13 februarie, Ziua Internațională a Radioului. Conf. univ. Raluca Petre: “Dacă oamenii vor să afle lucruri bune, se îndreaptă către radiourile unde informațiile sunt clare, verificate și întotdeauna de folos pentru viața lor”

Publicat de Adina Sîrbu, 13 februarie 2024, 15:28

Proclamată în 2011 de către statele membre UNESCO, ziua de 13 februarie este Ziua Internațională a Radioului (World Radio Day). Vorbind despre Radio, trebuie să spunem că el continuă să fie unul dintre mijloacele media de încredere din întreaga lume.

Despre subiect a vorbit conf. univ. Raluca Petre, coordonatorul domeniului Științe ale comunicării de la Universitatea Ovidius din Constanța.

Vorbim despre Ziua Internațională a Radioului, vorbim despre mesajul pe care îl transmite radioul, dar și despre încrederea ascultătorului din ziua de azi în radio. Cum este învățat ascultătorul de radio să facă alegerea bună, să asculte radioul care îl poate satisface din punct de vedere al corectitudinii informației?

Teoretic vorbind, nu există un sistem structurat prin care ascultătorii să fie educați. În general, dacă oamenii vor să afle lucruri bune, se îndreaptă către posturile sau către radiourile unde informațiile sunt clare, verificate și întotdeauna de folos pentru viața lor.

Știm de rolul omului de radio și aici mă refer la profesionalismul lui, dar se poate vorbi și de o “responsabilitate” a ascultătorului?

În general, ascultătorul are responsabilitatea propriei sale vieți. Bineînțeles că atunci când se expune la informații bune, poate să facă alegeri mai bune în viața sa pentru sine și pentru cei din jur. Când se expune la conținuturi care nu sunt de calitate, nici calitatea deciziilor din propria viață nu o să fie cele mai fericite. Iar atunci practic, ne așteptăm ca oamenii să fie raționali și să aleagă ceea ce îi încântă tot timpul.

Cât preț să mai pune azi pe informația corectă și cât de aproape este pentru unii o replică de genul “lasă, că ştiu eu”?

Eu cred că se pune din ce în ce mai mult preț pe informația corectă, mai ales că observăm că nu este atât de multă și atât de ușor disponibilă în contextul știrilor false care proliferează mai ales în mediul online, oamenii și-au dat seama că au nevoie de niște referințe sigure, de niște referințe clare ca să se poată orienta în viața lor și ca să poată să facă distincția între ceea ce este adevărat și ceea ce nu este adevărat. Deci, cred că informațiile adevărate devin din ce în ce mai importante, adică oamenii realizează că sunt din ce în ce mai importante.

Doamnă Raluca Petre, cum se câștigă încredere ascultătorului de radio și reversul medaliei cum se pierde încrederea?

Eu cred că încrederea se câștigă printr-o calitate constantă a procesului editorial, la mecanismele de selecție, de verificare a informațiilor. Dacă eu știu un post de radio cum este al dumneavoastră care niciodată nu dă informații false sau neverificate sau necoroborate, atunci și încrederea crește și rămâne la un nivel constant, pentru că ascultătorul de Radio Constanța știe că aici găsește informații care sunt adevărate. Atâta timp cât toate etapele editoriale sunt respectate și încrederea rămâne constant mare. În același timp, cum se pierde? Păi, este nevoie doar de niște informații neclare sau neverificate sau de zvonistică care să intre în repertoriul radioului și deja oamenii încep să se îndoiască de probitatea informației.

Există în ziua de azi furnizor de conținut radio care nu-și asumă nicio responsabilitate?

N-aș putea să precizez în ceea ce privește radioul, pentru că radioul este un canal media și în general, canalele media au responsabilitate editorială. În schimb, sunt foarte multe conținuturi neverificate în mediul online, pentru că aici avem de-a face mai ales cu conținut generat de utilizatori, user-generated content, care este o expresie a capacității individuale. Iar aici oamenii își exersează capacitatea de a se exprima liber, dar nu sunt constrânși de vreo responsabilitate editorială. Practic, oricine poate să spună orice, oricum, fără să aibă niște norme jurnalistice, editoriale care să facă, să verifice, să coroboreze, să încrucișeze surse, să se asigure că ceea ce spune este adevărat. Nu există astfel de proceduri, să spunem. Deci, da, sunt o grămadă de conținuturi neverificate care circulă, dar nu neapărat pe posturile media, ci pe platforme, acolo unde este mult conținut generat de utilizatorii particulari, practic.

Încredere este unul din atributele care se desfășoară Ziua Internațională a Radioului în acest an. Ce poate face radioul în general și radioul public, în particular, pentru a cultiva un climat de încredere?

Eu cred că poate să facă ceea ce face deja, să facă în continuare lucrurile bune pe care le face. Cu alte cuvinte, să se uite în jur, să observe care sunt informațiile și evenimentele de interes public, să-și selecteze cu grijă informațiile, să verifice, să ierarhizeze, să structureze și să facă accesibile toate informațiile care sunt de utilitate pentru viața noastră în comun, la nivel regional. Dacă face aceste lucruri, atunci devine un reper și un punct de stabilitate informațională pentru noi toți.

„Ziua Mondială a Radioului” marchează prima emisie a postului de radio al Națiunilor Unite, în anul 1946; UNESCO a luat decizia de marcare a acestei zile pentru a proclama cooperarea internaţională între radiodifuzori, dar şi pentru a încuraja factorii de decizie în accesul la informaţie prin intermediul posturilor de radio de pe întreg mapamondul. Iniţiativa instituirii acestei zile a venit de la Academia Spaniolă de Radio, a fost proclamată la 3 noiembrie 2011, de către cea de-a 36-a Conferinţă generală a UNESCO și ratificată de Adunarea Generală a ONU la 14 ianuarie 2013. NOTĂ: În România se serbează  „Ziua naţională a radioului” la 1 noiembrie, dată la care, în 1928, se inaugura postul naţional de radio din România; la orele 17:00 era difuzată în eter prima emisiune a Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din România.

Redactor: Laurențiu Despina/ Editor online: Doina Sîrbu/ Foto: pixabay.com