Radio Constanța este partener media al evenimentului.
Redactor – Daniel Țăndăreanu
