În tradiţia populară, în Joia Mare se vopsesc ouăle pentru Paşte

În Săptâmâna Mare sau Săptămâna Patimilor, accentul se punea pe pregătirea preparatelor tradiționale ce urmau să ocupe un loc special pe masa de Paște.

Nelipsite erau ouăle, fie doar înroșite sau încondeiate cu ceară fierbinte de albină, cu ajutorul „chișiței”, un mic bețișor având în capăt un tubuleț din cupru, legat cu sârmuliță. Ouăle, simbolizând mormântul lui Hristos, se vopseau la început doar în roșu, culoare care amintea de sângele ce a picurat din mâinile și picioarele lui Iisus, pironit pe cruce. În timp, au început să se vopsească ouă și cu alte culori.

Conform tradiției, care s-a perpetuat până în zilele noastre, ouăle se vopsesc în Joia Mare sau în Sâmbăta Mare.

În Vinerea Marea, numită și „Vinerea Scumpă” sau „Vinerea Seacă”, despre care se zice că reunește toate zilele din an, nu se vopsesc ouă, pentru că se crede că cei morți le vor găsi seci pe lumea cealaltă. Nu se coace pâine și nici nu se seamănă nimic, iar cei bătrâni țin post negru.

În Sâmbăta Mare se coace pasca, despre care se spune că este bine să aibă formă rotundă, pentru că rotunde au fost și scutecele lui Iisus. Tot acum se coc și cozonacii, care trebuie să aibă formă alungită precum mormântul lui Hristos.

De Sfintele de Paști, întreaga familie, îmbrăcată în straie de sărbătoare merge la biserică. Odinioară, în satul tradițional fetele aveau cămăși noi, cusute în Postul Mare. În zori, la întoarcerea de la biserică, toți ai casei se spală cu apa în care se pun un ou roșu și un bănuț, pentru a fi rumeni ca oul și sănătoși până la Paștele viitor.