INTERVIU | Marius Stamat, reprezentantul companiei Van Oord, despre stadiul lucrărilor de reducere a eroziunii costiere și lărgirea plajelor de pe litoral
Publicat de Adina Sîrbu, 21 noiembrie 2023, 09:51
Administrația Bazinală de Apă Dobrogea – Litoral a finalizat cu succes semnarea ultimelor două contracte din totalul celor 11, care prevăd execuția lucrărilor de protejare a litoralului românesc în cadrul proiectului ”Reducerea eroziunii costiere Faza II (2014-2020)”. În urma licitației, ultimele două contracte, pentru loturile 10 și 11, au fost atribuite companiei olandeze Van Oord Marine Ingenuity, aceeași firmă care derulează contractele de lucrări ce vor fi executate pentru: Lot 5 – Eforie, Lot – 6 Costinești, Lot 7 – Olimp, Lot 8 – Jupiter – Neptun și Lot 9 – Balta Mangalia – Venus – Aurora. Despre stadiul lucrărilor, ne-a vorbit Marius Stamat, reprezentantul companiei olandeze, într-un interviu realizat de Cecilia Pătrăhău.
Domnule Stamat, ne bucurăm, grație companiei pe care o reprezentați, de plaje mai generoase. Dar nu atât că plaja este mai generoasă, ci faptul că se reduce eroziunea costieră. În faza a doua a programului, ați câștigat și ultimele două loturi – 10 și 11. Din ce zone sunt?
Aceste proiecte sunt de protecție costieră. Plajele generoase sunt doar un efect secundar al acestor lucrări, dar sunt binevenite. Cele două loturi despre care discutăm, într-adevăr, fac parte din faza a doua a proiectului de protecție costieră, care a avut în total 11 loturi. Aceste două loturi – 10 – Mangalia – Saturn și 11 – 2 Mai, sunt ultimele două loturi care fac parte din acest program la ora actuală.
Aveți în curs și lucrați efectiv și pe celelalte loturi. În ce stadiu sunteți cu aceste lucrări?
Practic, în acest moment avem contracte în derulare pe șapte loturi de plaje. Avem lotul 5 – Eforie, unde până la sfârșitul acestui an se va finaliza înnisiparea ultimei celule de plaje rămase, pentru care a trebuit să așteptăm o revizuire a acordului de mediu, care a venit într-un final, cu întârzieri foarte mari și cu costuri pe măsură, dar se termină în acest an și se termină în interiorul programului.
Cordonul litoral care separă cele două Eforii, practic între Lacul Techirghiol și mare, unde era în pericol să se surpe șoseaua, în anumite locuri avea probleme
Este foarte adevărat, într-o furtună din 2012 marea a ajuns până la jumătatea șoselei. Condițiile noastre de proiectare prevăd ca proiectarea să fie făcută cu condiția de revenire a furtunii unul la 100 de ani. Modelând această furtună, practic s-a demonstrat că urma să se rupă cordonul litoral, ceea ce ar fi dus la o problemă extrem de mare de mediu, la un dezastru ecologic prin unirea Lacului Techirghiol cu marea, lacul fiind parte din situl Natura 2000.
Dar se pare că, până la sfârșitul anului, în decembrie, lucrarea dumneavoastră se va finaliza și scoicile vor fi repoziționate?
Da, la ora actuală, în conformitate cu prevederile acordului de mediu, am mutat deja scoicile din această celulă de plajă (o celulă care nu a fost aprobată de Agenția de Mediu ca să se înnisipeze, pentru că aici trăiesc două specii de scoici – Donacilla Cornea și Donax Trunculus, bivalve protejate în special pe litoralul românesc) care urmează să fie înnisipată în celula alăturată, din zona Belona, unde există deja acest tip de scoici. Am excavat substratul actual, așa cum ni s-a indicat prin cerințele din acordul de mediu, și l-am depozitat undeva pe uscat, urmând să facem înnisiparea până în decembrie. Avem nevoie de 10 zile, să zicem.
Indiferent de vreme?
Pentru navă nu contează. Este o navă mare, de 220 de m, nu are probleme cu vremea, toate echipamentele sunt poziționate, pregătite, așa că vom respecta acest plan cu cele 10 zile pentru înnisipare. Ulterior înnisipării, în stratul final pentru aceste bivalve va fi readus nisipul pe care l-am excavat și, până la sfârșitul anului, să avem și bivalvele mutate la locul lor, în stratul original.
Spuneați, domnule Stamate, că se pierde timp, dar se pierd și bani. Practic, la Eforie, în zona epavei, a fost la fel
Adevărat! Este a doua situație neplăcută cu care ne-am confruntat. Ministerul Culturii a cerut o cercetare subacvatică pe care nu a mai permis-o ulterior, mă rog, din niște motive interpretate de dânșii ca fiind opreliști făcute de către centrul de scafandri. E o discuție foarte lungă, atât de lungă, că a durat 2 ani.
S-a rezolvat într-un final
Într-un final, într-adevăr, s-a rezolvat, doar că a costat mult, mult mai mult decât dacă se rezolva de prima dată.
Unde aveți lucrări în desfășurare și în ce proporții sunt ele finalizate?
La ora actuală avem contractele semnate în 2022 pentru loturile 8 și 9, lotul 8 fiind Jupiter – Neptun și lotul 9 – Balta Mangalia – Venus – Aurora, și contractul pentru lotul 7 – Olimp, semnat în decembrie 2022. Pentru aceste trei loturi, zilele acestea urmează să finalizăm tot ce înseamnă documente de proiectare, avize, autorizații ș.a.m.d. S-au făcut depozite de piatră, s-au făcut zone de testare. Lucrările se vor efectua în conformitate cu planul pe care îl avem. Practic, până la sfârșitul lunii mai 2024, va trebui să terminăm structurile pe toate aceste 3 loturi.
Cunoscutele diguri, care sunt și orizontale, și perpendiculare pe țărm?
Sunt anumite diguri care sunt perpeniculare pe țărm, iar unele dintre ele au la capăt o crosă paralelă cu țărmul, și avem și un dig paralel cu țărmul, în zona Olimp, al cărui scop este de a permite crearea unei zone de dezvoltare pentru Zostera noltii, pentru că trebuie spus, ca și la lotul 5, toate aceste loturi următoare au o componentă de mediu foarte importantă. La lotul 5 – Eforie am avut o zonă de implantare de iarbă de mare, de care colegii mei de la mediu sunt extraordinar de mulțumiți, pentru că se văd rezultate. Deci, zona de iarbă de mare se întinde foarte frumos, au apărut căluți de mare, au apărut crabi, deci într-adevăr mediul se poate reface și putem lucra foarte bine în a crea și dezvolta aceste zone sustenabile.
Pe structurile acestea de piatră, se pot așeza și midiile și scoicile, adică ecosistemul se va îmbogăți și, practic, având scoici vor atrage și resursa de pește necesară
Este foarte adevărat și, dacă ne uităm cu atenție, în momentul în care încep să se construiască digurile o să fim surprinși cât de multe păsări vom vedea pe diguri, păsări care se hrănesc cu mici pești și cu mici alge, cu mici scoici.
De asemenea, și delfini vedem mai mulți și mai aproape de țărm, pentru că există resurse
Da, este foarte adevărat! Ce este util de spus: materialele pe care le folosim sunt doar materiale naturale, deci în apă se pun doar materiale naturale. Practic încercăm să lucrăm cu natura și să dezvoltăm niște proiecte care să vină în sprijinul naturii, nu să o distrugă.
Ce termen de finalizare a acestor lucrări, inclusiv cu loturile 10 și 11, aveți?
La lotul 5, cum spuneam, am fost întârziați de cele două evenimente, epava și bivalvele, dar până la sfârșitul acestui an, lotul 5 se închide complet; lotul 7 trebuie finalizat până în iulie 2025, loturile 8 și 9 – până în martie 2025, lotul 10 și 11 – până în martie 2026, iar lotul 6 – Costinești, care a suscitat foarte mult interes din partea tuturor, pentru că acolo sunt câteva probleme foarte mari, până în noiembrie 2026.
Ce se va întâmpla cu epava, în aceste condiții?
Nu știu să vă spun, că este în afara zonei de proiect. Primul dig dinspre nord este la aproximativ 60 de m de epavă. Epava rămâne în afara zonei.
Oricum este într-o situație precară, fiindcă de atâta vreme nimeni nu a consolidat-o
Și asta, și este, totuși, fier într-un mediu marin, era de așteptat să se degradeze în timp.
***
Proiectul ”Reducerea eroziunii costiere Faza II (2014-2020)” are o valoarea totală de 3.805.641.721,67 de lei, din care 85% sunt fonduri europene nerambursabile eligibile obţinute prin POIM 2014 – 2020, iar restul de 15% este cofinanţat de la bugetul de stat.
”Scopul proiectului este de a preveni eroziunea costieră prin acţiuni specifice de limitare a efectelor negative ale acesteia asupra zonelor de coastă a litoralului românesc, a plajelor şi prin activităţi de reabilitare şi protecţie, incluzând înnisipări artificiale a zonelor de plajă existente, structuri costiere conectate sau paralele cu ţărmul, diguri de stabilizare a falezelor, dragare, ziduri de sprijin etc.”, precizează ABADL.
Interviu realizat de Cecilia Pătrăhău/ Redactor online: Adina Sîrbu/ Foto: Ovidiu Oprea
