AUDIO | Operatorii de transport reclamă viteza foarte scăzută de deplasare a mărfii pe calea ferată

Unul dintre obiectivele europene în materie de transport este de a transfera 50 % din traficul de mărfuri, pe distanțe de peste 300 de km, pe calea ferată, pentru a descongestiona șosele. Dar el pare tot mai greu de îndeplinit în condițiile în care viteza medie de transport a mărfurilor, pe calea ferată, este, potrivit raportărilor CFR SA, de doar 15 km/oră. În realitate, însă, clienții care transportă mărfurile resimt o viteză de transport mult mai mică, iar noi toți, beneficiari ai mărfurilor sau produselor finite transportate pe calea ferată, le achiziționăm cu prețuri mai mari. Laurențiu Despina a dialogat pe această temă cu Amedeo Neculcea, directorul unei case de expediții.

Regina mărfurilor au fost, după cum știți, cerealele, s-au transportat din ce în ce mai multe cereale, iar în Portul Constanța am făcut față creșterii acestei cereri. Dar asta doar în aparență, pentru că, deși în cantitatea de cereale a crescut de la 8,6 milioane la 14 milioane în anul 2023, pe calea ferată, creșterea nu a fost la fel de substanțială. În Portul Constanța, s-au redat circulației circa 90 de linii, dar totuși capacitățile de descărcare ale operatorilor portuari încă nu sunt corelate cu fluxurile de mărfuri care pot veni pe calea ferată. Se așteaptă în continuare ca și Valu lui Traian, stația care a fost închisă cu ocazia modernizării, să redea circulație încă vreo 25 de linii. Și fluxurile astea spre Constanța Port vor intra într-un fel de normalitate.

La prima vedere, într-o țară cu facilități moderne, transportul de marfă pe calea feroviară este cea mai accesibilă variantă. Dar cum stau lucrurile efectiv la noi, în ce ritm se mai circulă?

Noi avem o problemă pe care o revendicăm ca operatori de transport și ca beneficiari ai procesului de transport, deci clienții noștri reclamă treaba asta: viteza foarte scăzută a mărfii. Anul trecut, de exemplu, CFR SA, pentru 2022 de fapt, a declarat o viteză medie a trenurilor de 15 km/h. Problema este că viteza cu care se deplasează marfa e mult mai mică. Ceea ce simte clientul e o cu totul altă viteză. De exemplu, cu blocajele acestea în Portul Constanța, marfa s-a îndreptat către Portul Constanța cu sub 3 km/h, pentru că modernizarea s-a făcut cu diminuarea dispozitivelor de linii din zona de frontieră și nu numai. Deci, pe Coridorul IV Pan-European avem o modernizare cu renunțare la linii. Noi ne deconectăm de Europa cu aceste porțiuni de infrastructură. Ăsta e motivul pentru care trenurile, mărfurile, se deplasează cu viteză tot mai mică și către Vest și pentru care se aglomerează autostrăzile.

E greu de cuantificat, dar putem totuși estima orientativ ce înseamnă acest mers de „pasul piticului” pe calea ferată?

Prin foarte multe acțiuni pe care le întreprindem, care sunt în dizamonie cu ce se întâmplă, nu facem decât să frânăm traficul – modernizări atunci când nu e cazul și în zone unde nu este cazul, și modernizări care se  soldează în final cu reduceri de linii. Gândiți-vă, pe Fetești-Palas, după ce am modernizat și am scos 48% din linii, le-am dat afară, acum facem o nouă modernizare și le redăm circulației. Adică, tipul ăsta de bâlbâială nu ne duce prea repede acolo unde vrem să fim.

Interviul integral îl puteți asculta aici:

Redactor: Laurențiu Despina/ Redactor online: Adina Sîrbu/ Foto: CFR Infrastructură Constanța