Tradiții în Săptămâna Luminată

Publicat de Adina Sîrbu, 6 mai 2024, 09:00

În a doua zi de Paşti, pentru creştinii ortodocşi şi greco-catolici începe Săptămâna Luminată, timp în care credincioşii se salută cu „Hristos a Înviat!” şi răspund cu „Adevărat a Înviat!”.

Săptămâna Luminată este începutul unei perioade de sărbătoare care se încheie după 50 de zile de la Paşti, la Pogorârea Sfântului Duh – Rusaliile.

Sărbătoarea Învierii Domnului, cea mai mare în creştinism, este singura căreia i se dedică trei zile. În a doua zi de Paşti, în biserici se oficiază aceeaşi slujbă care a avut loc în noaptea Învierii şi Sfânta Liturghie.

Veşmintele preoţilor sunt de culoare albă şi, la fel, odăjdiile folosite în biserică, preoţii poartă în mână, atunci când binecuvântează în timpul slujbelor, aceeaşi lumânare aprinsă cu care au împărţit Lumină în noapte de Paşti. În această săptămână, totul stă sub semnul Luminii – simbolul învierii lui Hristos.

Salutul obişnuit a fost înlocuit încă de ieri, cu un salut-mărturisire – „Hristos a Înviat” – Adevărat a Înviat!” – care exprimă public credinţa în Înviere.

Pentru a avea parte de sănătate şi prosperitate tot anul, românii, în funcţie de zona în care locuiesc, respectă cu sfinţenie anumite tradiţii specifice Săptămânii Luminate.

Se spune că acum sunt deschise uşile Raiului și persoanele care mor ajung direct acolo, indiferent ce păcate au făcut, iar cel ce se naşte în această zi, mai cu seamă când trage clopotul întâia oară la biserică, este un om norocos toată viaţa.

Azi, în Lunea albă, se stropeşte casa cu agheasmă şi se dă de băut la rude. În multe zone, femeile de la ţară dau de pomană pască rămasă de la Paşte şi vin roşu.

În Transilvania, tinerele fete sunt stropite cu parfum de către feciorii îmbrăcaţi în haine tradiţionale. Acestea, la rândul lor, le oferă băieţilor de băut şi câteva mici daruri. Se spune că, astfel, fetele vor avea noroc tot anul, iar bărbaţii care uită de acest obicei vor fi urmăriţi de ghinion. Mai demult, obiceiul era ca fetele să fie stropite cu apă de la fântână.

În aceste zile nu se munceşte, mai ales de Sfânta Mercurie, când, potrivit tradiţiei, a munci de „nunta şoarecilor” echivalează cu a aduce rozătoarele în casă şi a te lipsi restul anului de bucate pe masă.

În Joia verde se cinstesc holdele, iar vineri credincioşii vor sărbători Izvorul Tămăduirii.

Redactor: Florentina Stan/ Redactor online: Adina Sîrbu/ Foto: Liliana Fustanela